⬆
La porţile occidentului
Pagina 2
"Nu m-am simţit niciodată ca venind dintr-o cultură mică“ - interviu cu Oana URSACHE
"Complexul acesta este al nostru, îl avem noi, pentru că vrem, nu pentru că ni-l impune cineva. Pentru spanioli, şi cultura franceză e minoră pentru că nu e a lor. Am învăţat rapid această lecţie a culturilor, iar nouă ne lipseşte cu desăvîrşire orgoliul de a fi ceea ce sîntem. Avem nevoie de mîndrie!"
Este posibilă o nouă poveste despre Europa?
S-ar spune că vremea „naraţiunilor întemeietoare“ s-a dus de mult, odată cu „secolul naţiunilor“. Iar materia principală a naraţiunilor – miturile fondatoare, eroii, istoria, „duhul“ comunitar – par neadecvate pentru a spune povestea unui întreg continent care e învăţat nu cu istoria, ci cu istoriile...
Să vedem cît valorează NATO - interviu cu Lech WALESA
"O Polonie sigură şi liberă nu poate exista fără o Ucraină liberă. Politicienii, mai ales americanii, nu învaţă din greşeli şi continuă să le repete. Pentru o primă eroare gravă a Occidentului, Polonia a plătit cu 50 de ani de comunism. Acum, Europa Occidentală şi SUA repetă aceeaşi greşeală cu Ucraina."
Georgia după alegeri - noi lideri confruntîndu-se cu vechi şi noi provocări
Alegerile prezidenţiale de pe 27 octombrie, cîştigate de Giorgi Margvelaşvili, candidatul coaliţiei la putere Visul Georgian, au reafirmat poziţia acesteia pe scena politică georgiană. Cu toate acestea, în umătoarele luni, guvernul va trebui să facă faţă unor provocări interne şi externe.
Migranţi prin Balcani
Nu li se acordă prea multă atenţie în media mainstream. Totuşi, în fiecare zi trec clandestin graniţa între Slovenia şi Italia cel puţin o sută de persoane. Este vorba mai ales despre migranţi care fug de războaiele din Orientul Mijlociu.
„Barieră tehnică“ pentru oprirea migranţilor - Bulgaria
Un zid în toată regula, de-a lungul celor 30 de kilometri de frontieră cu Turcia, care sînt cel mai greu de supravegheat. Este iniţiativa luată recent de guvernul de la Sofia, în apărarea „fortăreţei Europa“ împotriva fluxului tot mai mare de solicitanţi de azil, refugiaţi mai ales din Siria, şi împotriva migranţilor.
Populismul creşte în UE. România scapă?
Noiembrie 13, 2013, va rămîne o zi memorabilă. Nu neapărat în sens bun, căci ea marchează, pentru prima dată în Europa postbelică, ascensiunea extremei drepte, cu şanse credibile de a ocupa, „în echipă“, o bucată importantă din Parlamentul European, în perspectiva viitoarelor alegeri europene din mai 2014.
Războiul cifric spaniol
Pe 11 septembrie a avut loc, în Catalonia, un lanţ uman pentru independenţă. Conceptul nu este nou, a fost deja utilizat de actualele state baltice independente – Estonia, Lituania şi Letonia, în 1989, în timpul ultimelor zile înainte de descompunerea URSS.
Morala marilor producători alimentari
Vreme de mulţi ani, Nestlé a fost criticată pentru promovarea laptelui praf în ţări aflate în curs de dezvoltare, unde alăptarea la sîn era accesibilă şi mult mai sănătoasă decît hrănirea bebeluşilor cu sticla. Ca răspuns la aceste critici, compania şi-a revizuit politica, însă, recent, a fost luată din nou în vizor, din cauza folosirii muncii infantile şi forţate pentru producerea de cacao.
O alegere bună
Rezultatul alegerilor italiene a uluit cam pe toată lumea, dincolo de Alpi. Dar liderii europeni ar trebui, mai degrabă, să fie uşuraţi: pentru cîteva zecimi de procentaj în plus, la următorul summit european, Angela Merkel & Co. s-ar fi aflat nas în nas cu Silvio Berlusconi.
Feţele monedei euro
Economia noastră a ratat ţinta asumată iniţial, de trecere la moneda unică euro în anul 2015. S-a întîmplat să fie aşa atît ca urmare a efectelor crizei financiare din anul 2008, cît mai ales ca urmare a stagnării proceselor de reformă structurală în interiorul economiei.
40 de ani, un simbol şi o miniserie TV
Am plecat spre Praga – după 12 ani de cînd ajunsesem prima dată – pentru a lua parte la vizionarea de presă a celei mai ambiţioase producţii originale HBO Europe, făcută în Cehia, Burning Bush. Ştiam că povestea porneşte de la gestul din 16 ianuarie 1969 al lui Jan Palach, studentul care şi-a dat foc în Piaţa Wenceslas, şi care a murit trei zile mai tîrziu la spital.
Ce facem cu fondurile europene - interviu cu Marian DOBRILĂ
"Strategia României a cuprins multe investiţii în infrastructură. Patru miliarde în căi de transport, patru miliarde în proiecte de mediu – aproape integral bani ai statului. Aşa a fost construită strategia României şi este normal ca statul să ia mai mult decît privaţii. Foarte important e însă cum gestionează statul aceşti bani."
Criza democraţiei clientelare
PASOK şi Noua Democraţie sînt partide fondate în 1974, la sfîrşitul loviturii de stat. Grecia tocmai redevenise frecventabilă, reluîndu-şi parcursul european. De atunci, ambele partide au evoluat ca partide cu o logică organizaţională esenţial clientelară. Legitimitatea lor venea nu doar din faptul că erau partide democratice.
"Doar cehii sînt capabili să serbeze un erou care nu a existat niciodată"
De mai mulţi ani, scriitorul şi jurnalistul polonez Mariusz Szczygiel s-a concentrat asupra caracterului naţional al cehilor, precum şi asupra simţului umoristic specific acestora. Numeroasele sale documentări făcute în Republica Cehă au rodit în cele cîteva cărţi pe care le-a publicat, cea mai renumită dintre ele fiind Gottland,cu care de altfel a cîştigat Premiul Cărţii Europene (European Book Prize, 2009).
Sînt toate statele eşuate?
Acesta este al optulea an în care Foreign Policy publică Indexul Statelor eşuate. În acest timp, indexul a fost urmărit îndeaproape – nu în ultimul rînd de către guvernul american şi în alte capitale străine – şi foarte controversat. Nimeni nu vrea să-şi vadă ţara listată alături de statele lipsite de speranţă.
Franţa e ruptă în două
Cu o săptămînă înainte de alegeri, personalitatea care părea să răspundă cel mai bine aşteptărilor francezilor în materie de loc de muncă, putere de cumpărare şi securitate era, în sondaje, socialistul François Hollande. Statura de preşedinte, charisma de „şef“ o avea însă Nicolas Sarkozy, preşedintele în exerciţiu, de dreapta.
Transnistria: înapoi în URSS
„Transnistria?“ „Unde este?“ Răspuns clasic cînd povestim călătoria la Tiraspol. În această regiune separatistă a Moldovei, adeseori numită „placă turnantă a traficului de persoane, de droguri, de arme“, „gaură neagră“ sau „ultim bastion sovietic în Europa“, locuitorii încearcă să aleagă un nou preşedinte.
Turcia ţine în şah UE şi Rusia
Turcia pare să se fi săturat să aştepte, etern candidat, la porţile Uniunii Europene, şi, cu o influenţă crescîndă în Orientul Mijlociu, cu o poziţie geostrategică avantajoasă şi aflată în postura de a negocia cu Rusia, simte că poate condiţiona Europa.
Lipscanii Slatinei
De obicei, cînd spui Lipscani, îţi vine-n minte Bucureştiul. Ca turist rătăcitor şi degrabă impresionat de case vechi ce strîng între faţadele lor străduţe înguste, cînd ajungi în locuri mai mici, cu rezonanţe celebre-n nume, te-ncumeţi a le vizita. Slatina, localitatea-reşedinţă a judeţului Olt, nu e un oraş prea mare.
Fluturele și uraganul sau Fukushima și folozoful
Dacă, potrivit unor spirite mai sceptice, starea actuală a lumii este una haotică, este cît se poate de plauzibil ca, întocmai cum bătaia de aripi a unui fluture poate produce un uragan, şi catastrofa unei centrale nucleare din Japonia să fie aptă să influenţeze, aproape nemijlocit, rezultatul unor alegeri de land în Germania.
Necunoscuta Libia
În aparenţă formula este simplă: avem un dictator – Gaddafi – care şi-a atacat propriul popor, iar comunitatea internaţională sare în ajutorul populaţiei. Dar un enunţ atît de simplu mai degrabă ridică întrebări decît oferă explicaţii. Totul este relativ.
Limitele revoltei și fanteziile neputinței
Cei care nu vor să ştie, din indiferent ce motive, că, spre deosebire de comunism, capitalismul este reformabil, cei care ignoră cu bună ştiinţă atît eşecul istoric al comunismului cît şi hecatombele lăsate în urmă de totalitarismul roşu, apelează din nou la fatala utopie, atribuindu-i între altele şi virtuţile unui panaceu la actuala criză economico-financiară.
Printre românii din Italia - sau cum se formează o minoritate
„Cînd am venit aici, acum opt ani, ştiam să spun doar «Ciao!» şi «Buon giorno!». Am venit la o prietenă care muncea deja în Milano, ca menajeră. Se ducea acasă la oameni, făcea curat şi ce mai era nevoie, şi cîştiga ceva bani. Muncea fără contract, fără nimic – asta funcţionează prin cunoştinţe, aflam una de la alta cînd apărea cîte o adresă nouă.“
Ucraina sau Republica Moldova?
În curînd, Republica Moldova va primi mult aşteptatul document al cărui scop final este eliminarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Anterior lider remarcabil printre ţările Parteneriatului Estic în relaţia cu Bruxelles-ul, inclusiv în materie de liberalizare a vizelor, Kievul a făcut rost de „foaia de parcurs“, la finele lui 2010.
Un moment de purgatoriu geopolitic
Ce riscuri comprtă, chiar pentru America, politica administraţiei Obama de a face orice fel de pace cu Rusia? Ce se mai poate petrece din această cauză în Europa Centrală ori de Est? Şi cum vor privi puterile în ascensiune compromisurile superputerii actuale cu o putere în declin. Interviu realizat în trena dezbaterii FP România - NATO de la Bucureşti dedicată noului concept strategic al Alianţei.
Drepturi naturale (individuale) şi nevoi terţiare (colective)
Putem aspira, fără eficienţa muncii, la o viaţă decentă? Merită menţinute sistemele administrativ-politice care generează risipă, proastă organizare, lentoare decizională, mită, stagnare socială, abuliţie şi lene? Care sînt stimulii de performanţă, acum cînd România se află într-o competiţie globală? Aceste întrebări n-au popularitate, deşi un răspuns corect ar putea schimba, în fine, faţa întregii ţări.
Despre Franţa lui Cioran şi despre Franţa lui Sarkozy
Cît de măreaţă a fost Franţa! exclama aproape patetic scepticul Cioran în ultima sa scriere în limba română, intitulată Despre Franţa, redactată la Paris în 1941. Era proaspăt sosit din Berlinul „brun“ în Oraşul Lumină, ocupat deja de trupele naziste. Din capul locului, se angajează, idealist şi empatic, în favoarea Franţei, temporar învinse, înălţîndu-i un imn, făcîndu-i o declaraţie de dragoste învăluită în melancolia degajată de amurgul unei civilizaţii.
Neutralitatea vs integritatea teritorială a Republicii Moldova
Slăbirea „tutelei“ ruseşti asupra problemei transnistrene înlesneşte în mod firesc implicarea celorlalţi actori internaţionali cointeresaţi în securizarea spaţiului european. Datorită simpatiilor reciproce dintre Rusia şi „forţele motrice“ ale Uniunii Europene (în frunte cu Germania), perspectivele Bruxelles-ului de a se antrena activ în soluţionarea conflictului transnistrean cresc simţitor, inclusiv datorită voinţei pozitive a Chişinăului.
Evoluții recente
Republica Moldova şi regiunea transnistreană trebuie să fie o singură ţară. Statul comun trebuie să fie neutru din punct de vedere militar şi să se dezvolte într-un spaţiu unic economic şi de apărare. (Declaraţia Medvedev - Ianukovici, 17 mai 2010)
Guvernele României sunt guverne care nu guvernează
Inanitatea responsabililor politici nu este însă justificată doar de o incapacitate de a gîndi politic în termenii solidarităţii, demonstrată de altfel pe parcursul ultimilor 20 de ani. Statele puternice se bazează pe cunoaştere: cunoaşterea societăţilor pe care le guvernează şi cunoaşterea proprie. O asemenea cunoaştere lipseşte în România. Iar acest lucru a devenit din ce în ce mai evident în ultima vreme.
Cum să te reîndrăgosteşti de România la Paris
La 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, Centrul Pompidou din Paris a invitat 50 de artişti din Europa Centrală şi de Est să ilustreze prin viziunile lor zbuciumata istorie recentă şi istoria artei ca „suită de evenimente discontinue“. Expresia e preluată de la filozoful german Walter Benjamin (1892-1940), care credea că potenţialităţile neconsumate în trecut pot fi reactualizate în prezent.
Statul pe stil nou
În zadar răposatul preşedinte Mitterrand i-a dat fiicei sale numele lui Mazarin, statul inventat de modernitate şi internaţionalizat de Revoluţia Franceză a sucombat, în ultimă instanţă, fiindcă şi-a negat propria misiune, devenind un instrument de represiune şi de exterminare a propriilor cetăţeni.
Dilema '89: Tatăl meu a fost comunist
Scriitorul şi jurnalistul slovac Martin M. Simecka şi arhitectul maghiar László Rajk, fost publicist samizdat, nu sînt numai foşti disidenţi ai generaţiei mai tinere, ci şi fiii unor cunoscuţi comunişti persecutaţi. László Rajk sr. a fost cea mai cunoscută victimă a proceselor Rákosi din 1949; scriitorul Milan Simecka sr. şi-a început cariera în Partidul Comunist Cehoslovac şi a devenit disident după 1968. Ei au dezbătut întrebări rămase fără răspuns în ceea ce priveşte implicarea generaţiei taţ
Ni se întîmplă şi pe uscat, şi în apă
Ne încăpăţînăm să scormonim în pămînt după ultimele rezerve de combustibili fosili. Pe timp de criză, peste tot în lume, sume mari de bani se cheltuie nu pe sprijinirea surselor de energie regenerabilă, ci pe reactivarea centralelor pe cărbune; administraţia Obama nu renunţă la construcţia altora noi…
Ascultîndu-l pe Roubini
Cu o precizie şi coerenţă rare, reputatul economist a vorbit aproape 60 de minute despre criză şi efectele sale. Fără inflexiuni, fără artificii, fără power-point-uri. Nu a gesticulat şi abia dacă s-a mişcat. A radiografiat din cap toată mişcarea tsunamică ce a întors economiile lumii cu capu-n jos.
Din memoriile unui actor de teatru
Jucat-am nu puţine roluri de-a lungul îndelungii mele cariere de actor dramatic. Unele, fără importanţă: uşier la Curtea de Justiţie; pedel cu şapcă, eghileţi, lampasuri roşii, plus fireturi, în pragul uşilor turnante ale mai multor cazinouri (în comedii bulevardiere); ca şi valet, purtînd pe tavă corespondenţa baronesei. Celor ce au să retorcheze că asta-i simplă figuraţie, le amintesc că figuraţia asigură configuraţia spectacolului ca atare.
Mama tuturor crizelor - o veritabilă penurie mondială de materie cenuşie
Înainte de criza financiară, ne făceam griji că se va termina petrolul. Sau mîncarea. Sau că ne vor lua apele. După criză, ne facem griji că ni se vor termina banii.
De ce „pro-rusul” Ianukovici este acceptat de europeni?
Bilanţul preliminar al alegerilor din Ucraina confirmă estimările anterioare care îl desemnau drept învingător pe perdantul alegerilor din 2004 – Victor Ianukovici. Nici Moscova şi nici Occidentul nu au contestat rezultatele scrutinului.
Criza emoţională globală
Criza economică globală a pus serios la încercare sistemul bazat pe control. Lideri politici, bănci, întregi industrii au simţit cum le fuge pămîntul de sub picioare....
Despre ziduri şi dialog - interviu cu Andreas von METTENHEIM, ambasadorul Germaniei la Bucureşti -
Zilele Culturii Germane de la Bucureşti se desfăşoară sub semnul Zidului. De ce aţi ales tocmai acest simbol drept temă centrală a festivalului?...
Obama în Europa de Est - pe scut sau sub scut? "
Nici dacă ar fi vrut, preşedintele Barack Obama nu ar fi putut greşi mai mult în plan simbolic anunţînd pe 17 septembrie a.c....
Petrolul nu moare
O după-amiază liniştită, sub soarele fierbinte al Oklahomei, fără nici un nor şi nici un dram de "volatilitate". Orice în afară de asta....
Planurile B ale Rusiei
Nimic nu atrage mai vehement atenţia premierului Vladimir Putin decît comerţul cu gaz; şi nimic nu îl supără mai tare decît atentatele la poziţiile Gazpromului pe piaţa europeană, poziţii mult mai sla...
Meciul secolului: Nabucco vs South Stream - interviu cu Alexandros PETERSEN -
Care sînt principalele avantaje competitive ale proiectului Nabucco faţă de South Stream?
Nabucco e un proiect viabil, în comparaţie cu South Stream....
În numele Domnului " noii cruciaţi ai "ofensei religioase” "
În teorie, ar trebui să ne fie mai uşor să stabilim limitările nelegitime ale libertăţii de exprimare, mai ales că foarte multe dictaturi au făcut tranziţia la democraţie în ultimele decenii....
Imaginea mea despre Nicolae Ceauşescu s-a umanizat - interviu cu Andrei UJICĂ -
După Videogramme einer revolution/Videograme dintr-o revoluţie şi Out of the Present, Andrei Ujică încheie o trilogie a comunismului cu Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu....
De ce se tem texanii că li se fură ţara
În decursul a mai puţin de două ore, cît am asistat la şedinţa de judecată din cadrul Tribunalului pentru Imigraţie din Austin, capitala statului Texas, au fost audiaţi aproximativ zece acuzaţi, toţi ...
Nu există experiment nereuşit - un dialog despre Galeria Montage, cu Daniel DIVRICIAN, artist plastic -
S-a născut pe 19 aprilie 1958, la Bucureşti....
Ceamurlia de Sus: ultima stradă cu aromâni
Machedoni, aromâni, machedo-români, armâni, vlahi, ţinţari " sînt mulţi termeni care denumesc această populaţie rărită, despre care se ştie tot mai puţin....