Migranţi prin Balcani

Matteo TACCONI
Publicat în Dilema Veche nr. 511 din 28 noiembrie - 4 decembrie 2013
Migranţi prin Balcani jpeg

Nu li se acordă prea multă atenţie în media mainstream. Totuşi, în fiecare zi trec clandestin graniţa între Slovenia şi Italia cel puţin o sută de persoane. Este vorba mai ales despre migranţi care fug de războaiele din Orientul Mijlociu.

Inevitabil, şi în vara trecută, insula Lampedusa a fost în centrul ştirilor. Pe insulă au ajuns zeci, poate sute de bărci obosite, încărcate cu migranţi. S-a întîmplat şi o tragedie: pe 3 octombrie, mai mult de 300 de persoane au murit din cauza unui naufragiu. După o săptămînă, încă o ambarcaţiune s-a răsturnat în mare, făcînd cel puţin 50 de victime.

Insula Lampedusa are de-a face, prin raportare la dimensiunile sale, cu o foarte mare presiune a migraţiei. Dar nu e singura poartă de acces spre Italia şi spre Europa. Nici cea mai importantă, dacă luăm în considerare cifrele. Partea cea mai expusă rutelor imigraţiei şi dinamicilor ilegale pe care acestea le presupun este frontiera dintre Italia şi Slovenia – deci, o frontieră terestră. Călătoria migranţilor din Orientul Mijlociu marcat de conflicte, spre Europa – care are în Balcani inelul de legătură între ţările de origine şi cele de destinaţie – este, în fapt, garantat de organizaţii care gestionează trecerea de la o frontieră la alta, eludînd controalele şi primind o plată pentru acest „serviciu“.

Cifrele

Dar cîţi migranţi trec frontiera între Slovenia şi Italia? Nu există statistici precise, nici nu pot fi realizate. „Secretariatul de la Police Cooperation Convention for Southeast Europe (PCC SEE), o structură cu sediul la Ljubljana, care are rolul de a întări colaborarea transfrontalieră între poliţiile din regiune, consideră că ar fi 100 de intrări ilegale pe zi“, explică Desirée Pangerc, specialistă în antropologie din Trieste, autoare a cărţii recent apărute Il traffico degli invisibili (Bonanno Editore, 2012) – o carte care, după cum sugerează titlul, analizează rutele balcanice ale imigraţiei ilegale şi forţate. Acelea care, pentru că nu „străpung“ ecranul, nu intră în atenţia mass-media.

Dar, faţă de ce se întîmplă în Canalul Siciliei, aceste fenomene sînt în număr mai mare, chiar dacă, din fericire, nu au consecinţe tragice precum cele din zona insulei Lampedusa. Dacă ipoteza secretariatului PCC SEE se apropie de realitate, înseamnă că în fiecare an, 35.000 de persoane traversează frontiera italo-slovenă. Iar pe mare au ajuns în Italia, din august 2012 pînă în august 2013, conform datelor Ministerului de Interne, 24.000 de persoane. Nu toate au ajuns în Lampedusa. Se înregistrează debarcări – chiar dacă la o intensitate mai mică – şi în alte părţi ale Siciliei, ca şi în Puglia, Calabria şi Marche.

În orice caz, volumul migranţilor aflaţi în tranzit dinspre Balcani spre Italia s-a redus în ultimii ani. „Vîrful a fost în anii ’90, în timpul războaielor din fosta Iugoslavie. Atunci ajungeau în Italia refugiaţii din zonele de conflict. Astăzi, Balcanii sînt în principal o zonă traversată de cei care fug de sărăcie şi de războaiele din Orientul Mijlociu: irakieni, sirieni, afgani, pakistanezi. Oameni care migrau şi în anii ’90, oricum am privi lucrurile“ – spune Desirée Pangerc, adăugînd că un motiv al scăderii fluxurilor de migranţi îl constituie presiunea crescîndă asupra frontierelor.

O altă cauză este adăugată de Giorgio Milillo, magistrat triestin care a condus diverse anchete asupra traficului de migranţi. „Pînă în deceniul trecut, Italia era şi locul de destinaţie. Astăzi, e mai ales un loc de trecere. E mai puţin atrăgătoare din punct de vedere economic. Ţintele finale sînt altele, mai ales Europa de nord“, susţine magistratul, adăugînd că cine emigrează nu o face la întîmplare, încredinţîndu-se destinului, ci pe baza unor raţionamente economice. Se merge în mod conştient spre ţările în care există o situaţie economică mai bună şi o siguranţă socială mai solidă.

Rutele

Nu există un traseu precis de-a lungul Balcanilor. Frontierele nu sînt traversate mereu prin acelaşi punct. Totul variază în funcţie de circumstanţe şi de presiunea care, la un moment dat, este exercitată asupra unei anumite frontiere sau asupra unui segment de frontieră. Dacă presiunea e mare, traficantul încearcă o altă variantă. Dacă presiunea e mică, trece.

Cazul grec este un exemplu foarte bun în acest sens. Între 2008 şi 2010, scrie într-un raport realizat de Migration Policy Institute, Grecia a cunoscut o creştere enormă a fluxurilor migratorii, care oricum erau consistente. Dacă în 2008, 50% dintre intrările ilegale în Uniunea Europeană aveau loc prin Grecia, în 2010 au trecut de 80%, mai ales prin oraşul Orestiada, nu departe de graniţa cu Turcia (ţară de tranzit pentru toţi migranţii proveniţi din Orientul Mijlociu), prin care trece rîul Evros, devenit punctul critic al întregului fenomen. În 2010, conforma autorităţilor elene, au existat în medie 350 de treceri ilegale pe zi la frontiera turco-greacă. Guvernul grec, aflat în dificultate, a cerut ajutorul Frontex, agenţia europeană care se ocupă de supravegherea frontierelor. În urma intervenţiei acesteia, traficul de migranţi de-a lungul rîului Evros a scăzut sensibil.

Confirmîndu-se încă o dată faptul că, odată închisă o rută, se deschide alta, a crescut sensibil traficul la graniţa dintre Turcia şi Bulgaria, unde, în primele luni ale lui 2013, au tranzitat ilegal 5815 persoane, conform datelor guvernului de la Sofia. De 7 ori mai multe decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. Mulţi dintre cei care trec graniţa sînt de naţionalitate siriană. Caută azil politic temporar, înainte de a-şi continua călătoria spre Europa Occidentală. Au două opţiuni. Prima e să meargă prin Balcani şi să ajungă în Slovenia, pentru ca apoi să treacă în Italia sau Austria. A doua este să treacă din Bulgaria în România şi de aici în Ungaria, de unde se poate merge în Austria, Slovacia sau Cehia. În orice caz, obiectivul final este Austria sau, şi mai bine, Germania. Dar nu există neapărat o direcţie liniară.

Nu există o „caracatiţă“

Şi cine coordonează traficul de migranţi? Cine asigură parcursul de la o frontieră la alta? Nu există o structură criminală hegemonică, nici o mafie (sau mai multe) care să opereze în acest sector. E o convingere destul de răspîndită printre cercetătorii fenomenului şi printre cei care îl investighează.

„Însuşi faptul că fiecare trecere de frontieră are un cost (dacă ne luăm după anchete, s-ar spune că media este de 100-200 de euro) arată că traficul de migranţi este gestionat de mai multe organizaţii care colaborează între ele“, explică Giorgio Milillo, precizînd totodată că nu întotdeauna predomină pura logică a profitului. „Uneori apare un adevărat «lanţ al solidarităţii» între conaţionali, care sînt ajutaţi să-şi abandoneze ţinuturile natale şi să se îndrepte spre Europa, prin Balcani. Li se furnizează asistenţă economică şi logistică. Afganii îi sprijină pe afgani, kurzii pe kurzi, somalezii pe somalezi.“

Şi Desirée Pangerc subliniază că nu există o organizaţie criminală specifică; unele grupări infracţionale au refuzat întotdeauna să intre în acest business, ori s-au retras după prima încercare. „Mafiile italiene n-au vrut niciodată să «comercializeze» fiinţe umane. Nu se încadrează în «codurile lor etice».“ Şi, tocmai de aceea, baza de sprijin în traficul de migranţi în Italia e de naţionalitate străină. Asta nu înseamnă că mafiile italiene nu au un rol în acest sector. Dimpotrivă. „Intrarea lor în scenă are loc într-un moment ulterior, cînd traficanţii caută know-how pentru a recicla veniturile obţinute. Mafiile italiene le pun la dispoziţie acest know-how“, afirmă Desirée Pangerc. 

Matteo Tacconi este corespondentul în Muntenegru al publicaţiei online Osservatorio Balcani e Caucaso (www.balcanicaucaso.org).

(articol apărut în Osservatorio Balcani e Caucaso) 

traducere de Mircea VASILESCU 

Foto: S. Prestiani, wikimedia commons

***

Conform datelor Ministerului italian de Interne, între 1 august 2012 şi 31 iulie 2013 au fost examinate 11.068 de cereri de protecţie internaţională. Dintre acestea, pentru 1601 solicitanţi a fost acordat statutul de refugiat (pe 5 ani), unui număr de 2765 de solicitanţi le-a fost acordată protecţie pentru 3 ani, iar 2812 au primit protecţie din motive umanitare, pentru 1 an. 3890 de cereri au fost respinse. În acelaşi interval de timp, în Italia au debarcat 24.277 de imigranţi, dintre care 8932 doar în luna iulie 2013. La 31 iulie 2013, în Italia existau 3.863.264 de străini (din afara statelor UE) înregistraţi legal. Cei mai mulţi provin din Maroc, Albania, China, Ucraina, Filipine, India, Moldova, Egipt, Tunisia, Bangladesh.

p 22 WC jpg
Prosperitatea nu este totul și nu mai este de ajuns
Cred că în viitor oamenii vor redescoperi modul de trai simplu, fără stres, alergătură și concurență.
p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Funcționarea umană fără „angajament sufletesc”, ca să spunem așa, fără ardoarea sau entuziasmul pe care îl provoacă cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnată să eșueze pe termen mediu și lung și să provoace o criză internă în democrația liberală modernă.
Les Autres jpeg
Les Autres
Să transplantezi și să altoiești oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performanță.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua să funcționeze, chiar dacă nu la turații maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revoluției franceze și membru în redacția revistei Annales.
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un război hibrid, a admis șefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ținta? Și cum e apărarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
Cînd nu s-a mai putut sări sau catapulta peste zid, fuga a devenit şi în Berlin o aventură care costa viaţa.
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America jpeg
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America
America era deja o „superputere” atunci cînd amenința valorile tradiționale ale lumii de care au fugit imigranții.
De ce au fost inundațiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inundațiile germane catastrofale
În Germania, tot mai multe voci acuză autoritățile de o neglijență încă insuficient probată, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficientă) a populației afectate în legătură cu pericolul dat.
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale jpeg
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de neînțelegeri și de disonanțe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe președintele chinez Xi Jinping, reproșîndu-i că nu are nici „o fibră democratică în corpul său”.
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei jpeg
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrantă de către Trump a intenției originale a grațierii prezidențiale a fost doar una dintre multele provocări cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constituția SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
„Cazul” Mila jpeg
„Cazul” Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire și interdicție imediată pentru Trump jpeg
Destituire și interdicție imediată pentru Trump
Trump a încercat să submineze procesul democratic cu perseverență.
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez jpeg
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez
Existența însăși a Uniunii Europene se află în pericol. Și totuși, conducerea UE răspunde cu un compromis.
Revoluția „coifurilor de staniol” jpeg
Revoluția „coifurilor de staniol”
Trebuie să muncim mai mult pentru a comunica și pe înțelesul „proștilor”, al căpșunarilor, al badantelor.
„Un exercițiu de a rămîne conectați”  – interviu cu Ioana TRAISTĂ, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
În iunie, unul dintre cele mai așteptate și intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (și aglomeratei, în condiții normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală jpeg
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementată în Olanda a primit numele de „carantină inteligentă”.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se zărește prin gaura întunecată a cheii. Fiecare vine în vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credința este cheia ce se potrivește găurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta „simplă” a oprit Spania în loc. A blocat-o, este anchilozată în acest moment, și nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscată de vedeniile unei noi religii atee, propovăduite de fruntașii actualei revoluții culturale neomarxiste.

Adevarul.ro

Antony Blinken
Antony Blinken: Acum 25 de ani, poporul român a fost o sursă de inspirație pentru toată lumea
Secretatul de stat american susține că românii au fost o sursă de inspirație în urmă cu 25 de ani când a fost lansat Parteneriatul Strategic cu Statele Unite. Blinken a precizat că relația dintre cele două state este una „de neclintit”.
agnelli andrea epa efe h 55456952 jpeg
Cutremur la Juventus! Toată conducerea a demisionat. Clubul riscă să fie retrogradat din nou
Clubul italian este cercetat pentru o fraudă de 282 de milioane de euro.
Virgil Musta
Medicul Virgil Musta, trimis în judecată de DNA. El a devenit cunoscut în pandemie
DNA l-a trimis în judecată pe medicul Virgil Musta, specialist care s-a remarcat în timpul pandemiei. El este acuzat că a determinat asistentele de la Spitalul Victor Babeș din Timișoara să vândă teste Covid și să preleveze probe medicale pentru firma la care medicul este acționar.

HIstoria.ro

image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.