Oare avem prea multă engleză în universitățile noastre?

Eva FORSLUND Magnus HENREKSON
Publicat în Dilema Veche nr. 973 din 1 decembrie – 7 decembrie 2022
image

Profesorii și cercetătorii din România concurează într-o arena globală a științei și a burselor. Pentru a face acest lucru, ei folosesc engleza, chiar și atunci cînd engleza nu este limba lor maternă. Cei care respectă regulile jocului academic au o contribuție pozitivă pentru țara lor? Oare își fac ei datoria față de studenții lor? 

Invazia limbii engleze are loc în România, Mexic, Japonia și Italia; ea nu este un fenomen specific unui anumit cadru. Iar în unele țări, poate trecerea la engleză nu a mers suficient de departe. Engleza deschide porțile către schimbul internațional de cunoștințe. În multe țări, însă, trecerea către limba engleză în mediile academice a mers prea departe.

Oare atracția pe care limba engleză o exercită în rîndul profesorilor din România este de folos românilor? Există plusuri și minusuri. Compromisurile aferente alegerilor implicate trebuie înțelese.

Utilizarea englezei îndreaptă atenția către subiecte care sînt de interes global – iar revistele internaționale de multe ori nu sînt foarte interesate de afacerile specifice României. Ele sînt mai degrabă interesate de Statele Unite și de alte țări mari, sau de adevăruri universale și teorii abstracte. Atunci cînd cercetarea este efectuată exclusiv în limba engleză, destinată publicării în reviste internaționale, există riscul ca problemele importante la nivel național să fie trecute cu vederea și detaliile instituționale să fie ignorate.

În predare, expansiunea englezei orientează bibliografia și îndrumările profesorilor către materiale în această limbă. Studenții sînt apoi nevoiți să studieze și să comunice în limba engleză, mai degrabă decît să învețe cum să-și folosească limba maternă pentru a înțelege lumea și pentru a aborda temele de cercetare.

Explorăm aceste probleme într-un articol disponibil online (în engleză!), pe site-ul revistei Econ Journal Watch (vol. 19, nr. 2, septembrie 2022, pp. 258-282). Ilustrăm cu exemple din propria noastră țară, Suedia, și din propria noastră disciplină, economia. În continuarea articolului nostru din revista amintită sînt publicate și două comentarii, unul al unui coleg suedez și altul al unui italian.Limbă, economie și predareCînd elevilor nu li se predă în limba lor maternă, înțelegerea devine mai dificilă. Majoritatea studenților vor lucra în sectorul public sau privat al țării lor de origine, unde cunoașterea aprofundată a cadrului instituțional relevant este esențială. Vor trebui să comunice în limba lor maternă cu nespecialişti. Dacă citesc numai în limba engleză în timpul studiilor universitare, dacă aud prelegeri exclusiv în limba engleză și aud despre subiecte – adesea abstracțiuni teoretice –, atunci ei învață puțin despre problemele reale ale țării lor. Vor fi mai puțin pregătiți pentru viitoarele locuri de muncă pe care le vor ocupa cel mai probabil.În Suedia, doar o singură universitate oferă un program de master în economie în suedeză și, prin urmare, puțini absolvenți de economie sînt bine pregătiți să vorbească despre idei și descoperiri economice conaționalilor lor. Engleza, ca limbă de predare, face dificilă prelegerea despre instituțiile din propria țară, nu în ultimul rînd pentru că literatura relevantă există rareori în limba engleză.Limbă, științe economice și comunicare

Există avantaje în a face cercetări în limba engleză; mediul academic trebuie să fie deschis către lume, iar cercetătorii trebuie adesea să se bazeze pe cunoștințele anterioare. Dar economiștii influențează factorii de decizie și elaborarea politicilor, iar economiștii locali trebuie să stăpînească bine comunicarea cunoașterii în limba lor maternă.

Cum ar trebui să vedem economia în lumina acestor probleme? În fizică, instituțiile și condițiile locale nu afectează modul în care funcționează fizica. Prin urmare, alegerea limbii are mai puțină importanță, mai ales că matematica este un limbaj universal.Literatura și istoria se află la celălalt capăt al spectrului. Studiile în științe umaniste tind să fie profund ancorate într-un context cultural și temporal specific. În drept, fiecare cuvînt în parte poartă un sens specific, iar condițiile naționale sînt cruciale pentru înțelegerea domeniului.Economia se află undeva între aceste două extreme; cunoștințele sînt adesea transmise sub formă de diagrame, ecuații și estimări econometrice. S-ar putea argumenta că engleza ar trebui să fie limba principală de lucru. Pe de altă parte, în economie, este important să înțelegem instituțiile, cultura și condițiile locale.Într-un sondaj, 32% din cercetătorii în științe sociale din Suedia au spus că s-ar implica mai mult în comunicarea cercetărilor lor dacă aceasta ar fi mai apreciată. Dacă ar exista stimulente mai puternice pentru a-și comunica cunoștințele, cercetătorii ar fi mai înclinați să-și exprime cunoștințele în limba lor maternă, într-un mod pe care oamenii obișnuiți să-l înțeleagă. În lipsa unor astfel de stimulente, rezultatele cercetării riscă să nu fie comunicate.Alegerea limbii afectează modul în care învățăm și ce anume învățăm. Condițiile naționale sînt mai ușor de descris în limba maternă și, prin urmare, pot fi discutate mai pe larg în limba maternă.Limba nu este doar un purtător de semnificații neutru. Limbajul afectează ceea ce ni se pare relevant și ceea ce prețuim.O schimbare de limbaj este o schimbare de lumi. Trebuie să ne întrebăm dacă propria noastră lume este bine deservită. Dacă competitivitatea pe piața globală a cercetării devine prioritatea principală, în contrapartidă problemele naționale sînt neglijate, la fel ca și abilitățile de comunicare în limba maternă. Ca urmare, învățăminte economice importante s-ar putea să nu se răspîndească niciodată în societate în ansamblul său.

Eva Forslund deține o diplomă de master în economie de la Universitatea Uppsala. Ea este secretar executiv al Asociației Economice Suedeze și lucrează la un dicționar de economie în suedeză. Adresa ei de e-mail este Eva.Forslund@nationalekonomi.se.

Magnus Henrekson este profesor de economie și cercetător senior la Institutul de Cercetare pentru Economie Industrială (IFN) din Stockholm, Suedia. A fost președintele IFN pînă în 2020, după 15 ani de serviciu. Pînă în 2009, a fost profesor Jacob Wallenberg la Departamentul de Economie de la Stockholm School of Economics. Site-ul său personal este https://www.ifn.se/mh și adresa lui de e-mail este Henrekson@ifn.se (autor corespondent pentru acest articol).traducere de Radu NECHITA 

Foto: Biblioteca Universitară din Mälardalen, Suedia/ wikimedia commons

p 22 WC jpg
Prosperitatea nu este totul și nu mai este de ajuns
Cred că în viitor oamenii vor redescoperi modul de trai simplu, fără stres, alergătură și concurență.
p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Funcționarea umană fără „angajament sufletesc”, ca să spunem așa, fără ardoarea sau entuziasmul pe care îl provoacă cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnată să eșueze pe termen mediu și lung și să provoace o criză internă în democrația liberală modernă.
Les Autres jpeg
Les Autres
Să transplantezi și să altoiești oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performanță.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua să funcționeze, chiar dacă nu la turații maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revoluției franceze și membru în redacția revistei Annales.
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un război hibrid, a admis șefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ținta? Și cum e apărarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
Cînd nu s-a mai putut sări sau catapulta peste zid, fuga a devenit şi în Berlin o aventură care costa viaţa.
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America jpeg
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America
America era deja o „superputere” atunci cînd amenința valorile tradiționale ale lumii de care au fugit imigranții.
De ce au fost inundațiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inundațiile germane catastrofale
În Germania, tot mai multe voci acuză autoritățile de o neglijență încă insuficient probată, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficientă) a populației afectate în legătură cu pericolul dat.
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale jpeg
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de neînțelegeri și de disonanțe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe președintele chinez Xi Jinping, reproșîndu-i că nu are nici „o fibră democratică în corpul său”.
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei jpeg
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrantă de către Trump a intenției originale a grațierii prezidențiale a fost doar una dintre multele provocări cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constituția SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
„Cazul” Mila jpeg
„Cazul” Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire și interdicție imediată pentru Trump jpeg
Destituire și interdicție imediată pentru Trump
Trump a încercat să submineze procesul democratic cu perseverență.
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez jpeg
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez
Existența însăși a Uniunii Europene se află în pericol. Și totuși, conducerea UE răspunde cu un compromis.
Revoluția „coifurilor de staniol” jpeg
Revoluția „coifurilor de staniol”
Trebuie să muncim mai mult pentru a comunica și pe înțelesul „proștilor”, al căpșunarilor, al badantelor.
„Un exercițiu de a rămîne conectați”  – interviu cu Ioana TRAISTĂ, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
În iunie, unul dintre cele mai așteptate și intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (și aglomeratei, în condiții normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală jpeg
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementată în Olanda a primit numele de „carantină inteligentă”.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se zărește prin gaura întunecată a cheii. Fiecare vine în vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credința este cheia ce se potrivește găurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta „simplă” a oprit Spania în loc. A blocat-o, este anchilozată în acest moment, și nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscată de vedeniile unei noi religii atee, propovăduite de fruntașii actualei revoluții culturale neomarxiste.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.