Oare avem prea multă engleză în universitățile noastre?
Profesorii și cercetătorii din România concurează într-o arena globală a științei și a burselor. Pentru a face acest lucru, ei folosesc engleza, chiar și atunci cînd engleza nu este limba lor maternă. Cei care respectă regulile jocului academic au o contribuție pozitivă pentru țara lor? Oare își fac ei datoria față de studenții lor?
Invazia limbii engleze are loc în România, Mexic, Japonia și Italia; ea nu este un fenomen specific unui anumit cadru. Iar în unele țări, poate trecerea la engleză nu a mers suficient de departe. Engleza deschide porțile către schimbul internațional de cunoștințe. În multe țări, însă, trecerea către limba engleză în mediile academice a mers prea departe.
Oare atracția pe care limba engleză o exercită în rîndul profesorilor din România este de folos românilor? Există plusuri și minusuri. Compromisurile aferente alegerilor implicate trebuie înțelese.
Utilizarea englezei îndreaptă atenția către subiecte care sînt de interes global – iar revistele internaționale de multe ori nu sînt foarte interesate de afacerile specifice României. Ele sînt mai degrabă interesate de Statele Unite și de alte țări mari, sau de adevăruri universale și teorii abstracte. Atunci cînd cercetarea este efectuată exclusiv în limba engleză, destinată publicării în reviste internaționale, există riscul ca problemele importante la nivel național să fie trecute cu vederea și detaliile instituționale să fie ignorate.
În predare, expansiunea englezei orientează bibliografia și îndrumările profesorilor către materiale în această limbă. Studenții sînt apoi nevoiți să studieze și să comunice în limba engleză, mai degrabă decît să învețe cum să-și folosească limba maternă pentru a înțelege lumea și pentru a aborda temele de cercetare.
Explorăm aceste probleme într-un articol disponibil online (în engleză!), pe site-ul revistei Econ Journal Watch (vol. 19, nr. 2, septembrie 2022, pp. 258-282). Ilustrăm cu exemple din propria noastră țară, Suedia, și din propria noastră disciplină, economia. În continuarea articolului nostru din revista amintită sînt publicate și două comentarii, unul al unui coleg suedez și altul al unui italian.Limbă, economie și predareCînd elevilor nu li se predă în limba lor maternă, înțelegerea devine mai dificilă. Majoritatea studenților vor lucra în sectorul public sau privat al țării lor de origine, unde cunoașterea aprofundată a cadrului instituțional relevant este esențială. Vor trebui să comunice în limba lor maternă cu nespecialişti. Dacă citesc numai în limba engleză în timpul studiilor universitare, dacă aud prelegeri exclusiv în limba engleză și aud despre subiecte – adesea abstracțiuni teoretice –, atunci ei învață puțin despre problemele reale ale țării lor. Vor fi mai puțin pregătiți pentru viitoarele locuri de muncă pe care le vor ocupa cel mai probabil.În Suedia, doar o singură universitate oferă un program de master în economie în suedeză și, prin urmare, puțini absolvenți de economie sînt bine pregătiți să vorbească despre idei și descoperiri economice conaționalilor lor. Engleza, ca limbă de predare, face dificilă prelegerea despre instituțiile din propria țară, nu în ultimul rînd pentru că literatura relevantă există rareori în limba engleză.Limbă, științe economice și comunicare
Există avantaje în a face cercetări în limba engleză; mediul academic trebuie să fie deschis către lume, iar cercetătorii trebuie adesea să se bazeze pe cunoștințele anterioare. Dar economiștii influențează factorii de decizie și elaborarea politicilor, iar economiștii locali trebuie să stăpînească bine comunicarea cunoașterii în limba lor maternă.
Cum ar trebui să vedem economia în lumina acestor probleme? În fizică, instituțiile și condițiile locale nu afectează modul în care funcționează fizica. Prin urmare, alegerea limbii are mai puțină importanță, mai ales că matematica este un limbaj universal.Literatura și istoria se află la celălalt capăt al spectrului. Studiile în științe umaniste tind să fie profund ancorate într-un context cultural și temporal specific. În drept, fiecare cuvînt în parte poartă un sens specific, iar condițiile naționale sînt cruciale pentru înțelegerea domeniului.Economia se află undeva între aceste două extreme; cunoștințele sînt adesea transmise sub formă de diagrame, ecuații și estimări econometrice. S-ar putea argumenta că engleza ar trebui să fie limba principală de lucru. Pe de altă parte, în economie, este important să înțelegem instituțiile, cultura și condițiile locale.Într-un sondaj, 32% din cercetătorii în științe sociale din Suedia au spus că s-ar implica mai mult în comunicarea cercetărilor lor dacă aceasta ar fi mai apreciată. Dacă ar exista stimulente mai puternice pentru a-și comunica cunoștințele, cercetătorii ar fi mai înclinați să-și exprime cunoștințele în limba lor maternă, într-un mod pe care oamenii obișnuiți să-l înțeleagă. În lipsa unor astfel de stimulente, rezultatele cercetării riscă să nu fie comunicate.Alegerea limbii afectează modul în care învățăm și ce anume învățăm. Condițiile naționale sînt mai ușor de descris în limba maternă și, prin urmare, pot fi discutate mai pe larg în limba maternă.Limba nu este doar un purtător de semnificații neutru. Limbajul afectează ceea ce ni se pare relevant și ceea ce prețuim.O schimbare de limbaj este o schimbare de lumi. Trebuie să ne întrebăm dacă propria noastră lume este bine deservită. Dacă competitivitatea pe piața globală a cercetării devine prioritatea principală, în contrapartidă problemele naționale sînt neglijate, la fel ca și abilitățile de comunicare în limba maternă. Ca urmare, învățăminte economice importante s-ar putea să nu se răspîndească niciodată în societate în ansamblul său.
Eva Forslund deține o diplomă de master în economie de la Universitatea Uppsala. Ea este secretar executiv al Asociației Economice Suedeze și lucrează la un dicționar de economie în suedeză. Adresa ei de e-mail este Eva.Forslund@nationalekonomi.se.
Magnus Henrekson este profesor de economie și cercetător senior la Institutul de Cercetare pentru Economie Industrială (IFN) din Stockholm, Suedia. A fost președintele IFN pînă în 2020, după 15 ani de serviciu. Pînă în 2009, a fost profesor Jacob Wallenberg la Departamentul de Economie de la Stockholm School of Economics. Site-ul său personal este https://www.ifn.se/mh și adresa lui de e-mail este Henrekson@ifn.se (autor corespondent pentru acest articol).traducere de Radu NECHITA
Foto: Biblioteca Universitară din Mälardalen, Suedia/ wikimedia commons
