În gaura cheii

30 august 2020
În gaura cheii jpeg

ÔÇ×Lumea e proast─â, crud─â ╚Öi rea

╚śi violen╚Ťa premerge mereu dreptatea,

E unul de bun─â credin╚Ť─â, sincer ╚Öi de╚Ötept,

├Äl doboar─â viclenia ╚Öi ├«n╚Öel─âciunea.ÔÇť

(Jedermann, Hugo von Hofmannsthal, 1911)

Conturul unei g─âuri de cheie este o figur─â de stil din era filmelor mute. Este sugerat─â astfel o privire ascuns─â asupra micimii marii lumi. Prezentul se poate ├«ntruchipa ├«n trecut pentru a ├«n╚Ťelege dac─â clepsidra ne mai st─â de veghe. G├«ndit─â precum o alegorie, aleas─â pentru o mai bun─â ├«n╚Ťelegere a ra╚Ťiunii de a fi ╚Öi pentru a face lumea nebun─â a prezentului poate mai de ├«n╚Ťeles. Aceast─â perspectiv─â prin gaura cheii asupra spectacolului ÔÇ×jocului mor╚ŤiiÔÇť cu  s t r ─â i n u l - Covid19 ├«ntre noi, ca declan╚Öator al anun╚Ťatei catastrofe, al st─ârii de alarm─â interioare, pare mai ap─âs─âtoare ca niciodat─â. Nimeni nici c─â se mai ├«ntreab─â dac─â aceast─â stare se justific─â.

Ceea ce nu ne este propriu, ne desparte. Ce ne e propriu, ne e firesc. Ceea ce nu ne este, e departe, lipsit de ├«ncredere. Avem tendin╚Ťa de a ne acapara necunoscutul sau a-l ╚Ťine la distan╚Ť─â. Pentru a-l para.

Insula celor binecuv├«nta╚Ťi

O lume mereu nebun─â ├«n care Austria a fost deseori numit─â drept ÔÇ×insul─â fericit─âÔÇť. Un pap─â este citat despre aceast─â mic─â ╚Ťar─â cu cuvintele ÔÇ×isola feliceÔÇť, precum o binecuv├«ntare. Chiar ╚Öi legendarul Max Reinhardt (1873-1943), produc─âtor austriac de teatru ╚Öi regizor de film, a realizat deja ├«n 1913 un film mut cu titlul Insula celor binecuv├«nta╚Ťi. Bruno Kreisky, cancelar austriac 1970-1983, ├«n╚Ťelegea sub aceea╚Öi etichet─â, vreo 60 de ani mai t├«rziu, securitatea social─â de ├«nalt─â clas─â a acestei mici ╚Ť─âri ├«n compara╚Ťie cu perioada interbelic─â. Era omagiul s─âu adresat statului social al genera╚Ťiei sale.

├Än 2020 Austria e pe locul nou─â al World Happiness Report. Foarte mul╚Ťumita Finland─â e - cum era de a╚Öteptat ÔÇô pe primul loc, ├«naintea tuturor.  Formularea a fost folosit─â ├«ns─â ╚Öi ca soma╚Ťie: ÔÇ×Austria nu e o insul─â a celor binecuv├«nta╚ŤiÔÇŁ..., a decretat apostolic un alt pap─â, decenii mai t├«rziu, aflat ├«n vizit─â la palatul vienez Hofburg (sediul pre╚Öedintelui austriac). A spus-o ├«n limba german─â.

Traveler's dilemma?

Nicic├«nd nu a p─ârut mai important concediul ca ast─âzi. Dorit, precum o ÔÇ×m├«ntuireÔÇŁ ├«n vremurile de restric╚Ťie. Politica ├«╚Öi ia ╚Öi ea pentru aceasta pe╚Öche╚Öul. ÔÇ×Virusul trece grani╚Ťa Austriei (...) cu automobilulÔÇŁ, a explicat cancelarul austriac Sebastian Kurz ├«n august 2020 la o conferin╚Ť─â de pres─â. Mass-media relateaz─â despre tortura a╚Ötept─ârii la grani╚Ťe a ÔÇ×celor care revinÔÇť, atunci c├«nd se ├«ntorc sau tranziteaz─â Austria. E vorba despre turi╚Ötii care revin acas─â de la Adriatica. ├Än special din Croa╚Ťia. Concediul mult dorit a trebuit chiar s─â fie ├«ntrerupt din cauza pericolului pandemic. Dilema persoanei aflate ├«n concediu nu e nici pe departe nou─â. Teoreticieni ai jocului, mereu s-au ├«ntrebat ce e de fapt ÔÇ×ra╚ŤionalÔÇť? O interpretare despre dispunerea valorilor probabilit─â╚Ťii.

A╚Öa-numita ÔÇ×traveler's dilemmaÔÇť este o provocare de g├«ndire, conceput─â de Kaushik Basu, economist indian, economist ╚Öef al B─âncii Mondiale ├«ntre 2012 ╚Öi 2016. Un om se va concentra ├«ntotdeauna asupra maximiz─ârii c├«╚Ötigului s─âu personal. ├Ändr─âzne╚Ťii s├«nt, statistic vorbind, mai ferici╚Ťi. Doar c─â nu e clar, dac─â cel care ├«ndr─âzne╚Öte ╚Öi c├«╚Ötig─â. Poate cei ╚Ömecheri apreciaz─â mai bine pericolele ╚Öi s├«nt dispu╚Öi la chestii pe care spiritele mai simple nu le-ar face, scrie wissenschaft.de.

No risk, no fun, chiar și în vremuri de Corona.

Ghicitoarea statuii strîmbe

Un cadru didactic al Academiei artelor frumoase, el ├«nsu╚Öi artist din Viena, acum pu╚Ťine s─âpt─âm├«ni, ├«n cotidianul vienez Standard: ÔÇ×Mai mult curaj ├«n a demola statui!ÔÇť S├«nt sacrosante statuile? Sub zv├«cul mi╚Öc─ârii interna╚Ťionale Black Lives Matter (BLM) a re├«nceput ╚Öi ├«n Austria p─âl─âvr─âgeala pro ╚Öi contra despre demolarea unei statui, despre schimbarea unor nume de str─âzi la Viena, despre teme mai mult sau mai pu╚Ťin controversate ale surmont─ârii istoriei. Ora╚Öul Viena ├«nsu╚Öi a recunoscut de mult timp 28 de nume de str─âzi care au o a╚Öa-zis─â ÔÇ×mare nevoie de a fi puse ├«n discu╚ŤieÔÇť. Cad astfel prad─â nu doar nume de str─âzi, denumite dup─â persoane care ÔÇ×au reprezentat pozi╚Ťii antisemite respectiv prejudec─â╚Ťi de grup du╚Öm─ânoase oamenilorÔÇť, ci ╚Öi numele foarte vechi a dou─â str─âdu╚Ťe ├«n Viena: Mica ╚Öi marea uli╚Ť─â a maurului. Va fi amplasat─â o plac─â suplimentar─â, ca parte a dezbaterii despre simboluri rasiste ├«n spa╚Ťiul public. ├Än Austria ├«ns─â, p├«n─â ├«n prezent, nu au fost totu╚Öi incendiate sau ├«necate statui.

Viena e altfel

Acel ora╚Ö al culiselor, acolo unde ÔÇ×├«n fa╚Ť─âÔÇť e aparen╚Ť─â f─âr─â esen╚Ť─â ╚Öi ÔÇ×├«n spateÔÇť e esen╚Ť─â f─âr─â aparen╚Ť─â, e capitala federal─â. Karl Lueger, primar al Vienei (1897-1910), a realizat importante proiecte or─â╚Öene╚Öti, precum construc╚Ťia celei de-a doua magistrale de aduc╚Ťiune de ap─â, asigurarea necesarului de gaz ╚Öi electricitate, a tramvaielor, institu╚Ťii sociale, spitale etc. A oficializat ├«ns─â populismul ├«n politic─â, a asmu╚Ťit ├«mpotriva popula╚Ťiei evreie╚Öti a Vienei ╚Öi a devenit astfel unul dintre deschiz─âtorii de drumuri ai na╚Ťional-socialismului ├«n Austria. Transformarea grupului statuar al lui Karl Lueger (o oper─â a sculptorului Josef M├╝llner), amplasat 1926 ├«n pia╚Ťa public─â cu acela╚Öi nume din primul sector vienez, a fost ini╚Ťiat─â ├«n 2009. S-a organizat un concurs. Ebo╚Öa artistului vienez Klemens Wihlidal a fost aleas─â dintre sute de propuneri interna╚Ťionale. Acesta a sugerat ca statuia ╚Öi o parte a soclului s─â fie ├«nclinate cu 3,5 grade spre dreapta! Caracterul perpendicular, m├«ndru al monumentului ar fi trebuit s─â fie ├«nfr├«nt ╚Öi astfel mitul lui Lueger, ca figur─â patern─â a Vienei, pus la ├«ndoial─â. Pozi╚Ťia str├«mb─â ar fi putut s─â atrag─â aten╚Ťia asupra internaliz─ârii trecutului antisemit al ora╚Öului.

P├«n─â ast─âzi a fost amplasat─â doar o plac─â suplimentar─â cu explica╚Ťii despre controversata persoan─â a primarului. O enigm─â, precum Turnul din Pisa?

Enigma fiec─âruia

Max Reinhardt a ╚Ötiut c─â exact ├«n fa╚Ťa domului din Salzburg, Jocul despre moartea bog─âta╚Öului de Hugo von Hofmannsthal (1874-1929) va fi trebuit jucat. ÔÇ×Aleatoriul zileiÔÇť ╚Öi ÔÇ×zborul porumbeilorÔÇť ├«n fa╚Ťa artei baroce a fa╚Ťadei catedralei l-au preocupat: ÔÇ×S─â punem o simpl─â sc├«ndur─â ├«n fa╚Ťa domului ╚Öi s─â juc─âm pe ea, f─âr─â toate recuzitele, ├«n lumina puternic─â a zileiÔÇť. ╚śi se va juca Jedermann (Fiecare, trad. rom.), povestea p─âc─âtosului bogat. Despre moartea care-i face egali pe to╚Ťi ╚Öi nu d─â doi bani pe avu╚Ťie, sex ╚Öi vin. ÔÇ×Despre cum, atunci c├«nd e vorba despre moarte, nici m─âcar ÔÇśopereleÔÇś (efemere) nu mai ajut─â, doar sora lor, credin╚ŤaÔÇť scrie faz.net.

Melanjul mor╚Ťii

Exact acum un secol se juca pentru întîia oară Fiecare la Salzburg.

Un amestec nediluat, gofrat catolic, asortat cu un strop de arhetipuri. Fiecare, jucat pentru ├«nt├«ia oar─â la Circul Schumann din Berlin ├«n 1911, a fost ╚Öi caricaturizat ca atare. Precum ÔÇ×die MelangeÔÇť, laptele ├«njum─ât─â╚Ťit cu cafea, care se serve╚Öte ├«ntr-un pahar de sticl─â ├«n cafenelele vieneze. Piesa e ca un exemplu gr─âitor pentru o... enigm─â. Dup─â exemplul jocurilor de mistere medievale, tragedia a fost prezentat─â ╚Öi ├«n 2020 ├«n fa╚Ťa bisericii episcopale, cu toat─â pandemia, dar cu respectarea minu╚Ťioas─â a grijei cerute de ÔÇ×social distancingÔÇť. Astfel, ├«ncep├«nd din august 1920, cu pu╚Ťine ├«ntreruperi, Salzburg e mereu scena lumii. Au fost deja mai mult de 700 de reprezenta╚Ťii, cu milioane de spectatori.

Clepsidra pandemiei din 2020 se z─âre╚Öte prin gaura ├«ntunecat─â a cheii. Fiecare vine ├«n vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credin╚Ťa este cheia ce se potrive╚Öte g─âurii ei. Exact ca ╚Öi atunci, acum o sut─â de ani, c├«nd au murit de trei ori mai mul╚Ťi oameni dec├«t ├«n timpul primului r─âzboi mondial (17 milioane de victime) de Gripa Spaniol─â ╚Öi premiera cu Jedermann avea loc la Salzburg. Un semnal de alarm─â ├«n lumea noastr─â at├«t de ambivalent─â. Atunci, ca ╚Öi acum.

Dr. Alex Todericiu este analist politic și locuiește la Viena.

p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Func╚Ťionarea uman─â f─âr─â ÔÇ×angajament sufletescÔÇŁ, ca s─â spunem a╚Öa, f─âr─â ardoarea sau entuziasmul pe care ├«l provoac─â cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnat─â s─â e╚Öueze pe termen mediu ╚Öi lung ╚Öi s─â provoace o criz─â intern─â ├«n democra╚Ťia liberal─â modern─â.
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI jpeg
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI
ÔÇ×Istoria Rusiei are o singur─â regul─â simpl─â: sfera de influen╚Ť─â a Moscovei se termin─â acolo unde s-a oprit ultima dat─â.ÔÇŁ
Les Autres jpeg
Les Autres
S─â transplantezi ╚Öi s─â altoie╚Öti oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performan╚Ť─â.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua s─â func╚Ťioneze, chiar dac─â nu la tura╚Ťii maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru ├«n Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revolu╚Ťiei franceze ╚Öi membru ├«n redac╚Ťia revistei Annales.
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un r─âzboi hibrid, a admis ╚Öefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ╚Ťinta? ╚śi cum e ap─ârarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
C├«nd nu s-a mai putut s─âri sau catapulta peste zid, fuga a devenit ┼či ├«n Berlin o aventur─â care costa via┼úa.
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America jpeg
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America
America era deja o ÔÇ×superputereÔÇŁ atunci c├«nd amenin╚Ťa valorile tradi╚Ťionale ale lumii de care au fugit imigran╚Ťii.
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale
├Än Germania, tot mai multe voci acuz─â autorit─â╚Ťile de o neglijen╚Ť─â ├«nc─â insuficient probat─â, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficient─â) a popula╚Ťiei afectate ├«n leg─âtur─â cu pericolul dat.
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale jpeg
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de ne├«n╚Ťelegeri ╚Öi de disonan╚Ťe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe pre╚Öedintele chinez Xi Jinping, repro╚Ö├«ndu-i c─â nu are nici ÔÇ×o fibr─â democratic─â ├«n corpul s─âuÔÇŁ.
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei jpeg
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrant─â de c─âtre Trump a inten╚Ťiei originale a gra╚Ťierii preziden╚Ťiale a fost doar una dintre multele provoc─âri cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constitu╚Ťia SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila jpeg
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump jpeg
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump
Trump a ├«ncercat s─â submineze procesul democratic cu perseveren╚Ť─â.
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez jpeg
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez
Existen╚Ťa ├«ns─â╚Öi a Uniunii Europene se afl─â ├«n pericol. ╚śi totu╚Öi, conducerea UE r─âspunde cu un compromis.
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ jpeg
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ
Trebuie s─â muncim mai mult pentru a comunica ╚Öi pe ├«n╚Ťelesul ÔÇ×pro╚ÖtilorÔÇŁ, al c─âp╚Öunarilor, al badantelor.
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ  ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co-fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles
E necesar, mai ales acum, să păstrăm energia de a face împreună lucruri care să aibă un impact.
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
├Än iunie, unul dintre cele mai a╚Öteptate ╚Öi intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (╚Öi aglomeratei, ├«n condi╚Ťii normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â jpeg
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementat─â ├«n Olanda a primit numele de ÔÇ×carantin─â inteligent─âÔÇŁ.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta ÔÇ×simpl─âÔÇŁ a oprit Spania ├«n loc. A blocat-o, este anchilozat─â ├«n acest moment, ╚Öi nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscat─â de vedeniile unei noi religii atee, propov─âduite de frunta╚Öii actualei revolu╚Ťii culturale neomarxiste.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.