Preocuparea pentru suflet

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 945 din 19 ÔÇô 25 mai 2022
image

S├«nt o poet─â ╚Öi eseist─â din Rom├ónia care ├«n urm─â cu ni╚Öte ani s-a mutat la Paris ╚Öi a tr─âit acolo mai bine de un deceniu, lucr├«nd ca profesor invitat la o universitate ╚Öi ca director al Institutului Cultural Rom├ón de acolo. Dup─â un timp ╚Öi dup─â o integrare profesional─â suficient de reu╚Öit─â, am ├«nceput s─â-mi dau seama c─â ceva nu era ├«n regul─â cu mine ╚Öi cu existen╚Ťa mea parizian─â, ceva lipsea, sau mergea ├«ntr-o direc╚Ťie nea╚Öteptat─â, ciudat─â. Oricine a trecut prin experien╚Ťa exilului (fie acesta temporar) ╚Öi prin testele sale teribile ╚Ötie despre ce vorbesc. Oricine a locuit ├«n str─âin─âtate pentru o perioad─â mai lung─â de timp ├«n╚Ťelege la ce fac aluzie.

Simplu vorbind, parc─â nu mai ╚Ötiam cine s├«nt. Avusesem o identitate rom├óneasc─â, care era mai mult sau mai pu╚Ťin dizolvat─â, pierdut─â. Nu reu╚Öisem ├«n schimb s─â-mi creez una francez─â suficient de ├«nchegat─â. Eram ├«ntre dou─â identit─â╚Ťi, ├«ntr-un no manÔÇÖs land, cu sentimentul de a fi nimeni ╚Öi nimic. ╚śi mai r─âu a fost sentimentul c─â, odat─â cu identitatea mea, ├«mi pierdeam... sufletul. Sufletul ! Dificil de numit. Acea energie interioar─â misterioas─â, prezen╚Ťa arz─âtoare la propria mea via╚Ť─â, conect├«ndu-m─â cu lumea ╚Öi cu vibra╚Ťia vie╚Ťii. Desigur, identitatea este mai mult legat─â de limb─â ╚Öi na╚Ťionalitate, iar sufletul este probabil mai conectat cu apartenen╚Ťa la o comunitate ÔÇô la mo╚Ötenirea ei cultural─â ╚Öi la corpul ei de obiceiuri ╚Öi credin╚Ťe ÔÇô, dar exist─â o str├«ns─â corela╚Ťie ├«ntre cele dou─â no╚Ťiuni.

Mi-a luat ceva timp s─â-mi dau seama c─â nelini╚Ötea mea, ÔÇ×starea mea de r─âuÔÇŁ, provine din diferitele ├«n╚Ťelesuri pe care ├«ns─â╚Öi no╚Ťiunea de ÔÇ×sufletÔÇŁ le are ├«ntr-o ╚Ťar─â est-european─â precum Rom├ónia, unde valorile spirituale care provin dintr-o veche tradi╚Ťie cre╚Ötin─â ortodox─â s├«nt ├«nc─â vii, ├«n timp ce ├«ntr-o ╚Ťar─â occidental─â precum Fran╚Ťa este aproape neobi╚Önuit s─â vorbe╚Öti despre acest concept central ╚Öi inefabil altfel dec├«t ├«n mod ironic, deta╚Öat, ├«ntruc├«t mentalitatea predominant secularizat─â de acolo nu-i mai vede utilitatea pentru prosperitatea individului ╚Öi a societ─â╚Ťii sau pentru realizarea unui proiect politic uria╚Ö precum Uniunea European─â.

Permite╚Ťi-mi s─â amintesc aici ce spunea Platon ├«n a patra carte a dialogului s─âu Republica. Sufletul este compus din trei facult─â╚Ťi: o parte transcendent─â ÔÇô intelectul, nous ├«n greaca veche ÔÇô care este de origine divin─â, orientat─â spre imaterial ╚Öi localizat─â ├«n creier; o parte imanent─â ÔÇô l─âcomia, dorin╚Ťa, epitimia ├«n elin─â ÔÇô care este de origine animal─â, orientat─â spre materie ╚Öi localizat─â ├«n abdomen; iar o a treia parte, una intermediar─â ÔÇô numit─â thimos, adic─â ardoare, entuziasm (mai numit─â ╚Öi pneuma, adic─â spirit, de c─âtre stoici) ÔÇô care este localizat─â ├«n inim─â ╚Öi constituie esen╚Ťa sufletului uman. ├Än timp ce activitatea intelectului duce la cunoa╚Ötere ╚Öi ╚Ötiin╚Ť─â, iar activitatea dorin╚Ťei creeaz─â economie ╚Öi politic─â, din fervoarea inimii s├«nt generate artele ╚Öi religia. Aceste trei tipuri activit─â╚Ťi reprezint─â ├«mpreun─â principalul mijloc de a educa sufletul uman ╚Öi de a-i canaliza energia spre inserarea armonioas─â a individului ├«n ╚Ťesutul viu al comunit─â╚Ťii.

Se pare c─â ├«n societ─â╚Ťile dominate de economie ╚Öi politic─â predomin─â un model s─âr─âcit al naturii umane, unul ├«n care primele dou─â facult─â╚Ťi ale sufletului s├«nt preponderent luate ├«n considerare ╚Öi dezvoltate. S-au scris multe despre ÔÇ×individul de mas─âÔÇŁ al vremurilor moderne ╚Öi postmoderne, dar dac─â ├«ncerc─âm s─â simplific─âm ╚Öi s─â vedem ce lipse╚Öte acestui ÔÇ×om globalizatÔÇŁ, acestui ÔÇ×superman pe band─â rulant─âÔÇŁ produs de un sistem obsedat de inova╚Ťie tehnologic─â, de eficien╚Ť─â birocratic─â ╚Öi de integrarea ├«n pia╚Ťa global─â, tocmai ÔÇ×inimaÔÇŁ este cea care lipse╚Öte, altfel spus patosul care vine din thimos, partea a treia, intermediar─â ╚Öi neglijat─â, situat─â ├«n inim─â, a sufletului uman.

Pare mai degrabă logic că cea mai bună societate sau cel mai bun regim politic este probabil cel care poate satisface toate cele trei componente platonice ale sufletului, întrucît dimensiunile profunde ale naturii umane nu pot fi în întregime modificate, reprimate sau eradicate, în ciuda viselor noastre prostești de inginerie socială.

Dup─â dezam─âgirea diverselor promisiuni de ÔÇ×m├«ntuireÔÇŁ politic─â ╚Öi ╚Ötiin╚Ťific─â promovate ├«n ultimele dou─â secole, dup─â ce ne-am dat seama de fragilitatea ╚Öi dificultatea proiectului european de realizare a unei societ─â╚Ťi democratice ╚Öi liberale marcate de un grad ├«nalt de secularizare ╚Öi individualism, trebuie s─â admitem c─â unificarea, coeziunea european─â este un proces mai complex, mai subtil ╚Öi mai ├«ndelungat dec├«t se credea ╚Öi se crede.

Unificarea economic─â ╚Öi integrarea politic─â nu s├«nt suficiente, comunicarea instantanee ╚Öi amestecul intercultural nu s├«nt suficiente, networking-ul profesional ╚Öi solidaritatea intelectual─â nu s├«nt suficiente, deoarece func╚Ťionarea uman─â f─âr─â ÔÇ×angajament sufletescÔÇŁ, ca s─â spunem a╚Öa, f─âr─â ardoarea sau entuziasmul pe care ├«l provoac─â cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnat─â s─â e╚Öueze pe termen mediu ╚Öi lung ╚Öi s─â provoace o criz─â intern─â ├«n democra╚Ťia liberal─â modern─â.

Generalizarea omului ÔÇ×post-istoricÔÇŁ, cu thymos-ul/sufletul eradicat, ar ├«nsemna nu numai sf├«r╚Öitul creativit─â╚Ťii umane ╚Öi ÔÇ×sf├«r╚Öitul istorieiÔÇŁ, ci ╚Öi moartea coeziunii europene din lips─â de implicare politic─â vie, responsabilitate social─â real─â, discern─âm├«nt moral ╚Öi idealuri umaniste puternice.

Ce este coeziunea social─â? Este o ÔÇ×energie misterioas─âÔÇŁ care p─âtrunde ├«n toate articula╚Ťiile sociale ale unei societ─â╚Ťi, o alchimie psihologic─â a valorilor comune ╚Öi a apartenen╚Ťei, un set comun de principii etice ╚Öi presupuneri spirituale despre natura uman─â ╚Öi rolul omului ├«n univers. Este o form─â de atrac╚Ťie social─â discrete, dar ireprimabil─â, de magnetism ╚Öi iubire.

Cu siguran╚Ť─â, ÔÇ×Europa are nevoie de un sufletÔÇŁ, a╚Öa cum spunea deja Jacques Delors, pre╚Öedinte al Comisiei Europene ├«ntre 1985-1995. Dac─â cultura european─â va promova mai intens scopul coeziunii europene, atunci trebuie restabilit─â o ├«n╚Ťelegere complet─â a tuturor celor trei p─âr╚Ťi platonice ale sufletului de care aminteam ├«nainte. ├Än aceast─â privin╚Ť─â, arti╚Ötii, intelectualii, clericii au un rol vital de jucat, av├«nd ├«nc─â acces la acea parte a sufletului, respins─â de al╚Ťii, care are de-a face cu coeziunea interioar─â a individualit─â╚Ťii umane, pe care se bazeaz─â coeziunea colectiv─â extern─â.

Poe╚Ťii, pictorii, muzicienii, arti╚Ötii, adic─â creativii ╚Öi spiritualii de toate felurile, reprezint─â ├«ntr-un fel celulele psihice ╚Öi emo╚Ťionale ale vastului corp biologic ╚Öi social al umanit─â╚Ťii. O umanitate pe care curentele recente ale globaliz─ârii au tendin╚Ťa s─â o unifice din ce ├«n ce mai mecanic ╚Öi s─â o niveleze pe baza unui numitor comun unic ╚Öi de nivel cobor├«t deocamdat─â. Dispersa╚Ťi ├«n ╚Ťesuturile societ─â╚Ťii, arti╚Ötii secret─â un fel de re╚Ťea emo╚Ťional─â, sensibil─â, prin care ceilal╚Ťi oameni s├«nt hr─âni╚Ťi cu combustibil spiritual, cu energia fin─â reprezentat─â de sentimentele de fervoare, ardoare ╚Öi patos, ╚Öi s├«nt impregna╚Ťi cu viziuni motivante, dezm─ârginitoare sau entuziasmante despre via╚Ť─â ╚Öi realitate. Permite╚Ťi-mi s─â spun c─â arti╚Ötii constituie organul emo╚Ťional ╚Öi uneori vizionar al oric─ârei comunit─â╚Ťi umane, prin care se asigur─â o coeren╚Ť─â colectiv─â mai profund─â, bazat─â pe o ├«n╚Ťelegere mai complet─â a naturii umane ╚Öi ├«nr─âd─âcinat─â ├«n nevoile spirituale ale comunit─â╚Ťii.

Criza politicii europene actuale este fundamental criza omului european, sau mai exact a sufletului cultural european. Venind din partea de est a Europei ╚Öi dup─â experien╚Ťa mea occidental─â, ├«mp─ârt─â╚Öesc viziunea filosofului ceh Jan Patocka despre boala Europei ca izvor├«nd din diviziune, din unitatea zdrobit─â a sufletului. Prin ├«nlocuirea progresiv─â a ÔÇ×preocup─ârii pentru sufletÔÇŁ ÔÇô adic─â preocuparea pentru adev─âr ╚Öi pentru fiin╚Ť─â (care deriv─â din vechea ei mo╚Ötenire greac─â ╚Öi iudeo-cre╚Ötin─â) ÔÇô cu pasiunea, chiar fascina╚Ťia pentru posesiunea ╚Öi st─âp├«nirea lumii exterioare, Europa a ajuns inevitabil la individualism, scepticism, nihilism ╚Öi la o profund─â criz─â moral─â ╚Öi social─â contemporan─â. Absen╚Ťa unui proiect metafizic universal a l─âsat loc unei func╚Ťionaliz─âri utilitare a ra╚Ťiunii, care a ├«nlocuit alte dimensiuni ale ├«ntregului fiin╚Ťei umane. ├Än consecin╚Ť─â, este urgent s─â se provoace o ÔÇ×metanoia filosofic─â uria╚Ö─â ╚Öi f─âr─â precedent a elitei europeneÔÇŁ, s─â se reabiliteze idealul anterior al ÔÇ×omului spiritualÔÇŁ: un om preocupat de ÔÇ×grija pentru sufletÔÇŁ ├«n toate conexiunile sale cu cosmosul, comunitatea ╚Öi sinele, tinz├«nd astfel c─âtre o ÔÇ×╚Ötiin╚Ť─â total─âÔÇŁ a persoanei umane. Aceasta, pentru a evita ÔÇ×involu╚Ťia istoriei c─âtre preistorieÔÇŁ, adic─â o societate care se mul╚Ťume╚Öte cu o existen╚Ť─â consumist─â ╚Öi protejat─â, limit├«ndu-se la reproducere ╚Öi confort materialist. ÔÇ×Europa ca Europa s-a n─âscut din grija pentru suflet. A ├«nceput s─â moar─â c├«nd a ├«nceput s─â uite aceast─â ├«ngrijorareÔÇŁ ÔÇô ne aminte╚Öte Patocka.

Provocarea major─â pentru evolu╚Ťia viitoare a Europei r─âm├«ne ├«n consecin╚Ť─â armonizarea tehnologiei cu tradi╚Ťia ei spiritual─â, reconstruirea pun╚Ťilor conceptuale, emo╚Ťionale ╚Öi practice ├«ntre dimensiunile exterioare ╚Öi interioare ale fiin╚Ťei umane.

Venind dintr-o ╚Ťar─â est-european─â precum Rom├ónia, a╚Ö vrea s─â invoc ╚Öi pozi╚Ťia filosofului rom├ón Constantin Noica despre ÔÇ×culturalismul ca acces la o istorie mai adev─ârat─âÔÇŁ. Ini╚Ťiator al cunoscutei ÔÇ×╚Öcoli filosofice de la P─âltini╚ÖÔÇŁ, Noica a dezvoltat o teorie interesant─â despre m├«ntuirea Europei prin intermediul unui logos cultural. Noica a construit o adev─ârat─â ÔÇ×eshatologie cultural─âÔÇŁ: ├«ntruc├«t ofer─â acces la fiin╚Ťa noastr─â ideal─â, cultura ofer─â mijloacele de a dep─â╚Öi relele aduse de timp ╚Öi istorie, generate de logosul ╚Ötiin╚Ťific ╚Öi de logosul politic, pe m─âsur─â ce cultura se deschide spre dimensiunile ontologice ale existen╚Ťei noastre. Cultura introduce o nou─â temporalitate, asem─ân─âtoare prin valoare extatic─â cu cea mistic─â, dar o temporalitate activ─â ╚Öi dinamic─â, ├«ndreptat─â c─âtre o realitate exterioar─â comun─â, spre deosebire de cea contemplativ─â ╚Öi static mistic─â. Imagin├«nd o adev─ârat─â ÔÇ×transcenden╚Ť─â f─âr─â transcenden╚Ť─âÔÇŁ, filosofia lui Noica vizeaz─â creativitatea cultural─â ca un ÔÇ×ezoterism secular ╚Öi o versiune modern─â a sacralit─â╚ŤiiÔÇŁ care ├«nlocuie╚Öte religia ╚Öi setea noastr─â de ├«mplinire spiritual─â.

├Än ciuda faptului c─â viziunile lui Patocka ╚Öi Noica despre Europa s├«nt marcate de lupta lor existen╚Ťial─â ╚Öi de dificult─â╚Ťile impuse de constr├«ngerile regimului comunist ├«n care au tr─âit, convingerea lor comun─â c─â o revivificare a spiritului european ar putea veni din Europa de Est merit─â ├«nc─â s─â fie luat─â ├«n considerare. Mul╚Ťi g├«nditori occidentali percep Europa de ast─âzi ca fiind redus─â la un model social ├«n care alian╚Ťa dintre tehno╚Ötiin╚Ťe ╚Öi productivitate ├«n slujba profitului ╚Öi consumismului duce la dizolvarea Europei ├«n cadrul economiei de pia╚Ť─â globale ╚Öi la o separare total─â de transcenden╚Ť─â, adic─â de un model ontologic al posibilei evolu╚Ťii a omului (Renato Guidieri, Gianni Vattimo). Din acest punct de vedere, Europa de Est ar putea p─âstra o deschidere creatoare c─âtre poten╚Ťialul de transcenden╚Ť─â, c─âtre c─âutarea ireprimabil─â a rela╚Ťiilor vitale dintre material ╚Öi ideal. Dup─â cum spune filosoful rom├ón contemporan Andrei Ple╚Öu, ├«n fa╚Ťa ÔÇ×Noii EuropeÔÇŁ occidentale, Europa de Est p─âstreaz─â con╚Ötiin╚Ťa de a fi ÔÇ×Vechea Europ─âÔÇŁ, sau trecutul Europei, unde r─âd─âcinile vechii ╚Öi eternei Europe pot fi reg─âsite ├«nc─â vii ╚Öi creative.

Europa institu╚Ťional─â are nevoie de Europa spiritual─â ╚Öi invers. Europa politic─â are nevoie de Europa cultural─â. Parlamentul European are nevoie de arti╚Öti, iar arti╚Ötii au nevoie de un Parlament. Corpul comunitar al institu╚Ťiilor politice nu poate fi animat dec├«t de sufletul spiritual al Europei prin indivizii care ├«ntrupeaz─â acest spirit ├«n cel mai viu ╚Öi creativ mod. Adic─â de c─âtre arti╚Öti din cele dou─â jum─ât─â╚Ťi ale Europei, pentru care ÔÇ×preocuparea pentru sufletÔÇŁ a persoanei umane, ├«n individualitatea sa unic─â deschis─â c─âtre o permanent─â autodep─â╚Öire critic─â, reprezint─â valoarea major─â pe care homo europaeus a adus-o ├«n istoria universal─â.

(comunicare prezentat─â ├«n limba englez─â la o sesiune a Parlamentului Cultural European ÔÇô ECP)

Magda Cârneci este scriitoare și critic de artă, redactor-șef al revistei ARTA și membră a Parlamentului Cultural European.

Les Autres jpeg
Les Autres
S─â transplantezi ╚Öi s─â altoie╚Öti oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performan╚Ť─â.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua s─â func╚Ťioneze, chiar dac─â nu la tura╚Ťii maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru ├«n Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revolu╚Ťiei franceze ╚Öi membru ├«n redac╚Ťia revistei Annales.
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un r─âzboi hibrid, a admis ╚Öefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ╚Ťinta? ╚śi cum e ap─ârarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
C├«nd nu s-a mai putut s─âri sau catapulta peste zid, fuga a devenit ┼či ├«n Berlin o aventur─â care costa via┼úa.
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America jpeg
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America
America era deja o ÔÇ×superputereÔÇŁ atunci c├«nd amenin╚Ťa valorile tradi╚Ťionale ale lumii de care au fugit imigran╚Ťii.
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale
├Än Germania, tot mai multe voci acuz─â autorit─â╚Ťile de o neglijen╚Ť─â ├«nc─â insuficient probat─â, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficient─â) a popula╚Ťiei afectate ├«n leg─âtur─â cu pericolul dat.
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale jpeg
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de ne├«n╚Ťelegeri ╚Öi de disonan╚Ťe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe pre╚Öedintele chinez Xi Jinping, repro╚Ö├«ndu-i c─â nu are nici ÔÇ×o fibr─â democratic─â ├«n corpul s─âuÔÇŁ.
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei jpeg
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrant─â de c─âtre Trump a inten╚Ťiei originale a gra╚Ťierii preziden╚Ťiale a fost doar una dintre multele provoc─âri cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constitu╚Ťia SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila jpeg
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump jpeg
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump
Trump a ├«ncercat s─â submineze procesul democratic cu perseveren╚Ť─â.
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez jpeg
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez
Existen╚Ťa ├«ns─â╚Öi a Uniunii Europene se afl─â ├«n pericol. ╚śi totu╚Öi, conducerea UE r─âspunde cu un compromis.
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ jpeg
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ
Trebuie s─â muncim mai mult pentru a comunica ╚Öi pe ├«n╚Ťelesul ÔÇ×pro╚ÖtilorÔÇŁ, al c─âp╚Öunarilor, al badantelor.
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ  ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co-fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles
E necesar, mai ales acum, să păstrăm energia de a face împreună lucruri care să aibă un impact.
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
├Än iunie, unul dintre cele mai a╚Öteptate ╚Öi intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (╚Öi aglomeratei, ├«n condi╚Ťii normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â jpeg
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementat─â ├«n Olanda a primit numele de ÔÇ×carantin─â inteligent─âÔÇŁ.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se z─âre╚Öte prin gaura ├«ntunecat─â a cheii.┬áFiecare┬ávine ├«n vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credin╚Ťa este cheia ce se potrive╚Öte g─âurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta ÔÇ×simpl─âÔÇŁ a oprit Spania ├«n loc. A blocat-o, este anchilozat─â ├«n acest moment, ╚Öi nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscat─â de vedeniile unei noi religii atee, propov─âduite de frunta╚Öii actualei revolu╚Ťii culturale neomarxiste.
Lumea dup─â ordinea interna╚Ťional─â liberal─â jpeg
Lumea dup─â ordinea interna╚Ťional─â liberal─â
Puterea trebuie exercitat─â ├«mpreun─â cu ceilal╚Ťi.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×Micile RomeÔÇŁ - A╚Öez─ârile coloni╚Ötilor romani ├«n Dacia
Dup─â cucerire, teritoriul unei noi provincii era ├«mp─âr╚Ťit administrativ ╚Öi guvernat dup─â principiile dreptului roman. Elementele principale ale romaniz─ârii au fost armata, administra╚Ťia, coloni╚Ötii, dreptul roman, veteranii ╚Öi ╚Öcolile create ├«n provincii. Armata avea leg─âturi permanente cu autohtonii, unii dintre ei ├«nrol├óndu-se ├«n trup─â imediat dup─â cucerire, ├«n provinciile lor sau fiind trimi╚Öi ├«n altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat dup─â cucerire, au fost trimise u
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.