Biden și drepturile omului

Joseph S. NYE Jr.
Publicat în Dilema Veche nr. 890 din 29 aprilie - 5 mai 2021
Biden și drepturile omului jpeg

De-a lungul îndelungatei sale cariere în Senatul SUA, Joe Biden a stabilit un record prin ridicarea drepturilor omului la rangul de obiectiv de politică externă americană. Acum, ca președinte, angajamentul lui Biden în acest domeniu e pus la încercare.

Politica externă presupune compromisuri în mai multe domenii, printre care securitatea, interesele economice, dar și alte valori. Cînd însă în joc sînt drepturile omului, compromisurile fac loc adesea acuzelor de ipocrizie și cinism.

Să luăm ca exemplu asasinarea din 2018 a jurnalistului disident saudit Jamal Khashoggi, în consulatul Regatului Arabiei Saudite (RAS) din Istanbul. Fostul președinte Donald Trump a fost criticat pentru că a ignorat dovezile flagrante ale unei crime brutale, cu scopul de a menține bunele relații cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, cunoscut și sub acronimul MBS.

Liberalii au criticat reacția firavă a lui Trump la asasinarea lui Khashoggi, ca fiind „de un mercantilism necruțător și oarbă în fața faptelor”. Chiar și publicația conservatoare Wall Street Journal a scris în paginile sale: „Nu ne vine în minte nici un președinte, nici chiar pragmaticii radicali Richard Nixon sau Lyndon Johnson, care să fi fost capabil să dea o asemenea declarație publică, fără să evoce măcar ornamental valorile și principiile imuabile ale Americii”.

Trump a înțeles că asigurarea accesului la petrol, vînzările de arme și stabilitatea regională sînt de importanță primordială, dar a ignorat faptul că apărarea valorilor și a principiilor care fac America atît de atrăgătoare este, și ea, de un interes național major. Apărarea drepturilor omului îi definește pe americani în fața întregii lumi și sporește capitalul soft power al Americii – altfel spus, capacitatea SUA de a obține ceea ce își doresc prin seducție și persuasiune, în mai mare măsură decît prin coerciție sau bani.

Combinarea acestor interese divergente de politică externă presupune exercițiul compromisului, care însă suscită critici la adresa modului în care sînt făcute aceste compromisuri. În timpul campaniei din 2020, Biden l-a criticat pe Trump pentru că a trecut cu vederea rolul jucat de MBS în asasinarea lui Khashoggi. Odată ajuns președinte, el a autorizat-o pe directoarea Serviciilor Naționale de Informații să facă public un raport desecretizat care dovedea vinovăția lui MBS, a expulzat din SUA 76 de cetățeni saudiți și a redus utilizarea armamentului american în războiul purtat de RAS în Yemen.

Dar criticii liberali susțin că Biden ar fi trebuit să meargă mai departe și să anunțe că SUA nu vor duce tratative cu MBS, forțîndu-i astfel mîna regelui Salman să numească un alt prinț moștenitor. Mulți experți în RAS susțin că o astfel de schimbare de regim ar fi depășit capacitățile Americii. Spre deosebire de Trump, Biden a evocat valorile americane; dacă însă reacția lui a fost bine cumpănită, rămîne o întrebare deschisă.

Discuții similare au apărut și cu privire la politica lui Biden față de China. Biden l-a criticat pe președintele chinez Xi Jinping, reproșîndu-i că nu are nici „o fibră democratică în corpul său”, iar la întîlnirea de la Anchorage cu omologii lor chinezi, secretarul de stat Antony Blinken și consilierul de Securitate Națională Jake Sullivan au criticat încălcările drepturilor omului de către China în Xinjiang și reprimarea democrației și a susținătorilor ei în Hong Kong. În ceea ce privește Rusia, Biden a consimțit, într-una din declarațiile sale, că președintele Vladimir Putin e „un ucigaș”.

joe biden vladimir putin jpg jpeg

                                Joe Biden și Vladimir Putin

Cu toate acestea, atunci cînd SUA au organizat summit-ul privind schimbările climatice, Xi și Putin s-au aflat pe listele de invitați (chiar dacă invitația către RAS s-a adresat regelui Salman, și nu fiului său). A fost aici vorba de ipocrizie sau invitația a reflectat o evaluare realistă a faptului că schimbările climatice reprezintă o amenințare majoră, care nu poate fi gestionată fără cooperarea guvernelor acelor țări?

China, bunăoară, este în momentul de față țara cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră  din lume, iar RAS deține cele mai mari rezerve de hidrocarburi. Fără participarea acestor doi actori, nu se poate găsi o soluție la problema climatică. America va trebui să învețe importanța exercitării puterii împreună cu alții, precum și asupra altora, dacă vrea să gestioneze problema interdependenței ecologice. Ceea ce înseamnă să colaboreze cu China, în materie de probleme climatice și de pandemie, dar să continue să o critice în privința nerespectării drepturilor omului.

Cum putem stabili, în astfel de circumstanțe, dacă cei care ne conduc fac „cele mai bune alegeri morale”? După cum susțin și în cartea mea Do Morals Matter? Presidents and Foreign Policy from FDR to Trump, un bun început ar fi evaluarea liderilor politici în termenii unei „etici tridimensionale”, care ia considerare intențiile, mijloacele și consecințele deciziilor lor. De asemenea, ne vom inspira din trei școli de gîndire în materie de politică externă: realismul, liberalismul și cosmopolitismul – în această ordine.

Drepturile omului nu trebuie înțelese ca valori care știrbesc interesele naționale ale SUA: valorile fac parte din interesul național al SUA. Trebuie să începem cu realismul, dar nu trebuie să ne oprim aici. În măsura posibilului, ar trebui să ne afirmăm valorile într-o modalitate care să ne permită să le transpunem în realitate. În același timp, dacă nu începem cu realismul, vom redescoperi curînd că drumul spre iad e pavat cu bune intenții.

La nivel internațional, obiectivele pe care președinții SUA le-au urmărit de-a lungul anilor nu reflectă o dorință de justiție similară aspirațiilor de acasă. În Carta Atlanticului (unul dintre documentele fondatoare ale ordinii internaționale liberale), președintele SUA Franklin D. Roosevelt și prim-ministrul britanic Winston Churchill și-au declarat loialitatea față de libertatea de a prospera și de a trăi la adăpost de teamă. Dar Roosevelt nu a încercat să transfere New Deal-ul american la nivel internațional. Chiar și pentru renumitul filozof liberal John Rawls, condițiile teoriei sale a justiției erau aplicabile exclusiv societății americane.

john rawls jpg jpeg

                                            John Rawls

În același timp, Rawls susținea că obligațiile societăților liberale se extind dincolo de frontiere; ele trebuie să se ajute reciproc și să respecte instituțiile care asigură drepturile elementare ale omului, dar trebuie să le ofere, totodată, oamenilor dintr-o lume diversă posibilitatea de a putea decide în cît mai mare măsură singuri, cu privire la propria viață. De aceea, ar trebui să ne întrebăm dacă obiectivele unui lider politic includ o viziune care să exprime valori atractive pe plan domestic, dar și peste hotare – dacă aceste valori sînt bine cumpănite și dacă sînt luate în calcul și riscurile, astfel încît să existe o perspectivă rezonabilă de succes.

Ceea ce înseamnă că evaluăm un lider politic nu numai pe baza caracterului și a intențiilor sale, dar și în funcție de inteligența sa contextuală în materie de promovare a valorilor. Pînă acum, Biden a trecut cu bine acest test.

Joseph S. Nye, Jr. este profesor la Universitatea Harvard şi autor al volumului Do Morals Matter? Presidents and Foreign Policy from FDR to Trump.

© Project Syndicate, 2021

traducere de Matei PLEŞU

Foto (sus): Joe Biden și Xi Jinping

Mälardalen University library interior jpg
Oare avem prea multă engleză în universitățile noastre?
Utilizarea englezei îndreaptă atenția către subiecte care sînt de interes global
p 22 WC jpg
Prosperitatea nu este totul și nu mai este de ajuns
Cred că în viitor oamenii vor redescoperi modul de trai simplu, fără stres, alergătură și concurență.
p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Funcționarea umană fără „angajament sufletesc”, ca să spunem așa, fără ardoarea sau entuziasmul pe care îl provoacă cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnată să eșueze pe termen mediu și lung și să provoace o criză internă în democrația liberală modernă.
Les Autres jpeg
Les Autres
Să transplantezi și să altoiești oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performanță.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua să funcționeze, chiar dacă nu la turații maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revoluției franceze și membru în redacția revistei Annales.
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un război hibrid, a admis șefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ținta? Și cum e apărarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
Cînd nu s-a mai putut sări sau catapulta peste zid, fuga a devenit şi în Berlin o aventură care costa viaţa.
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America jpeg
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America
America era deja o „superputere” atunci cînd amenința valorile tradiționale ale lumii de care au fugit imigranții.
De ce au fost inundațiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inundațiile germane catastrofale
În Germania, tot mai multe voci acuză autoritățile de o neglijență încă insuficient probată, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficientă) a populației afectate în legătură cu pericolul dat.
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale jpeg
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de neînțelegeri și de disonanțe cognitive.
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei jpeg
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrantă de către Trump a intenției originale a grațierii prezidențiale a fost doar una dintre multele provocări cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constituția SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
„Cazul” Mila jpeg
„Cazul” Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire și interdicție imediată pentru Trump jpeg
Destituire și interdicție imediată pentru Trump
Trump a încercat să submineze procesul democratic cu perseverență.
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez jpeg
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez
Existența însăși a Uniunii Europene se află în pericol. Și totuși, conducerea UE răspunde cu un compromis.
Revoluția „coifurilor de staniol” jpeg
Revoluția „coifurilor de staniol”
Trebuie să muncim mai mult pentru a comunica și pe înțelesul „proștilor”, al căpșunarilor, al badantelor.
„Un exercițiu de a rămîne conectați”  – interviu cu Ioana TRAISTĂ, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
În iunie, unul dintre cele mai așteptate și intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (și aglomeratei, în condiții normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală jpeg
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementată în Olanda a primit numele de „carantină inteligentă”.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se zărește prin gaura întunecată a cheii. Fiecare vine în vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credința este cheia ce se potrivește găurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta „simplă” a oprit Spania în loc. A blocat-o, este anchilozată în acest moment, și nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscată de vedeniile unei noi religii atee, propovăduite de fruntașii actualei revoluții culturale neomarxiste.

Adevarul.ro

image
Iarna se dezlănțuie. Viscol puternic în România: harta celor mai afectate zone. Anunțurile meteorologilor
Iara se dezlănțuie în următoarele ore. Meteorologii au emis sâmbătă mai multe avertizări cod galben şi portocaliu de ninsori şi de vânt puternic pentru cea mai mare parte a ţării. Vremea rea pune stăpânire pe România.
image
Cât pot să ceară meseriașii pentru o casă simplă, la roșu. „Nu te mai droga, frățică!”
Un român a postat un anunț în care s-a interesat cât ar putea să-l coste o casă de 80 de metri pătrați, pe un singur nivel. Printre răspunsuri, au fost și unele cu totul surprinzătoare.
image
Prima autostradă din România, construită la dorința lui Ceaușescu. În cât timp a fost gata și care era viteza maximă de deplasare
Autostrada Bucureşti-Piteşti, cea mai veche din România, a fost finalizată în doar cinci ani, între 1967 şi 1972, din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Astăzi se împlinesc 56 de ani de la începerea lucrărilor de construire.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.