De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 903 din 29 iulie ÔÇô 4 august 2021
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale jpeg

╚śtim cauza inunda╚Ťiilor? Unora le po╚Ťi flutura ╚Öi un tramvai: oric├«t de acut ar fi un pericol, unii ├«l vor ignora, c─âci realitatea nu prea trece de obsesia fanaticului ╚Öi-a ideologilor. Inclusiv a celor ecologi╚Öti.

├Än timp ce oamenii din vestul Germaniei c─âutau s─â-╚Öi g─âseasc─â disp─âru╚Ťii, doar la Ahrweiler s-au ├«nregistrat peste 110 din cele peste 160 de victime ale catastrofalelor inunda╚Ťii, iar evreii comemorau ├«n toat─â lumea, postind, ziua distrugerii Templului de la Ierusalim, ora╚Öul israelian Tel Aviv s-a solidarizat cu victimele inunda╚Ťiilor, sc─âld├«ndu-╚Öi prim─âria ├«n culorile drapelului german.

Luni diminea╚Ť─â, alerta se perpetua ├«ntr-unele din cele mai afectate zone. De pild─â, ├«n ora╚Öul grotesc slu╚Ťit de viitur─â care se nume╚Öte Erftstadt ╚Öi ├«n care pericolul de moarte continua s─â fie, conform autorit─â╚Ťilor, acut.

Homo ideologicus la lucru

├Än fa╚Ťa catastrofelor naturale, homo sapiens are tendin╚Ťa, conving─âtor descris─â ├«ntre al╚Ťii de Albert Camus ├«n Ciuma, de a le c─âuta  un sens nu ├«n ultimul r├«nd religios. Omul modern p─ârea pe cale s─â ╚Öi-o dep─â╚Öeasc─â, a╚Öa cum Iluminismul a dep─â╚Öit, fericit, tenebrele Inchizi╚Ťiei. Dar ambele totalitarisme ale veacului XX, islamismul ╚Öi noua religie atee, postmodern─â, a justi╚Ťiei sociale, a politicilor identitare, a neorasismului ╚Öi a ideologilor apocalipsei ecologiste, ne demonstreaz─â c─â ispita fanatismului n-a disp─ârut nici m─âcar din Vestul iluminat. Dimpotriv─â, pare tot mai tare. 

A╚Öa se explic─â faptul c─â, ╚Öoca╚Ťi ╚Öi sc─âlda╚Ťi ├«n lacrimi, oamenii din vestul Germaniei ├«nc─â nu-╚Öi num─âraser─â to╚Ťi mor╚Ťii, c├«nd s-au v─âzut confrunta╚Ťi cu puzderia de comentatori ÔÇ×d─â╚Ötep╚ŤiÔÇŁ, explic├«ndu-le ce-au ÔÇ×tot spus eiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×au tot avertizatÔÇŁ, ar─ât├«nd c─â la mijloc e ÔÇ×schimbareaÔÇŁ, ba chiar ÔÇ×crizaÔÇŁ climatic─â, vina fiind a acelora care ÔÇ×nu ne-au crezut ╚Öi ne-au ignorat avertismenteleÔÇŁ.

Banalitatea realit─â╚Ťii

Or, ÔÇ×inunda╚Ťiile din Germania ┼či Belgia... nu au nimic de a face cu schimb─ârile climatice, s├«nt rezultatul managementului bazinal prost. Lunci amenajate excesiv, desp─âduriri, infrastructuri calibrate ├«n func╚Ťie de evenimente hidrologice mai frecvente, suprapopulare... Pagubele dau o idee asupa valorii serviciilor ecosistemice produse ├«n sisteme bazinale mai aproape de starea natural─â, iar responsabilitatea e la managerii sectoriali de ape ┼či p─âduri, cu vectorii lor politiciÔÇŁ, scria recent, conving─âtor, pe Facebook, expertul rom├ón Virgil Alexandru Iordache, conferen╚Ťiar ╚Öi cercet─âtor al Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti ╚Öi membru al Consiliului de Administra╚Ťie la ECOIND, Institutul Na╚Ťional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrial─â.

Nu e singurul expert care consider─â, probabil pe bun─â dreptate, c─â ÔÇ×de vin─âÔÇŁ nu e ÔÇ×chestia global─âÔÇŁ, ci ÔÇ×incompeten╚Ťa ┼či iresponsabilitateaÔÇŁ unora ╚Öi altora.

Realitatea e mai banal─â dec├«t scenariile globale. Savan╚Ťii responsabili, ├«ntre care ╚Öi cei ai Serviciului Meteo German, au afirmat ├«n repetate r├«nduri c─â nu exist─â informa╚Ťii suficiente ╚Öi un interval ├«ndeajuns de ├«ndelungat, necesar observa╚Ťiilor ╚Ötiin╚Ťifice, ÔÇ×spre a se atribui generic schimb─ârii climatice evenimente meteorologice ie╚Öite din comunÔÇŁ ╚Öi deci ╚Öi rare, ca potopul vest-european. Va fi nevoie de un r─âstimp enorm spre a se confirma ori infirma asemenea supozi╚Ťii.

E clar, simultan, că, înainte de a se da vina, ideologic, pe chestii globale, știut fiind că, în realitate, natura nu e sub om, ci omul sub natură, e bine să se caute cauzele pentru care s-a greșit local și regional, de pildă betonîndu-se în exces acolo unde apa revărsată a rîurilor ar fi trebuit să poată găsi o cale de a se scurge fără să provoace pagube incomensurabile. Ori construindu-se așezări unde ar fi fost locul pădurilor și pomilor, ale căror rădăcini să împiedice alunecările de teren.

p22 jpg jpeg

Vinova╚Ťii prezumtivi

A cui e, deci, vina pentru marele num─âr de mor╚Ťi al inunda╚Ťii iscate de acest potop? ├Än Germania, tot mai multe voci acuz─â autorit─â╚Ťile de o neglijen╚Ť─â ├«nc─â insuficient probat─â, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficient─â) a popula╚Ťiei afectate ├«n leg─âtur─â cu pericolul dat. ├Än acest context, Opozi╚Ťia a cerut ╚Öi mai cere demisia ministrului de Interne Horst Seehofer.

Dar ╚Öeful Oficiului Federal pentru Protec╚Ťia Popula╚Ťiei ╚Öi Ajutor ├«n Caz de Catastrof─â, Schuster, a respins la postul na╚Ťional de radio, DLF, criticile, de vreme ce ÔÇ×infrastructura de alarmare a func╚Ťionat pe deplinÔÇŁ ╚Öi s-au lansat 150 de avertismente. Mi se pare tulbur─âtoare aceast─â cifr─â.

Dac─â s-a lansat de miercurea trecut─â c├«te un avertisment aproape pentru fiecare victim─â a sinistrului, de ce a reu╚Öit viitura s─â le ucid─â? Sau ├«ntreb─âm gre╚Öit? Ar trebui poat─â s─â ne-ntreb─âm c├«╚Ťi oameni au reu╚Öit s─â fie salva╚Ťi gra╚Ťie pompierilor sau vreunei aplica╚Ťii care i-a alarmat la timp.

De c├«teva luni s-au investit aproape 100 de milioane de euro ├«ntr-un sistem de reactivare a sirenelor, care ├«ns─â, din cauze neelucidate ├«nc─â, nu func╚Ťioneaz─â. La fel, ├«n varii zone sinistrate s-a pr─âbu╚Öit, din cauza inunda╚Ťiilor, re╚Ťeaua de telefonie mobil─â. ╚śi nu e clar c├«╚Ťi oameni ╚Öi-au p─âstrat aparatura analog─â, ori dac─â e func╚Ťional─â ╚Öi se poate activa independent, de pild─â noaptea, c├«nd se doarme, ├«n caz de pericol. Or cum s─â fie avertizat─â popula╚Ťia dac─â, din cauza unui cataclism, se ├«ntrerupe curentul electric ╚Öi sistemele de avertizare uzuale nu func╚Ťioneaz─â? E obligatoriu, desigur, un sistem multiplu sau redundant de alarmare, iar Germania pare s─â nu-l fi avut ╚Öi intact, ╚Öi func╚Ťional, ╚Öi eficient. Va fi nevoie, deci, de o cercetare aprofundat─â a cauzelor pentru care mul╚Ťi nevinova╚Ťi ╚Öi-au pierdut via╚Ťa, de╚Öi salvarea lor la timp, cu mijloacele existente, ar fi fost posibil─â ╚Öi la ├«ndem├«n─â. Nu mai pu╚Ťin important─â ar fi aten╚Ťia oamenilor la avertismente.

Salvatoare nu s├«nt salva╚Ťionismele, ci priza asupra realit─â╚Ťii

Imperativ─â e, prin urmare, adecvarea mediilor de informare, care, credibile ├«n genere, s─â-i poat─â trage persuasiv de m├«nec─â pe oameni. Nu o dat─â s-a ├«nt├«mplat ca oamenii, fie naivi ╚Öi iresponsabili, fie narcotiza╚Ťi de grijile zilnice, fie neaten╚Ťiona╚Ťi la vreme de televiziuni ╚Öi posturile de radio, s─â ignore alarma dat─â noaptea de pompieri sau poli╚Ťi╚Öti.

╚śi nu o dat─â, presa local─â, regional─â sau na╚Ťional─â a avut alte aprige lupte ideologice de dat ca s─â mai aib─â timp de realit─â╚Ťi ╚Öi spa╚Ťiu ca s─â transmit─â ├«n chip potrivit alertele Oficiului de Protec╚Ťie Contra Catastrofelor. ├Än plus, pe drept sau nu, mul╚Ťi oameni consider─â mass-media prea alarmist─â ori iremediabil discreditat─â. ÔÇ×Presa apusean─â e un pericol mult mai mare pentru Apus (chiar) dec├«t RusiaÔÇŁ, afirmase, ├«ntr-un tweet controversat, celebrul jurnalist american, Dennis Prager.

├Äntr-o lume saturat─â de ideologi ╚Öi plin─â ochi de doctrinari r─âm├«ne deci de investigat cum ╚Öi de ce anume s-au poten╚Ťat, eventual prin neglijen╚Ťe, orbirile ├«n fa╚Ťa dezastrului ╚Öi, ca atare, efectele tragice ale unei catastrofe naturale teribile ├«n sine. C─âci salvatoare nu s├«nt salva╚Ťionismele, ci priza la realitate ╚Öi a╚Öezarea c├«t mai temeinic─â ├«n datele ei.

(articol ap─ârut pe site-ul Deutsche Welle, www.dw.de)

Petre M. Iancu este jurnalist la Deutsche Welle.

Foto: wikimedia commons

p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Func╚Ťionarea uman─â f─âr─â ÔÇ×angajament sufletescÔÇŁ, ca s─â spunem a╚Öa, f─âr─â ardoarea sau entuziasmul pe care ├«l provoac─â cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnat─â s─â e╚Öueze pe termen mediu ╚Öi lung ╚Öi s─â provoace o criz─â intern─â ├«n democra╚Ťia liberal─â modern─â.
Les Autres jpeg
Les Autres
S─â transplantezi ╚Öi s─â altoie╚Öti oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performan╚Ť─â.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua s─â func╚Ťioneze, chiar dac─â nu la tura╚Ťii maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru ├«n Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revolu╚Ťiei franceze ╚Öi membru ├«n redac╚Ťia revistei Annales.
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un r─âzboi hibrid, a admis ╚Öefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ╚Ťinta? ╚śi cum e ap─ârarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
C├«nd nu s-a mai putut s─âri sau catapulta peste zid, fuga a devenit ┼či ├«n Berlin o aventur─â care costa via┼úa.
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America jpeg
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America
America era deja o ÔÇ×superputereÔÇŁ atunci c├«nd amenin╚Ťa valorile tradi╚Ťionale ale lumii de care au fugit imigran╚Ťii.
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale
├Än Germania, tot mai multe voci acuz─â autorit─â╚Ťile de o neglijen╚Ť─â ├«nc─â insuficient probat─â, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficient─â) a popula╚Ťiei afectate ├«n leg─âtur─â cu pericolul dat.
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale jpeg
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de ne├«n╚Ťelegeri ╚Öi de disonan╚Ťe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe pre╚Öedintele chinez Xi Jinping, repro╚Ö├«ndu-i c─â nu are nici ÔÇ×o fibr─â democratic─â ├«n corpul s─âuÔÇŁ.
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei jpeg
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrant─â de c─âtre Trump a inten╚Ťiei originale a gra╚Ťierii preziden╚Ťiale a fost doar una dintre multele provoc─âri cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constitu╚Ťia SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila jpeg
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump jpeg
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump
Trump a ├«ncercat s─â submineze procesul democratic cu perseveren╚Ť─â.
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez jpeg
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez
Existen╚Ťa ├«ns─â╚Öi a Uniunii Europene se afl─â ├«n pericol. ╚śi totu╚Öi, conducerea UE r─âspunde cu un compromis.
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ jpeg
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ
Trebuie s─â muncim mai mult pentru a comunica ╚Öi pe ├«n╚Ťelesul ÔÇ×pro╚ÖtilorÔÇŁ, al c─âp╚Öunarilor, al badantelor.
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ  ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co-fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles
E necesar, mai ales acum, să păstrăm energia de a face împreună lucruri care să aibă un impact.
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
├Än iunie, unul dintre cele mai a╚Öteptate ╚Öi intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (╚Öi aglomeratei, ├«n condi╚Ťii normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â jpeg
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementat─â ├«n Olanda a primit numele de ÔÇ×carantin─â inteligent─âÔÇŁ.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se z─âre╚Öte prin gaura ├«ntunecat─â a cheii.┬áFiecare┬ávine ├«n vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credin╚Ťa este cheia ce se potrive╚Öte g─âurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta ÔÇ×simpl─âÔÇŁ a oprit Spania ├«n loc. A blocat-o, este anchilozat─â ├«n acest moment, ╚Öi nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscat─â de vedeniile unei noi religii atee, propov─âduite de frunta╚Öii actualei revolu╚Ťii culturale neomarxiste.
Lumea dup─â ordinea interna╚Ťional─â liberal─â jpeg
Lumea dup─â ordinea interna╚Ťional─â liberal─â
Puterea trebuie exercitat─â ├«mpreun─â cu ceilal╚Ťi.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.