Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei

Nicholas Reed LANGEN
Publicat în Dilema Veche nr. 885 din 25 - 31 martie 2021
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei jpeg

Donald Trump și-a păstrat cele mai grave ofense la adresa democrației americane și a președinției SUA pînă spre finalul unicului său mandat prezidențial, cînd a refuzat să recunoască victoria în alegeri a contracandidatului său și a îndemnat mulțimile să ia cu asalt Capitoliul. Dar și ultimele sale acțiuni – prin care a profitat din plin de privilegiul prezidențial al grațierii – au fost la fel de scandaloase. Trump și-a petrecut ultimele douăsprezece ore ale mandatului său distribuind într-o veselie clemențe prezidențiale pentru mai bine de 140 de persoane – printre care și Steve Bannon, fostul său consilier strategic, un escroc dovedit. Contrariat de eșecul strădaniilor sale de a răsturna rezultatele alegerilor, Trump s-a delectat pe cinste cu această ultimă prerogativă regală.

Faptul că președinții dispun de astfel de puteri inexplicabile e cel puțin curios. Părinții fondatori ai Americii au respins monarhia absolută și ornamentica ei (precum titlurile nobiliare), și totuși, puterea de a grația provine tocmai dintr-o putere monarhică – prerogativa regală a clemenței.

În forma ei originală, această prerogativă le dădea monarhilor britanici autoritatea cvasi-discreționară de a-i ierta pe cei condamnați pentru crime. Asemenea grațierii prezidențiale, ea nu-i disculpa pe vinovați în totalitate, prin anularea condamnării, ci îi salva de efectele ei cele mai severe – cel mai adesea, pedeapsa cu moartea. În teorie, această prerogativă era un instrument benign, care remedia injustiția și punea în lumină mărinimia regală; în realitate, ea deschidea adesea calea unor abuzuri.

Presupunînd că fondatorii Americii înțeleseseră acest pericol, refuzul lor de a aplica controale mai eficace asupra executivului pare naiv. Ei au crezut sincer că învestirea Congresul cu puterea de a-l destitui pe președinte ar constitui „o garanție puternică”, după cum a spus James Monroe. Dar Monroe nu a luat în calcul senatorii aserviți unui demagog sau obligați unor loialități partinice tribale, cum e cazul majorității vaste a republicanilor care l-au susținut pe Trump cu ocazia celor două proceduri de destituire.

Pentru a reda puterii de grațiere menirea ei inițială, americanii ar trebui să observe modul în care tribunalele Marii Britanii au erodat treptat practica utilizării de către executiv a celor mai multe prerogative de putere regale (dacă nu a tuturor), supunîndu-le unui control jurisdicțional tot mai extins.

În anii 1980, Camera Lorzilor (ale cărei funcții judiciare au fost transferate în 2009 nou întemeiatei Curți Supreme a Marii Britanii) a considerat că, doar pentru simplul fapt că un ministru din guvern se baza pe o prerogativă de putere, ea nu este „din acest unic motiv […] imună în fața controlului jurisdicțional”, și a decis că este de competența tribunalelor să decidă dacă prerogativa poate fi revizuită. Tribunalele însă au evitat să-și asume prea multă autoritate, iar în cazurile în care prerogativa se referea la „politici la nivel înalt”, vizînd chestiuni de politică externă sau conflicte militare, ele nu se grăbeau să intervină.

Și totuși, în ultimele decenii, Justiția britanică a devenit tot mai puțin dispusă să permită guvernelor să calce în picioare fără nici un fel de control, prin invocarea „politicilor la nivel înalt”, însăși esența principiilor democratice. De fapt, decizia Curții supreme a Marii Britanii din 2019, într-un caz fundamental legat de Brexit – Cherry Miller (No. 2) –, demonstrează cît de precară a devenit o prerogativă inviolabilă.

În acest caz, tribunalul a fost întrebat dacă suspendarea prelungită a Parlamentului – propusă de prim-ministrul Boris Johnson cu scopul evident de a impune o variantă de Brexit nesusținută de Parlament – este legală. Fără să țină seama de faptul că dizolvarea și convocarea Parlamentului este o prerogativă de putere arhetipală a executivului, judecătorii au decis în unanimitate că suspendarea depășește „limitele legale ale puterii”, deoarece obstrucționează capacitatea Parlamentului de a-și „exercita funcțiile sale constituționale ca organ legislativ și… [de control] al executivului”.

bj jpg jpeg

În timp ce tribunalele Marii Britanii au restrîns treptat raza de acțiune a prerogativelor, pronunțîndu-se pe teme odinioară intangibile, guvernele britanice au căutat să obțină noi puteri neîngrădite. În ziua de azi e un lucru obișnuit ca legislația să permită miniștrilor să „amendeze, abroge sau să substituie” porțiuni ale legii adoptate sau ale unor legi aferente, dacă asta servește scopului general al legislației sau obiectivelor extinse ale Guvernului. Mai mult, astfel de dispoziții sînt adesea însoțite de clauze menite să limiteze sau să „excludă” capacitatea Justiției de a revizui deciziile luate de miniștrii care exercită aceste puteri.

Această sete de putere a atins un vîrf toamna trecută, cînd Guvernul Johnson a propus un proiect de lege a pieței interne (Internal Market Bill / IMB) cu privire la reglementările naționale după Brexit. Deși mulți membri ai Guvernului au proslăvit Brexit-ul ca pe o oportunitate de a restabili „suveranitatea” Parlamentului, proiectul de lege propus intenționa să eludeze cu totul legislativul, acordîndu-le miniștrilor puterea de a guverna prin decrete. Proiectul avea ca scop și evitarea controlului jurisdicțional pentru toate deciziile luate de miniștrii în funcție, permițîndu-le acestora să ia decizii care încalcă drepturile omului și, strigător la cer, chiar legea internațională.

Din fericire, cele mai odioase prevederi ale proiectului de lege au fost abandonate în cele din urmă, înainte ca proiectul să devină lege – nu în ultimul rînd datorită obiecțiilor vehemente ale președintelui SUA Joe Biden. Dar indignarea provocată de IMB nu l-a împiedicat pe Johnson să meargă mai departe. În proiectul său legislativ de abrogare a Legii alegerilor parlamentare la termen fix (Fixed-Term Parliaments Act 2011), bunăoară, Guvernul a inclus o dată în plus o clauză de excludere, comunicînd tribunalelor că este de competența politicienilor, și nu a judecătorilor, să  convoace alegeri.

Aversiunea Guvernului Johnson față de controlul jurisdicțional e de înțeles, ținînd cont că de cele mai multe ori a ieșit terfelit și însîngerat din înfățișările înaintea instanțelor judecătorești. Într-o democrație liberală, un guvern care pierde permanent în fața tribunalelor trebuie să înceteze să comită ilegalități, nu să se debaraseze de puterea judecătorească.

Dar, la fel ca și lui Trump, lui Johnson îi repugnă respectarea legii. Raportul „Evaluarea independentă a dreptului administrativ” (Independent Review of Administrative Law) al Guvernului britanic, publicat luna aceasta, e dedicat modului în care Parlamentul ar putea îngrădi controlul jurisdicțional. La fel, directivele „Evaluării independente a Legii drepturilor omului 1998” (Independent Human Rights Act Review) scot la iveală un guvern obsedat de măsura în care respectarea drepturilor omului interferează cu ambițiile executivului.

Curtea supremă a SUA – ai cărei judecători conservatori tind să fie loiali „intenției originale” a părinților fondatori – ar face bine să învețe ceva din disponibilitatea Justiției britanice de a fi inovatoare, chiar și în contextul unui executiv cu înclinații monarhice. Disponibilitatea Curții Supreme a Marii Britanii de a recunoaște, în primul rînd, spiritul și scopul principiilor constituționale și de a folosi totodată o interpretare coerentă și consecventă a legii îi sporește capacitatea de a răspunde adecvat unor provocări neașteptate.

Nesocotirea flagrantă de către Trump a intenției originale a grațierii prezidențiale a fost doar una dintre multele provocări cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constituția SUA. Iar Johnson îi seamănă îngrijorător de mult. În fața unor astfel de amenințări, tribunalele și parlamentele trebuie să-și amintească de adevăratul lor țel: prevenirea exercitării necontrolate a puterii executive.

Nicholas Reed Langen este editorul publicației LSE Public Policy Review și scrie despre Constituția britanică pentru revista The Justice Gap.

Copyright: Project Syndicate, 2021

traducere de Matei PLEŞU

Mälardalen University library interior jpg
Oare avem prea multă engleză în universitățile noastre?
Utilizarea englezei îndreaptă atenția către subiecte care sînt de interes global
p 22 WC jpg
Prosperitatea nu este totul și nu mai este de ajuns
Cred că în viitor oamenii vor redescoperi modul de trai simplu, fără stres, alergătură și concurență.
p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Funcționarea umană fără „angajament sufletesc”, ca să spunem așa, fără ardoarea sau entuziasmul pe care îl provoacă cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnată să eșueze pe termen mediu și lung și să provoace o criză internă în democrația liberală modernă.
Les Autres jpeg
Les Autres
Să transplantezi și să altoiești oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performanță.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua să funcționeze, chiar dacă nu la turații maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revoluției franceze și membru în redacția revistei Annales.
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un război hibrid, a admis șefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ținta? Și cum e apărarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
Cînd nu s-a mai putut sări sau catapulta peste zid, fuga a devenit şi în Berlin o aventură care costa viaţa.
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America jpeg
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America
America era deja o „superputere” atunci cînd amenința valorile tradiționale ale lumii de care au fugit imigranții.
De ce au fost inundațiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inundațiile germane catastrofale
În Germania, tot mai multe voci acuză autoritățile de o neglijență încă insuficient probată, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficientă) a populației afectate în legătură cu pericolul dat.
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale jpeg
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de neînțelegeri și de disonanțe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe președintele chinez Xi Jinping, reproșîndu-i că nu are nici „o fibră democratică în corpul său”.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
„Cazul” Mila jpeg
„Cazul” Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire și interdicție imediată pentru Trump jpeg
Destituire și interdicție imediată pentru Trump
Trump a încercat să submineze procesul democratic cu perseverență.
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez jpeg
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez
Existența însăși a Uniunii Europene se află în pericol. Și totuși, conducerea UE răspunde cu un compromis.
Revoluția „coifurilor de staniol” jpeg
Revoluția „coifurilor de staniol”
Trebuie să muncim mai mult pentru a comunica și pe înțelesul „proștilor”, al căpșunarilor, al badantelor.
„Un exercițiu de a rămîne conectați”  – interviu cu Ioana TRAISTĂ, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
În iunie, unul dintre cele mai așteptate și intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (și aglomeratei, în condiții normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală jpeg
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementată în Olanda a primit numele de „carantină inteligentă”.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se zărește prin gaura întunecată a cheii. Fiecare vine în vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credința este cheia ce se potrivește găurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta „simplă” a oprit Spania în loc. A blocat-o, este anchilozată în acest moment, și nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscată de vedeniile unei noi religii atee, propovăduite de fruntașii actualei revoluții culturale neomarxiste.

Adevarul.ro

camasialtita
Greșelile intenționate de pe iile cusute de femeile de pe vremuri. „Știau să-și pună acest semn al bunului simț”
Ia cu altiță se află pe lista patrimoniului UNESCO. Demersul de includere a acestei cămăși în patrimoniul UNESCO a fost pornit în comun de specialiști din România și Republica Moldova.
nava de croaziera Viking Polaris Foto AFP jpg
O americancă a fost ucisă la bordul unui vas de croazieră, după ce vaporul a fost lovit de un val răzleț
O turistă a fost ucisă și alți patru pasageri au fost răniți după ce un un val răzleț (de tip rogue, n.r.) a lovit un vas de croazieră cu destinația Antarctica, a anunțat compania de turism Viking.
vin fiert shutterstock 1207175692 jpg
Rețeta unui delicios vin fiert, cea mai populară băutură iarna. Ingrediente care îl fac senzațional
Băut în cantități moderate, vinul roșu se transformă în leac natural. Iarna, consumat fiert, acționează eficient împotriva răcelilor datorită resveratrolului, o substanță care are proprietăţi inflamatorii.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.