Vederi din Nisa

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 918 din 11 ÔÇô 17 noiembrie 2021
Vederi din Nisa jpeg

Decol├«nd spre Nisa ╚Öi observ├«nd indiferen╚Ťa unanim─â a colegilor mei de aventur─â aeronautic─â, mi-am adus aminte de minunatul articol scris de Alex. ╚śtef─ânescu, citit recent ├«n Rom├ónia literar─â, despre miracolul la care asistam fericit (desprinderea de p─âm├«nt), f─âr─â s─â fac nimic deosebit, av├«nd posibilitatea de a c─âl─âtori spre alte z─âri ╚Öi, mai ales, de a ajunge acolo ├«n numai dou─â ore ╚Öi jum─âtate. Cu ma╚Öina mi-ar fi luat dou─â zile ╚Öi jum─âtate, cel pu╚Ťin, dac─â nu chiar trei. ÔÇ×De c├«te ori c─âl─âtoresc cu avionul retr─âiesc entuziasmul primilor constructori de aparate de zbor. Datorit─â lor, oamenii ╚Öi-au ├«nvins, pentru prima dat─â ├«n istorie, deplorabila condi╚Ťie de fiin╚Ťe pedestre (...) C├«nd am zburat prima dat─â cu avionul, mi-a fost dat s─â m─â bucur ╚Öi eu de priveli╚Ötea rezervat─â divinit─â╚Ťii. Era o zi mohor├«t─â, cu un cer plin de v─âl─âtuci mari de nori, albi ╚Öi cenu╚Öii. Plutea o vag─â amenin╚Ťare de furtun─â, dar nu tuna ╚Öi nici nu fulgera. Am remarcat viteza mare cu care rula avionul pe pist─â ╚Öi apoi modul decis ├«n care s-a ridicat brusc de la p─âm├«nt, bucuros c─â se elibereaz─â din str├«nsoarea gravita╚Ťiei. Aparatul a intrat oblic ├«n nori ÔÇĺ sesizabili de mine ca o cea╚Ť─â deas─â ÔÇĺ ╚Öi a ajuns repede deasupra lor. Atunci m-am uitat pe geamul rotund ├«n jos ╚Öi am  crezut c─â am ajuns ├«n ParadisÔÇŁ (ÔÇ×Norii v─âzu╚Ťi de deasupra lorÔÇŁ). Av├«nd ├«n minte minunatul articol al domnului ╚śtef─ânescu, cu destul timp la dispozi╚Ťie, mi-am socotit ╚Öcol─âre╚Öte c─âl─âtoriile cu avionul. Nu mi-au ie╚Öit dec├«t vreo dou─âsprezece. Unii corporati╚Öti merg cu avionul ├«ntr-o lun─â c├«t am mers eu o via╚Ť─â ├«ntreag─â. Poate de aceea c─âl─âtoria cu avionul ├«╚Öi p─âstreaz─â din farmec. ├Ämi aduc aminte cum p─ârin╚Ťii mei au mers cu avionul la Moscova ├«n anii 1980. St├«nd ├«n dreptul aripilor, s-au delectat vreo cinci ore cu duduitul infernal al motoarelor unui Antonov sovietic. Prima dat─â am ajuns la Copenhaga cu o curs─â Tarom ├«n august 2000. P─ârin╚Ťii ├«╚Öi cheltuiser─â salariul pe o lun─â.

Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a f─âcut Napoleon al III-lea francezilor ╚Öi tare m─â tem c─â ╚Öi cel mai durabil (cine ├«╚Öi mai aduce aminte de r─âzboaiele pe care le-a sus╚Ťinut sau purtat, nu pu╚Ťine, inclusiv cel al Crimeei, at├«t de important pentru noi, ├«n cei aproape dou─âzeci de ani de domnie?). ├Äns─â prima dat─â a ajuns sub administra╚Ťie francez─â ├«n 1792, c├«nd a fost cucerit de trupele revolu╚Ťionare franceze ╚Öi p─âstrat p├«n─â ├«n 1813 c├«nd, ├«nvin╚Öi peste tot ├«n Europa, francezii au cedat ╚Öi comitatul Nisa Regatului Sardiniei. Victor Emanuel I era aclamat la intrarea ├«n micul ora╚Ö (├«n 1815 nu avea dec├«t vreo 23.000 de locuitori). Giuseppe Garibaldi s-a n─âscut la Nisa, ├«n 1807, ╚Öi nu a acceptat niciodat─â preluarea de c─âtre francezi a ora╚Öului. Un bulevard ├«i poart─â numele. ├Än 1860 a fost ├«ncheiat un acord ├«ntre francezi ╚Öi piemontezi, care, ├«n schimbul sprijinului Parisului ├«mpotriva austriecilor, ├«n vederea unific─ârii italiene, au cedat Nizza ╚Öi Savoia, care au devenit Nice ╚Öi Savoie. O parte a popula╚Ťiei italofone a p─âr─âsit zona, favoriz├«nd francizarea ei lingvistic─â. Totu╚Öi, dup─â 1860, francezii au ├«nceput s─â investeasc─â masiv ├«n ora╚Ö. ├Än 1864 au tras calea ferat─â p├«n─â la Nisa. Italienii au revenit optzeci ╚Öi doi de ani mai t├«rziu, ├«n 1942, dar numai pentru a sta un an, ocupa╚Ťia italian─â fiind ├«nlocuit─â ├«n 1943 de cea nazist─â, mult mai brutal─â (3.000 de evrei deporta╚Ťi ├«n Polonia). Ora╚Öul a avut de suferit ╚Öi de pe urma bombardamentelor avia╚Ťiei americane, sute de case fiind distruse. Dup─â 1962, ├«n ora╚Ö s-au a╚Öezat destui francezi algerieni, for╚Ťa╚Ťi s─â-╚Öi abandoneze ├«n c├«teva zile c─âminele, dup─â c├«╚Ötigarea independen╚Ťei de c─âtre Algeria.

Nisa a fost unul dintre centrele importante al ru╚Öilor albi dup─â 1920. Catedrala din ora╚Ö a fost construit─â ├«nc─â ├«naintea afluxul masiv al celor ├«nfr├«n╚Ťi ├«n timpul r─âzboiului civil, lucr─ârile Catedralei Sf├«ntul Nicolae ├«ncep├«nd ├«n 1903 ╚Öi finaliz├«ndu-se ├«n 1912, pentru a deservi comunitatea rus─â, din ce ├«n ce mai numeroas─â ├«n Nisa. Aristocra╚Ťii ru╚Öi francofili nu aveau gusturi rele ÔÇĺ fa╚Ť─â de frigul ├«ngrozitor din Rusia, clima Nisei pare o anticipare a paradisului. Catedrala a revenit ├«n proprietatea Federa╚Ťiei lui Putin, dup─â ce a fost administrat─â p├«n─â recent de o asocia╚Ťie. ├Än drum spre Gr─âdina Botanic─â, am trecut ╚Öi pe l├«ng─â Cimitirul Rus ╚Öi ├«mi pare r─âu c─â nu am avut timp s─â intru ├«n el. Acolo se afl─â probabil ╚Öi morm├«ntul lui Dimitri ╚ścerbaciov (1857-1932), ultimul comandant al armatei ╚Ťariste pe frontul din Moldova ├«n 1917-18. La Nisa a tr─âit din pensia acordat─â de autorit─â╚Ťile rom├óne. Pe celebra Promenade des Anglais, ├«ntr-o sear─â, am remarcat ╚Öi prezen╚Ťa unui individ care c├«nta ├«n rus─â. Nu i-am dat nici un euro. Falsa. ├Än apropiere se afl─â ╚Öi Parcul Carol de Roumanie (pe un indicator se vedea cum e-ul prenumelui francez a fost acoperit cu o band─â) de aproape dou─â hectare. ├Änainte de a reveni Municipalit─â╚Ťii din Nisa ar fi apar╚Ťinut lui Carol al II-lea. A╚Ö putea s─â pariez c─â at├«t de controversatul nostru rege playboy l-a v├«ndut pentru o sum─â frumu╚Öic─â. De Nisa se leag─â un alt eveniment important pentru cultura rom├ón─â ╚Öi chiar european─â ÔÇĺ episodul tentativei de suicid a lui Panait Istrati. Nisa este at├«t de frumoas─â ├«nc├«t pare a fi locul ideal pentru a-╚Ťi tr─âi ultimele clipe. R─ât─âcitorul Istrati plecase din Rom├ónia ├«nainte de intrarea noastr─â ├«n Primul R─âzboi Mondial, ├«n martie 1916. A tr─âit o perioad─â ├«n Elve╚Ťia, iar apoi la Paris. ├Än 1920 a plecat din capitala francez─â la Nisa, unde un amic ├«i promisese c─â-i va g─âsi un loc de munc─â sigur. La Nisa ar fi lucrat ca salahor la un librar, apoi la un farmacist, dormind ├«ntr-o debara ├«mpreun─â cu prietenul care-l chemase. Un destin reprodus de zeci de mii de al╚Ťi rom├óni dup─â 1990. Deprimat, p─âr─âsit ╚Öi de finan╚Ťele prietenului s─âu rom├ón de la Paris, Istrati a ├«ncercat s─â se sinucid─â, t─âindu-╚Öi g├«tul cu un briceag. Ziarul Le Petit NiĎźois avea s─â relateze evenimentul. Istrati a fost transportat la un spital din Nisa ╚Öi a fost salvat. Printre h├«rtiile lui s-a g─âsit ╚Öi o scrisoare c─âtre ziarul LÔÇÖHumanit├ę Acesta este ├«nceputul leg─âturii sale de prietenie cu Romain Rolland, care i-a facilitat accesul la lumea literar─â francez─â (vezi Mircea Iorgulescu Cel─âlalt Istrati, Editura Polirom, Ia╚Öi, 2004).

p22 23 nisa promenade des anglais wc jpg jpeg

Cum am ajuns la Nisa, dup─â ce ne-am cazat ├«ntr-un hotel aproape de celebra La Promenade des Anglais, am traversat-o rapid, mi-am suflecat blugii ╚Öi mi-am ├«nmuiat picioarele ├«n Mediterana. Al╚Ťii, mai temerari, f─âceau de-a dreptul baie. Nu era frig, dar apa nu avea mai mult de 15 grade.  Dup─â cele dou─â tragice atentate care au avut loc la Nisa m─â a╚Öteptam ca nivelul de securitate s─â fie mult mai strict. Francezii au ├«nfipt ├«n ciment o mul╚Ťime de st├«lpi cu o ├«n─âl╚Ťime de un metru, suficient─â pentru a ├«mpiedica repetarea neobi╚Önuitului atac din 14 iulie 2016 care a f─âcut 87 de victime. ├Än Catedrala Notre-Dame, singura m─âsur─â de securitate a fost angajarea unei firme de paz─â. C├«nd am intrat noi, ├«ntr-o dup─â-amiaz─â ploioas─â de s├«mb─ât─â, un aproape adolescent francez, a╚Öa-zis agent de paz─â, ├«mbr─âcat ├«ntr-o uniform─â prea mare, ne-a cerut s─â ne dep─ârt─âm bra╚Ťele pentru a ne scana ╚Öi s─â ne deschidem rucsacurile. La plecare, ne-a salutat c─âlduros. ├Än fa╚Ťa altarului se aflau fotografiile celor trei oameni uci╚Öi anul trecut. Ministrul de Interne francez a luat parte la ceremonia care a marcat tragicul eveniment, iar toate clopotele din ora╚Ö au b─âtut la ora c├«nd a avut loc atentatul, la 8,45. Cu acest trecut ├«n spate este lesne de ├«n╚Ťeles ce am sim╚Ťit c├«nd, ├«n Parcul Vechii Fort─âre╚Ťe piemonteze, care domin─â Golful ├Ängerilor (La Baie des Anges), am fost surprin╚Öi de o bubuitur─â puternic─â. Un pu╚Öti african, ce cobora ├«n vitez─â pe o trotinet─â, s-a speriat at├«t de tare ├«nc├«t s-a dezechilibrat ╚Öi a c─âzut, r─âm├«n├«nd incon╚Ötient c├«teva secunde. O Salvare l-a dus la spital. Nu am descoperit originea acelei explozii cutremur─âtoare, dar e clar c─â nu a fost vorba de un atentat, din simplul motiv c─â nu a fost urmat─â de un concert de sirene, cum ar fi fost normal. A╚Ö paria pe detonarea unei petarde foarte puternice. ╚śi pot ├«nclina spre aceast─â variant─â pentru c─â mi s-a p─ârut c─â sem─âna cu petardele folosite de primele TAB-uri trimise de Ceau╚Öescu s─â reprime ╚Öi s─â disperseze mul╚Ťimea din fa╚Ťa Hotelului Intercontinental ├«n dup─â-amiaza zilei de 21 decembrie 1989. Copil de provincie fiind, din pur─â ├«nt├«mplare, eram acolo ├«mpreun─â cu p─ârin╚Ťii. Venisem s─â ne aprovizion─âm cu m├«ncare, ├«n m─ârea╚Ťa Capital─â a RSR.

Chiar ├«n fa╚Ťa Catedralei Notre-Dame, o copie mai mic─â a celei din Paris, pe strada comercial─â se afl─â ╚Öi un FNAC delicios, de unde m-am aprovizionat cu trei c─âr╚Ťi pentru care am pl─âtit doar 30 de euro, ceea ce nu mai pare o cifr─â at├«t de mare. ├Än 1998, la Paris, ├«mi cheltuisem aproape to╚Ťi banii mei de buzunar pentru a cump─âra dou─â c─âr╚Ťi despre Irlanda tot dintr-un FNAC. Dar pe care le am ╚Öi acum ├«n bibliotec─â. Ceea ce mi s-a p─ârut remarcabil ├«n Nisa a fost un afi╚Ö stradal, ├«n care Prim─âria anun╚Ťa c─â ├«n vara care a trecut au fost organizate vreo 250 de evenimente. Fire╚Öte, ora╚Öul depinde mult de turism ╚Öi de turi╚Öti. Dar ce fel de evenimente au fost organizate? Concerte, piese de teatru, dansuri, expozi╚Ťii, dar ╚Öi LECTURI (publice) ╚Öi alte tradi╚Ťii. Chestia asta ├«mi ├«nt─âre╚Öte convingerea c─â, la nivel cultural, s├«ntem printre coda╚Öii Europei ╚Öi degeaba ne lini╚Ötim con╚Ötiin╚Ťa, susur├«ndu-ne la urechi c─â to╚Ťi s├«nt o ap─â ╚Öi un p─âm├«nt, cultura moare peste tot etc., c─âci nu e a╚Öa. A╚Ö putea pune pariu c─â acele lecturi publice au avut parte de un public interesat, iar scriitorii au primit ╚Öi un cec frumos, cu o sum─â din trei cifre. ├Äntre septembrie 2021 ╚Öi februarie 2022, ╚Öi Nisa ├«l omagiaz─â pe Albert Camus, chiar dac─â cu ceva ├«nt├«rziere, av├«nd ├«n vedere c─â anul trecut s-au ├«mplinit 60 de ani de la moartea lui prematur─â, ├«ntr-un teribil accident de ma╚Öin─â. Bon, puteau s─â uite, a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat ├«n at├«tea cazuri ├«n Rom├ónia, dar nu, Prim─âria din Nisa a realizat un program variat ╚Öi vast prin care opera lui Camus este reinterpretat─â, readus─â ├«n aten╚Ťia publicului. Prin lecturi publice la Bibliotec─â, o reprezenta╚Ťie teatral─â plec├«nd de la Carnetele lui Albert Camus  ╚Öi chiar printr-o fuziune ciudat─â, pentru mine, de rap ╚Öi Camus (├«n ÔÇ×lectura muzical─âÔÇŁ a lui Abd Al Malik). La Villa Mass├ęna, care d─â pe celebra La Promenade des Anglais, avea loc, chiar c├«nd noi p─âr─âseam Nisa, pe o ploaie moc─âneasc─â s├«c├«itoare, ├«ndrept├«ndu-ne spre aeroport, vernisajul expozi╚Ťiei ÔÇ×Napoleon, erou al literaturiiÔÇŁ. O coad─â lung─â de oameni a╚Ötepta s─â o vad─â, ├«n ciuda vremii nepl─âcute. Expozi╚Ťia poate fi admirat─â p├«n─â pe 9 ianuarie 2022, dar destui francezi erau ner─âbd─âtori.

Mereu am considerat c─â un indicator destul de pertinent al nivelului intelectual al unei ╚Ť─âri s├«nt televiziunile sale. ╚śi, pe undeva, am dreptate c─âci tocmai televiziunile ├«╚Öi adapteaz─â cel mai bine standardul ├«n func╚Ťie de capacitatea poten╚Ťialilor telespectatori de a le urm─âri, pentru rating, pentru reclame, pentru bani. M-am uitat ╚Öi la televiziuni grece╚Öti, ├«n insule, sau la cele austrice chiar dac─â nu cunosc mai mult de dou─âzeci de cuvinte ├«n german─â. Cele franceze dau dovad─â de mult─â decen╚Ť─â, iar matinalurile de pe France 2 s├«nt un exemplu de emisiuni interesante, bine realizate, care ofer─â informa╚Ťie. Duminic─â diminea╚Ťa, favorita mea este Silence, ├ža pousse, despre gr─âdin─ârit (cum altfel?). Imediat dup─â aceea a urmat un amplu reportaj despre un sat obscur din Portugalia, la grani╚Ťa cu Spania, declarat prin 1981 cel mai portughez loc din Portugalia, datorit─â prezerv─ârii tradi╚Ťiilor locale. Un loc uitat de Dumnezeu, dar care ╚Ötie s─â se promoveze. De altfel, aceasta este o alt─â dimensiune pe care francezii o au spre deosebire de noi ÔÇĺ curiozitatea de a descoperi lumea. Poate c─â ╚Öi tradi╚Ťia lor colonial─â are un cuv├«nt de spus, nu zic nu. Neistericele televiziuni franceze se adreseaz─â unui popor mai pu╚Ťin ├«nclinat spre isterie. Poate o veste bun─â, pe care am aflat-o dintr-un articol din LÔÇÖExpress, se refer─â la faptul c─â, ├«ncep├«nd cu 1 ianuarie 2022, pre╚Öedin╚Ťia rotativ─â a Uniunii Europene va fi asigurat─â de francezi. Nici nu ╚Ötiam c─â ├«n momentul de fa╚Ť─â aceasta ar fi asigurat─â de Portugalia, dar nici fra╚Ťii no╚Ötri de pe coasta Atlanticului habar nu au avut c├«nd (╚Öi de ce) Rom├ónia a de╚Ťinut-o. Oricum, nu am f─âcut nimic cu ea. ├Än acela╚Öi articol scris de Beatrice Mathieu (ÔÇ×Linia ro╚Öie ÔÇĺ Pre╚Öedin╚Ťia UE caut─â mecenaÔÇť) este vorba despre sponsorii acestei pre╚Öedin╚Ťii. Nu ├«mi imaginam c─â ni╚Öte guverne europene ar avea nevoie de sponsori c├«nd au la ├«ndem├«n─â bugete publice. ├Än afara Germaniei, cam toate ╚Ť─ârile au acceptat sponsoriz─âri discrete din partea unor mari multina╚Ťionale ├«n timpul celor ╚Öase luni. Fran╚Ťa ar urma s─â fie ajutat─â ├«n domeniul mobilit─â╚Ťii de Renault, care-i va pune la dispozi╚Ťie 200 de vehicule electrice pentru o pre╚Öedin╚Ťie cu zero emisii de carbon. ├Än 2018, Austria s-ar fi asociat cu Porsche, Audi ╚Öi Microsoft, iar ├«n 2017, Malta a ales BMW, Air Malta ╚Öi Microsoft. ├Än 2019, ONG-ul Foodwatch a depus o pl├«ngere (unde, nu se specific─â) ├«mpotriva Rom├óniei pentru c─â ar fi f─âcut reclam─â de╚Ö─ân╚Ťat─â firmei Coca-Cola. Patriotism rom├ónesc. Dar oengi╚Ötii aceia habar nu aveau c├«t t├«njeam noi ├«nainte de ÔÇÖ89 dup─â o sticl─â cu spumosul lichid negru.

p22 23 wc jpg jpeg

Ce mai face pandemia ├«n Fran╚Ťa? Situa╚Ťia este mult mai bun─â dec├«t ├«n Rom├ónia. La 30 octombrie se ├«nregistraser─â numai vreo 24 de decese ╚Öi 7.000 de cazuri la o popula╚Ťie de cel pu╚Ťin trei ori mai mare ca a noastr─â. Dar aceasta nu este o compara╚Ťie valabil─â c─âci toat─â lumea se descurc─â mai bine dec├«t noi. La ├«ntoarcere, c├«rpit de somn, dup─â ce cursa low-cost a decolat de la Nisa av├«nd o ├«nt├«rziere de o or─â (dar c├«nd recurgi la acest mod de transport, parc─â nici nu ai dreptul s─â bomb─âni prea mult, c─âci ╚Ötii bine care va fi replica ÔÇĺ dac─â erai mai bogat luai Lufthansa sau British Airways), ├«n tramvaiul rablagit care m─â ducea la birou, am deslu╚Öit un anun╚Ť de angajare ÔÇĺ se c─âuta un manipulant sau preparator de m─ârfuri ├«ntr-un depozit de pe l├«ng─â Ploie╚Öti, oferindu-se 2.650 de lei BRUT plus week-end liber, bonusuri de performan╚Ť─â ╚Öi celebrele tichete de mas─â. S─â nu ne mai mir─âm c─â o bun─â parte din for╚Ťa de munc─â a Rom├óniei a ales s─â plece ├«n Occident, robotind peste tot ╚Öi prefer├«nd s─â pl─âteasc─â chirii mari. Uit─âm c─â marea majoritate a pre╚Ťurilor de la noi s├«nt cam la acela╚Öi nivel cu cele din Vest. Francezii de acum nu s├«nt supraoameni sau genii, au mai avut ╚Öi marele noroc ca tancurile lui Stalin s─â se opreasc─â (sau mai degrab─â s─â fie oprite) pe r├«ul Elba, dar locuiesc ├«ntr-o ╚Ťar─â bine administrat─â, ├«nc─â divers─â (├«n ciuda tuturor eforturilor regimurilor politice de dup─â 1789 de a o nivela), cu o agricultur─â ╚Öi o infrastructur─â incredibile ╚Öi unde, la nivelul resurselor umane angajate ├«n sistemul public, nu se schimb─â totul c├«nd un guvern pleac─â acas─â. ├Än Elve╚Ťia m─â enerva amabilitatea ipocrit─â occidental─â, ├«ns─â ea este de o sut─â de ori de preferat b─âd─âr─âniei valahe ╚Öi celebrelor noastre ├«njur─âturi. Ceea ce te enerveaz─â este c─â, din punct de vedere al diversit─â╚Ťii geografice, cele dou─â seam─ân─â at├«t de mult. Evolu╚Ťia Rom├óniei dup─â 1989 a fost dinamitat─â de un amestec mortal, care opereaz─â ╚Öi acum ÔÇô ho╚Ťia ╚Öi corup╚Ťia endemic─â a politicienilor se ├«nt├«lnesc la jum─âtatea drumului cu ╚Ömecheria ╚Öi cinismul popula╚Ťiei. Probabil c─â nu-╚Ťi po╚Ťi da seama de aceast─â axiom─â dec├«t dac─â stai c├«teva zile ├«n afara Rom├óniei. Dar dec├«t s─â cheltuie╚Öti patru sute de euro pentru un week-end la Poiana Bra╚Öov, mai bine te duci prin Europa. P─ârerea mea.

Codru╚Ť Constantinescu este istoric ╚Öi consilier pentru afaceri europene la Prefectura Prahova. Cea mai recent─â carte publicat─â este Liber ├«n Europa (Editura Vremea, 2021).

Foto: wikimedia commons

p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Func╚Ťionarea uman─â f─âr─â ÔÇ×angajament sufletescÔÇŁ, ca s─â spunem a╚Öa, f─âr─â ardoarea sau entuziasmul pe care ├«l provoac─â cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnat─â s─â e╚Öueze pe termen mediu ╚Öi lung ╚Öi s─â provoace o criz─â intern─â ├«n democra╚Ťia liberal─â modern─â.
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI jpeg
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI
ÔÇ×Istoria Rusiei are o singur─â regul─â simpl─â: sfera de influen╚Ť─â a Moscovei se termin─â acolo unde s-a oprit ultima dat─â.ÔÇŁ
Les Autres jpeg
Les Autres
S─â transplantezi ╚Öi s─â altoie╚Öti oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performan╚Ť─â.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua s─â func╚Ťioneze, chiar dac─â nu la tura╚Ťii maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru ├«n Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revolu╚Ťiei franceze ╚Öi membru ├«n redac╚Ťia revistei Annales.
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un r─âzboi hibrid, a admis ╚Öefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ╚Ťinta? ╚śi cum e ap─ârarea ei?
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
C├«nd nu s-a mai putut s─âri sau catapulta peste zid, fuga a devenit ┼či ├«n Berlin o aventur─â care costa via┼úa.
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America jpeg
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America
America era deja o ÔÇ×superputereÔÇŁ atunci c├«nd amenin╚Ťa valorile tradi╚Ťionale ale lumii de care au fugit imigran╚Ťii.
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale
├Än Germania, tot mai multe voci acuz─â autorit─â╚Ťile de o neglijen╚Ť─â ├«nc─â insuficient probat─â, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficient─â) a popula╚Ťiei afectate ├«n leg─âtur─â cu pericolul dat.
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale jpeg
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de ne├«n╚Ťelegeri ╚Öi de disonan╚Ťe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe pre╚Öedintele chinez Xi Jinping, repro╚Ö├«ndu-i c─â nu are nici ÔÇ×o fibr─â democratic─â ├«n corpul s─âuÔÇŁ.
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei jpeg
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrant─â de c─âtre Trump a inten╚Ťiei originale a gra╚Ťierii preziden╚Ťiale a fost doar una dintre multele provoc─âri cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constitu╚Ťia SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila jpeg
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump jpeg
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump
Trump a ├«ncercat s─â submineze procesul democratic cu perseveren╚Ť─â.
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez jpeg
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez
Existen╚Ťa ├«ns─â╚Öi a Uniunii Europene se afl─â ├«n pericol. ╚śi totu╚Öi, conducerea UE r─âspunde cu un compromis.
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ jpeg
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ
Trebuie s─â muncim mai mult pentru a comunica ╚Öi pe ├«n╚Ťelesul ÔÇ×pro╚ÖtilorÔÇŁ, al c─âp╚Öunarilor, al badantelor.
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ  ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co-fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles
E necesar, mai ales acum, să păstrăm energia de a face împreună lucruri care să aibă un impact.
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
├Än iunie, unul dintre cele mai a╚Öteptate ╚Öi intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (╚Öi aglomeratei, ├«n condi╚Ťii normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â jpeg
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementat─â ├«n Olanda a primit numele de ÔÇ×carantin─â inteligent─âÔÇŁ.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se z─âre╚Öte prin gaura ├«ntunecat─â a cheii.┬áFiecare┬ávine ├«n vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credin╚Ťa este cheia ce se potrive╚Öte g─âurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta ÔÇ×simpl─âÔÇŁ a oprit Spania ├«n loc. A blocat-o, este anchilozat─â ├«n acest moment, ╚Öi nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscat─â de vedeniile unei noi religii atee, propov─âduite de frunta╚Öii actualei revolu╚Ťii culturale neomarxiste.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.