„Un exercițiu de a rămîne conectați” – interviu cu Ioana TRAISTĂ, co-fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles

O „gașcă” de voluntari, fiecare profesionist în domeniul lui, fiecare cu job-ul și viața sa, dar și cu un autentic sentiment de apartenență și responsabilitate. Români plecați, care nu au lăsat totuși în spate problemele țării lor. Oamenii pe care îi numim generic „diaspora” și care, de cîțiva ani, s-au organizat pentru a strînge fonduri pe care le direcționează către societatea civilă din România. „Cercul Donatorilor din Bruxelles” organizează pe 26 noiembrie, de la ora 20 (ora României), al cincilea eveniment de acest fel – anul acesta, din cauza pandemiei, evenimentul va avea loc online. Cine sînt ei și ce îi mînă în luptă – un interviu cu Ioana Traistă, unul dintre co-fondatorii acestei organizații. (S. G.)

Ce este Cercul Donatorilor?

Cercul Donatorilor este un model de live crowdfunding, prin care oameni din diaspora donează pentru sprijinirea unor proiecte ale societății civile din România. Modelul după care organizăm evenimentele a fost dezvoltat în Marea Britanie, de organizația The Funding Network, care lucrează intens și în România, cu cei de la Asociația pentru Relații Comunitare (ARC).

Cînd m-am mutat în Belgia am avut norocul ca în Bruxelles să am destul de mulți prieteni, mulți dintre ei care au și activat în societatea civilă din România. Cum fiecare dintre noi căutam modalități de a rămîne aproape de casă și de a ajuta într-un fel sau altul oamenii din țară, ne-am gîndit că înființarea acestui cerc al donatorilor este unul dintre cei mai buni lianți – să păstrezi legătura cu societatea civilă din România, prezentînd comunității de români din Belgia proiectele lor, și să și ajuți, formînd un cerc al donatorilor, dispuși să finanțeze acele proiecte. Așa a apărut Cercul Donatorilor Bruxelles, iar în 2017, în decembrie, am avut primul eveniment. De atunci am mai organizat alte patru evenimente, iar acum sîntem la al cincilea.

Cum funcționează?

Organizăm evenimente de donații, în fiecare an, avînd selectate, de obicei, trei proiecte susținute de trei ambasadori – oameni care își asumă promovarea cîte unui proiect. În timpul evenimentului, cele trei organizații își prezintă, pe rînd, proiectul, iar ambasadorul dă drumul donațiilor, care încep de la 25 de euro și ajung pînă la 100 în medie, suma pe care țintim să o atingem fiind de două mii de euro pentru fiecare proiect. Cu toate astea, de fiecare dată am depășit acest prag, strîngînd, la cele patru ediții desfășurate pînă acum, aproape 40.000 de euro, deci, în medie, cam 10.000 de euro pe eveniment.

Cine sînt acești donatori?

Sînt oameni din diaspora, în cea mai mare parte persoane fizice, care vor să se implice și să ajute societatea din România. Ideea cercurilor e de a merge spre donatorii din clasa medie, oameni care vor să contribuie, dar care singuri nu ar avea nici resursele și nici instrumentele necesare să facă o schimbare majoră. Însă, adunați în grup, se poate strînge o sumă consistentă pe care o dăm proiectelor în care credem, banii astfel strînși urmînd să aibă impact pe termen lung pentru organizația respectivă. În acest moment avem aproape 200 de donatori care au fost la aceste evenimente, donatori pe care îi ținem la curent cu ce se întîmplă și, la un an după ce aceste proiecte sînt sprijinite, ei primesc un raport despre ce s-a întîmplat cu banii pe care i-au donat. Cumva, misiunea noastră e de a conecta donatorii din diaspora cu organizații din România care rezolvă pe termen lung probleme din societate. Pe de altă parte, nu sîntem doar un intermediar, ne dorim să și creștem o cultură a filantropiei a românilor care trăiesc în Belgia. Iar pentru asta încercăm să înțelegem și comunitatea – care sînt direcțiile pe care ei consideră că trebuie mers. Ideea e că problemele sînt multe, nu poți ajuta toate cauzele din lume, așa că e important să înțelegi cum să direcționezi aceste resurse într-un mod asumat, în linie cu valorile în care crezi.

Cum alegeți proiectele?

De la bun început, pentru noi a fost important să susținem genul de organizație sau proiectele care vizează schimbarea de mentalitate sau de sistem. Ne uităm la filantropie, nu la caritate – există cauze pentru care se strîng bani mai ușor, mai ales în România, cînd vine vorba de probleme sociale de la firul ierbii, cele extrem de emoționante și ușor vizibile; dar, dacă vorbim despre lucruri la fel de importante, precum democrația, participarea activă, presa independentă sau dezvoltarea comunitară, este mai greu. Așa că ne-am dorit ca proiectele pe care le susținem să vină din aceste domenii.

Cum aud oamenii de voi?

Pentru Cercul Donatorilor din Belgia există și o pagină de net – cerculdonatorilor.be –, și o pagina de Facebook, dar modul în care am construit comunitatea a început, ca să zic așa, prin cercuri concentrice, prin contacte personale. Așa a pornit de fapt acest Cerc al Donatorilor. Aduci un proiect al unei organizații pe care o cunoști și în care ai încredere, îl prezinți unui grup restrîns, iar fiecare om din acest grup duce vorba mai departe – iar aceasta este o modalitate de implicare a diasporei pentru a schimba mentalitatea de la firul ierbii. Cînd vorbim despre diaspora nu știm cîți oameni au plecat, care e valoarea economică direcționată spre țară, dar e o forță importantă – dacă ne uităm doar la vot, diaspora poate schimba rezultatele. Atunci credem că trebuie să existe mai multe mecanisme prin care diaspora să poată contribui activ.

Înțeleg că sînt mai multe asemenea organizații, de cercuri ale donatorilor din diaspora.

După modelul cercului nostru, care a fost primul de diaspora, există acum alte șapte organizații și grupuri care au organizat sau vor organiza cercuri asemănătoare, cu care sîntem în contact și facem transfer de cunoștințe și resurse. Și, bineînțeles, știind că există interes pentru acest tip de acțiune și din alte orașe, vrem să extindem colaborările într-o rețea căci impactul ar fi mult mai mare.

În ceea ce privește evenimentele de pînă acum, care ar fi direcțiile majore pentru care se donează și pe care diaspora vrea să le susțină?

Diferă de la comunitate la comunitate, în Italia sau Spania problemele pot fi diferite față de cele din Germania sau Belgia. E important să ne uităm și la comunitatea pe care o deservim, dacă vrei să aduci proiecte de interes pentru comunitatea ta trebuie să înțelegi resorturile care mișcă acea comunitate. Pentru noi s-a manifestat interes pentru susținerea presei independente, proiecte care susțin dezvoltarea și organizarea comunitară, drepturile minorităților  etc.

Bănuiesc că sînt destul de multe proiecte, cum faceți selecția?

Nu avem un call deschis, pentru că lucrînd ca voluntari, fiecare dintre noi avînd un job, ar fi aproape imposibil de analizat toate proiectele care ar veni în acest regim. Așa că proiectele selectate, o listă de 10-12 în fiecare an, sînt alese din aproape în aproape, din monitorizarea ariilor pe care le-am identificat ca fiind de interes pentru donatori, dar și din recomandări sau sugestii. Din acestea selectăm trei proiecte și, chiar dacă uneori este extrem de greu și ne pare rău că unele nu intră în această selecție finală, s-a întîmplat să păstrăm proiectele care nu intră în selecție pentru ediția următoare.

Ce proiecte ați susținut pînă acum?

Un proiect ar fi și Sexul vs Barza, o organizație care produce, pe un canal de YouTube, videoclipuri despre educația sexuală. Cu banii strînși la Cerc au realizat șapte clipuri și au făcut un atelier live cu tineri dintr-o organizație din Oltenița. „Să fie lumină” a fost un proiect prin care am susținut presa independentă – o echipă de jurnaliști care monitorizau cheltuirea banilor publici de către cultele din România –, finanțarea a putut să asigure două luni de funcționare a proiectului. În aceeași direcție, de monitorizare, de data aceasta a transparenței Primăriei Capitalei, a fost un proiect al CeRe. În prezent, avem un proiect, al unei brutării sociale care angajează femei aflate în situații vulnerabile și care, pentru a supraviețui perioadei de pandemie, cînd numărul de clienți a scăzut, vor să cumpere un echipament în brutărie ca să facă chifle pe care să le poată vinde restaurantelor. Un doilea proiect este al organizației „Pe stop”, care lucrează cu femei vulnerabile, le asigură produse de igienă, dar și cursuri despre sănătatea lor, despre igiena feminină. Iar ultimul proiect de la această ediție vine de la CeRe, care motivează și susțin (inclusiv financiar) oamenii şi organizaţiile care au adus schimbări benefice în comunităţi, prin acţiunile lor civice şi de advocacy. Cum? Printr-o gala itinerantă, creativă, care aduce poveștile de succes aproape de oameni.

Vorbind despre pandemie, care ne-a dat tuturor viața peste cap, din cîte am înțeles, anul acesta veți desfășura evenimentul donațiilor online.

Da, anul acesta Cercul se va desfășura online. N-am vrut să renunțăm, pentru că e necesar, mai ales acum, să păstrăm energia de a face împreună lucruri care să aibă un impact. E important să continuăm pentru că, în special anul acesta, sectorul ONG a fost puternic afectat și cred că și noi avem nevoie să simțim că punem lucrurile pe un făgaș normal. E, dacă vreți, un exercițiu de a rămîne conectați.

interviu de Stela GIURGEANU