Drepturi naturale (individuale) ┼či nevoi ter┼úiare (colective)

Publicat în Dilema Veche nr. 346 din 30 septembrie - 6 octombrie 2010
Drepturi naturale (individuale) ┼či nevoi ter┼úiare (colective) jpeg

Riscul falimentului statal 

Putem aspira, f─âr─â eficien┼úa muncii, la o via┼ú─â decent─â? Merit─â men┼úinute sistemele administrativ-politice care genereaz─â risip─â, proast─â organizare, lentoare decizional─â, mit─â, stagnare social─â, abuli┼úie ┼či lene? Care s├«nt stimulii de performan┼ú─â, acum c├«nd Rom├ónia se afl─â ├«ntr-o competi┼úie global─â? Aceste ├«ntreb─âri n-au popularitate, de┼či un r─âspuns corect ar putea schimba, ├«n fine, fa┼úa ├«ntregii ┼ú─âri. Timp de dou─â decenii, nenum─ârate majorit─â┼úi parlamentare au inventat tertipuri procedurale pentru p─âstrarea unor privilegii. Magistra┼úii, desigur inamovibili, pot ┼čantaja institu┼úiile statului, fac grev─â, se declar─â deasupra altor bresle ┼či cer, ca atare, garan┼úii pentru alte sporuri, compensa┼úii ┼či prime de vacan┼ú─â. Pensionarii ├«┼či orienteaz─â simpatiile electorale ├«n func┼úie de cine le ofer─â ÔÇ×gratisÔÇť mici, bere ┼či manele. Cine oare, dintre salaria┼úii bugetari, mai ┼či munce┼čte? 

Sociologii privesc ├«ngrijora┼úi la acest tablou. Ceva nu e ├«n regul─â. Se munce┼čte prea pu┼úin ├«n aceast─â ┼úar─â. Recentul raport al Comisiei Preziden┼úiale pentru Analiza Riscurilor Sociale ┼či Demografice (document disponibil online) afirm─â c─â ÔÇ×rat─â de activitate a popula┼úiei ├«n v├«rst─â de munc─â (15-64 ani) s-a diminuat cu circa 20% (peste 2 milioane persoane) ├«ntre 1990 ┼či 2004 ┼či reprezenta 63% ├«n anul 2007, fa┼ú─â de o rat─â de activitate medie a ┼ú─ârilor UE-27 de 70,5%)ÔÇť. Cei retra┼či din activitatea productiv─â nu vor fi g─âsi┼úi sub soarele contempla┼úiei Unului suveran, ci mai degrab─â implica┼úi ├«n economia subteran─â sau agricultura de subzisten┼ú─â. Certificatele false de boal─â ┼či recomand─ârile medicale pentru o pensie prematur─â s├«nt ┼či ele la ordinea zilei. Din 1990 p├«n─â ast─âzi, num─ârul celor asista┼úi s-a triplat. 

Cei cu adev─ârat harnici ┼či productivi s├«nt ├«mpov─âra┼úi de biruri nejustificate. Redistribu┼úia e inechitabil─â ┼či, adesea, aberant─â. Copiii orfani, ai c─âror p─ârin┼úi au murit la Revolu┼úia din 1989, primesc un ajutor infim, ├«n raport cu fo┼čtii generali de Securitate. Politicienii vorbesc frecvent despre ÔÇ×solidaritateÔÇť, ├«ns─â transferul leului din buzunarul privat ├«n pu┼čculi┼úa statului presupune, mereu, un calcul de irosire. 

Ine´Čücien┼úa etatismului 

Statisticile afirm─â c─â, ├«ntre 2005 ┼či 2009, procentele PIB pentru educa┼úie ┼či s─ân─âtate au crescut vertiginos. De ce ├«ns─â nu putem constata ┼či ameliorarea acestor servicii? Pentru c─â mereu cineva fur─â, ├«n timp ce al┼úii muncesc. Sub umbrela politicului ┼či cu protec┼úia justi┼úiei corupte, ÔÇ×b─âie┼úii de┼čtep┼úiÔÇť jefuiesc mai departe banul public. Ani buni, Rom├ónia a f─âcut ├«mprumuturi de zeci de miliarde, pentru a sus┼úine aceast─â clientel─â mafiot─â ┼či apoi masele largi de manevr─â electoral─â. Au fost promovate legi anticoncuren┼úiale. Mentalitatea parazitar─â a sufocat libera ini┼úiativ─â ┼či curajul inovator. Ne l─âud─âm cu milionari ┼či miliardari ├«mbog─â┼úi┼úi nu prin geniale lovituri de marketing, ci din afaceri suspecte cu statul. Sume colosale au fost delapidate prin canalele ├«ntortocheate ale bugetului public. ├Än acest fel, pu┼úinii bani r─âma┼či ├«n visteria statului au fost aloca┼úi politicilor de protec┼úie social─â ÔÇô investi┼úiile ├«n infrastructur─â, tehnologie sau cercetare r─âm├«n├«nd nesemnificative. Este ┼či motivul pentru care, exasperate de ritmul stagn─ârii, sute de mii de min┼úi instruite ┼či bra┼úe destoinice au luat drumul Occidentului.

Estimp, pentru cei r─âma┼či acas─â, criza ├«ncepe mereu cu ceilal┼úi. Vinova┼úi s├«nt fie cei care ne preced ├«n istoria risipei, fie cei care, de┼či contemporani cu noi, ├«┼či fac veacul tot peste drum, ├«ntr-un (alt) imobil al statului. C├«nd apare spectrul politicilor de dreapta, care impun economisire ┼či disponibiliz─âri, lÔÇÖenfer cÔÇÖest lÔÇÖautre. Sindicatele ┼či televiziunile populiste doresc ca restructur─ârile s─â ├«nceap─â cu ├«nsu┼či cabinetul prim-ministrului ori cu elementele-cheie ale cancelariei preziden┼úiale. Parlamentarii ar accepta, cu oarecare indulgen┼ú─â, economia de curent la sistemul de ilumina┼úie al Casei Poporului. 

Angaja┼úii TVR ├«┼či imagineaz─â restr├«ngerea oric─âror posturi de radio, dar nu dispari┼úia emisiunilor de divertisment. Universitarii prefer─â men┼úinerea actualului statu-quo, mai cur├«nd dec├«t investigarea cheltuielii banului public din actualul sistem de ├«nv─â┼ú─âm├«nt. Speciali┼čtii IT vor chema la introducerea eficien┼úei tehnologice, acolo unde administra┼úia e supra-├«nc─ârcat─â prin clientel─â. Poli┼úie de proximitate sau gardieni publici? Subven┼úii pentru agricultur─â sau bani pentru scutece? Uniunea Scriitorilor va consim┼úi mai cur├«nd la scufundarea proiectului Bibliotecii Na┼úionale, dec├«t la dispari┼úia rentelor viagere. Academicienii vor admite probabil ├«nchiderea unor laboratoare ┼čtiin┼úifice, dar nu restr├«ngerea cheltuielilor pe cumulul de salarii. Clerul ├«nalt va accepta orice curb─â de sacrificiu, dar nu cea care atinge plafonul financiar stabilit pentru zecile de facult─â┼úi de teologie.  

Lungimea plapumei 

Toat─â lumea, pe scurt, ar ├«ncepe primenirea cu ograda vecinului. Acest desen al psihologiei noastre colective ne arat─â solidari ├«n egoism ┼či frustrare. Nu s├«nt eu oare indispensabil pentru soarta na┼úiunii? De la dactilografi ┼či grefieri p├«n─â la speciali┼čti ├«n sanscrit─â, fiecare bugetar se crede inconturnabil ┼či excep┼úional. Dilema b├«ntuie o ├«ntreag─â societate a┼čezat─â pe ierarhii ┼čubrede. Cultiv─âm mai departe iluzia unei prosperit─â┼úi care nu asum─â riscul individual sau efortul de coeziune comunitar─â. Totul se decide cu g├«ndul la prezentul imediat, cu sentimentul c─â ÔÇ×noiÔÇť ├«nsemn─âm totul (iar ÔÇ×ceilal┼úiÔÇť n-au dec├«t s─â poarte povara datoriilor noastre epocale). 

Cum putem ie┼či din aceast─â enorm─â mistificare a realit─â┼úii? Un ┼ú─âran de odinioar─â ar fi spus c─â e foarte simplu: ÔÇ×├«ntinde-te c├«t ┼úi-e plapuma!ÔÇť. Conceptual vorbind, trebuie s─â ├«n┼úelegem mai ├«nt├«i distinc┼úia (banal─â) ├«ntre nevoile primare, nevoile secundare ┼či nevoile ter┼úiare ale omului. F─âc├«nd acest lucru, ne putem ├«ntreba: cum pot fi tolera┼úi politicienii care vorbesc popula┼úiei despre implantarea unor GPS-uri pe tractoare, despre spectacole ÔÇ×gratisÔÇť pentru tineret (de 1 mai) ori despre trimiterea urgent─â a unui rom├ón ├«n cosmos? S├«nt ma┼činile 4x4 o prioritate pentru lista de achizi┼úii ├«n institu┼úiile publice? Putem finan┼úa din banii unei popula┼úii active, minoritare ├«n planul muncii, nu mai pu┼úin de opt posturi mass-media (TVR1, TVR2, TVR3, TVR Cultural, TVR Info, TVRi, pe l├«ng─â alte patru-cinci studiouri teritoriale)? Va ├«ndulci oare somnul acestui neam visul m─âre┼ú privind viitoarea catedral─â patriarhal─â? Sau mai poate o ┼úar─â cu demografie negativ─â s─â fac─â o prioritate din finan┼úarea avorturilor ├«n mas─â? 

Ar fi periculos s─â pierdem din vedere distan┼úa ├«ntre nevoile primare ale societ─â┼úii (i.e., ordinea str─âzii, educa┼úia primar─â, s─ân─âtatea public─â, transportul ├«n siguran┼ú─â ÔÇô toate finan┼úate din bugetul de stat) ┼či nevoile ter┼úiare ale indivizilor (e.g., opera┼úiile estetice ale vedetelor sau excursiile ├«n Tailanda ÔÇô finan┼úate dintr-un buget exclusiv privat). 

Pentru nevoile primare, am fost ├«nzestra┼úi cu dou─â bra┼úe ┼či dou─â m├«ini.

Pentru nevoile secundare, e nevoie de voin┼ú─â ┼či h─ârnicie. La satisfacerea nevoilor ter┼úiare po┼úi ajunge fie prin inteligen┼ú─â, creativitate ┼či mult─â munc─â, fie prin norocul unei fericite mo┼čteniri (sau printr-o ho┼úie legalizat─â). C├«nd milioane de rom├óni ajung s─â nu-┼či mai poat─â ÔÇ×permiteÔÇť co┼čul zilnic, fie descoperim lenea colectiv─â, fie ne confrunt─âm cu false statistici (cum s├«nt zecile de mii de cet─â┼úeni ÔÇ×handicapa┼úiÔÇť pe h├«rtie, dar perfect ap┼úi pentru munca c├«mpului). 

Nevoi primare, nevoi secundare 

A suprapune planul nevoilor individuale imediate peste nevoile colective ter┼úiare ├«nseamn─â s─â promovezi, ├«n mod deliberat, un fals concept al solidarit─â┼úii. Cu alte cuvinte, vom substitui interesul na┼úional real cu o fals─â imagine despre urgen┼úele noastre cotidiene. 

Confuzia ├«ntre nevoile de prim rang ┼či nevoile secundare e mediul propice pentru reactivarea politicilor de tip socialist sau populist. ├Äncurc─âtura are la baz─â o alt─â minciun─â: amalgamarea drepturile naturale ale omului, recunoscute din zorii civiliza┼úiei europene, cu drepturile sociale, care s├«nt de dat─â foarte recent─â. Cele dint├«i r─âm├«n inalienabile ├«ntruc├«t ele ne vin de la Dumnezeu (sau, pentru agnostici, de la natur─â): dreptul la via┼ú─â, la libertate ┼či la proprietate (habeas corpus) nu s├«nt achizi┼úii istorice, nici doar ni┼čte privilegii de clas─â, sex, ras─â sau religie. Fiind st─âp├«n peste via┼úa lui, put├«ndu-se mi┼čca liber ┼či, mai ales, fiindu-i garantat accesul la proprietatea privat─â, omul poate s─â-┼či croiasc─â singur drumul ├«n c─âutarea fericirii. ├Än principiu, statul ┼či reglement─ârile constitu┼úionale nu exist─â dec├«t pentru a-i proteja acest orizont existen┼úial. Pe de alt─â parte, pensia timpurie, al 13-lea salariu, remunera┼úia egal─â cu vecinul/vecina ÔÇô pe scurt, toate drepturile sociale ÔÇô s├«nt rezultatul unor aranjamente conjuncturale, reflect├«nd ├«n parte bun─âstarea material─â ┼či orientarea ideologic─â a unei na┼úiuni. Drepturile sociale s├«nt ni┼čte avantaje, favoruri sau binefaceri ale sor┼úii. Dac─â politicienii de st├«nga le numesc altfel e doar pentru c─â discursul ├«ndrept─â┼úirii de sine atrage numeroase simpatii electorale. A┼ča cum ne-au ar─âtat demonstra┼úiile din Atena (2009, 2010), drepturile sociale nu cultiv─â etica responsabilit─â┼úii. Revendicarea violent─â a drepturilor colective sf├«r┼če┼čte, ├«n fapt, prin ├«nc─âlcarea dreptului natural la via┼ú─â, la libertate ┼či la proprietate individual─â. 

Voi rezuma argumentul astfel: Rom├ónia nu poate descoperi cu adev─ârat principiul solidarit─â┼úii dec├«t atunci c├«nd vom vorbi nu doar despre prezent, ci ┼či despre sacrificiile f─âcute ├«n trecut ┼či nota de plat─â a r─âsf─â┼úului contemporan, ├«n viitor. Responsabilizat de aceast─â referin┼ú─â la ┼čtiutele fapte de ieri ┼či la necunoscutul zilei de m├«ine, fiecare bugetar va c─âuta, ├«n al 11-lea ceas, s─â introduc─â un plus de austeritate financiar─â ├«n propriul lui domeniu de activitate. Cura de sl─âbire a birocra┼úiei statale presupune articularea unor ierarhii valorice, f─âr─â de care na┼úiunea rom├ón─â ├«┼či pierde nu doar credibilitatea fa┼ú─â de organismele financiare interna┼úionale, ci ┼či minima coeziune intern─â. Piatra unghiular─â a acestei reconstruc┼úii se ascunde ├«n dreptul natural la via┼ú─â, proprietate ┼či libertate. Pornind de aici, ┼či numai de aici, vom putea c├«ndva reinventa decen┼úa, prosperitatea ┼či binele comun. 

Fragment din volumul Zeitgeist. Tipare culturale & conflicte ideologice,  ├«n curs de apari┼úie la Editura Curtea Veche, Colec┼úia ÔÇ×Democra┼úia Cre┼čtin─âÔÇť.

p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Func╚Ťionarea uman─â f─âr─â ÔÇ×angajament sufletescÔÇŁ, ca s─â spunem a╚Öa, f─âr─â ardoarea sau entuziasmul pe care ├«l provoac─â cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnat─â s─â e╚Öueze pe termen mediu ╚Öi lung ╚Öi s─â provoace o criz─â intern─â ├«n democra╚Ťia liberal─â modern─â.
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI jpeg
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI
ÔÇ×Istoria Rusiei are o singur─â regul─â simpl─â: sfera de influen╚Ť─â a Moscovei se termin─â acolo unde s-a oprit ultima dat─â.ÔÇŁ
Les Autres jpeg
Les Autres
S─â transplantezi ╚Öi s─â altoie╚Öti oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performan╚Ť─â.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua s─â func╚Ťioneze, chiar dac─â nu la tura╚Ťii maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru ├«n Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revolu╚Ťiei franceze ╚Öi membru ├«n redac╚Ťia revistei Annales.
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un r─âzboi hibrid, a admis ╚Öefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ╚Ťinta? ╚śi cum e ap─ârarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
C├«nd nu s-a mai putut s─âri sau catapulta peste zid, fuga a devenit ┼či ├«n Berlin o aventur─â care costa via┼úa.
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America jpeg
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America
America era deja o ÔÇ×superputereÔÇŁ atunci c├«nd amenin╚Ťa valorile tradi╚Ťionale ale lumii de care au fugit imigran╚Ťii.
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale
├Än Germania, tot mai multe voci acuz─â autorit─â╚Ťile de o neglijen╚Ť─â ├«nc─â insuficient probat─â, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficient─â) a popula╚Ťiei afectate ├«n leg─âtur─â cu pericolul dat.
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale jpeg
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de ne├«n╚Ťelegeri ╚Öi de disonan╚Ťe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe pre╚Öedintele chinez Xi Jinping, repro╚Ö├«ndu-i c─â nu are nici ÔÇ×o fibr─â democratic─â ├«n corpul s─âuÔÇŁ.
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei jpeg
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrant─â de c─âtre Trump a inten╚Ťiei originale a gra╚Ťierii preziden╚Ťiale a fost doar una dintre multele provoc─âri cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constitu╚Ťia SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila jpeg
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump jpeg
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump
Trump a ├«ncercat s─â submineze procesul democratic cu perseveren╚Ť─â.
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez jpeg
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez
Existen╚Ťa ├«ns─â╚Öi a Uniunii Europene se afl─â ├«n pericol. ╚śi totu╚Öi, conducerea UE r─âspunde cu un compromis.
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ jpeg
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ
Trebuie s─â muncim mai mult pentru a comunica ╚Öi pe ├«n╚Ťelesul ÔÇ×pro╚ÖtilorÔÇŁ, al c─âp╚Öunarilor, al badantelor.
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ  ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co-fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles
E necesar, mai ales acum, să păstrăm energia de a face împreună lucruri care să aibă un impact.
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
├Än iunie, unul dintre cele mai a╚Öteptate ╚Öi intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (╚Öi aglomeratei, ├«n condi╚Ťii normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â jpeg
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementat─â ├«n Olanda a primit numele de ÔÇ×carantin─â inteligent─âÔÇŁ.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se z─âre╚Öte prin gaura ├«ntunecat─â a cheii.┬áFiecare┬ávine ├«n vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credin╚Ťa este cheia ce se potrive╚Öte g─âurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta ÔÇ×simpl─âÔÇŁ a oprit Spania ├«n loc. A blocat-o, este anchilozat─â ├«n acest moment, ╚Öi nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscat─â de vedeniile unei noi religii atee, propov─âduite de frunta╚Öii actualei revolu╚Ťii culturale neomarxiste.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.