„Barieră tehnică“ pentru oprirea migranţilor - Bulgaria
Un zid în toată regula, de-a lungul celor 30 de kilometri de frontieră cu Turcia, care sînt cel mai greu de supravegheat. Este iniţiativa luată recent de guvernul de la Sofia, în apărarea „fortăreţei Europa“ împotriva fluxului tot mai mare de solicitanţi de azil, refugiaţi mai ales din Siria, şi împotriva migranţilor. Între timp, în ţară cresc periculos tensiunea şi atacurile xenofobe.
Noi ziduri ameninţătoare se ridică în apărarea graniţelor Uniunii Europene. Aflată sub presiune crescîndă din cauza valului de refugiaţi şi solicitanţi de azil – care fug în special de războiul civil din Siria –, Bulgaria recurge la reţelele de sîrmă ghimpată pentru a „pune în siguranţă“ propriile frontiere, devenite, din 2007, şi frontierele exterioare ale UE.
De la începutul lui 2013, există aproape 9000 de solicitanţi de azil ajunşi pe teritoriul bulgar, aproape toţi după ce au traversat graniţa care desparte ţara balcanică de Turcia. Sînt cifre foarte greu de administrat de Bulgaria, o ţară de dimensiuni reduse şi cu capacităţi economice limitate: conform estimărilor ministrului de Interne, Ţvetlin Iovcev, pragul maxim pe care îl poate gestiona Sofia este de 5000 de sosiri pe an.
Într-un climat de tensiune crescîndă, guvernul bulgar a decis, în ultimele săptămîni, să rezolve problema printr-o serie de măsuri de urgenţă. Cea mai discutată: un zid (sau o „barieră tehnică“, în limbajul aseptic al birocraţiei) lung de peste 30 de kilometri, pe segmentul cel mai greu de supravegheat al frontierei, cel din jurul oraşului Elhovo, plin de rîpe şi de păduri. Construcţia, înaltă de 3 metri – inspirată de cea înălţată în 2012 de guvernul grec, tot la graniţa cu Turcia –, ar trebui să înceapă în a doua jumătate a lui noiembrie şi să fie terminată în februarie 2014. Conform declaraţiilor guvernului de la Sofia, bariera nu e destinată să-i respingă pe cei care vor să traverseze graniţa. „Nu vrem să-i respingem pe migranţi, ci să-i îndreptăm spre zone mai uşor de controlat. Vrem să ştim cine intră pe teritoriul nostru şi ce aduce cu sine“, a declarat ministrul adjunct de Interne, Vasil Marinov. Între timp, însă, după ce de-a lungul graniţei au fost dislocaţi 1200 de agenţi, în numai 24 de ore au fost întoarse în Turcia aproximativ 100 de persoane, interzicîndu-li-se trecerea frontierei. Alături de măsurile luate la graniţă, au fost accelerate procedurile privind cererea de azil politic. Dacă pînă de curînd, pentru primirea unui răspuns era nevoie de aproximativ cinci luni, poliţia a anunţat că acum obiectivul este de a rezolva cererile în trei zile, pentru a putea proceda apoi la expulzarea imediată a celor care nu corespund criteriilor pentru a primi statutul de refugiat.
În timp ce îşi consolidează frontierele externe, Bulgaria are de înfruntat, în interior, o tensiune politică tot mai mare. Ţara se află în faţa unei probleme delicate şi cu totul noi, iar instituţiile sînt în suferinţă. Conform unui sondaj recent, 62% dintre cetăţeni consideră că guvernul de la Sofia nu este pregătit pentru a face faţă problemelor.
Aşa cum s-a văzut şi în alte părţi ale bătrînului continent, formaţiunile naţionaliste şi xenofobe cultivă anxietatea şi confuzia, speculînd teama faţă de străini. Foarte activă în acest sens este formaţiunea ultranaţionalistă Ataka, importantă astăzi în parlament pentru a ţine în viaţă guvernul de centru-stînga al premierului Plamen Oreşarski. Pentru deputata Magdalena Taşeva (din partidul Ataka), cei care traversează frontiera bulgară sînt „asasini în masă“, „canibali“, „sălbatici“, „maimuţe mizerabile“, veniţi în ţară „ca să violeze şi să taie capete“. O asemenea atitudine s-a extins în mod periculos şi în afara disputelor politice. Recent, galeria echipei de fotbal Levski a expus în tribune pancarte cu texte precum „Moarte refugiaţilor!“ şi „Va curge sînge!“ O ameninţare transformată apoi în realitate tragică. În ultimele săptămîni, au avut loc mai multe agresiuni la adresa străinilor. În una dintre ele, ce a avut loc chiar în centrul Sofiei, un om a fost bătut de un grup de skinheads. S-a descoperit apoi că victima era, de fapt, cetăţean bulgar, „vinovat“ doar pentru că avea tenul mai închis la culoare şi se plimba în apropierea unei clădiri în care erau adăpostiţi solicitanţii de azil.
Francesco Martino este jurnalist, corespondent în Bulgaria al publicaţiei online Osservatorio dei Balcani e Caucaso. Acest articol a apărut în Osservatorio dei Balcani e Caucaso.
Foto: wikimedia commons
