Despre ziduri şi dialog - interviu cu Andreas von METTENHEIM, ambasadorul Germaniei la Bucureşti -</i>

Publicat în Dilema Veche nr. 299 din 4 Noi 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Căderea Zidului Berlinului, pe 9 noiembrie 1989, este şi acum, prin dimensiunea politică şi umană a momentului, un prilej de sărbătoare. Cultura trăieşte din schimbul de idei şi din comunicare " iată două lucruri fundamentale care, prin construirea Zidului, au fost restricţionate. Vreme de decenii, Zidul a simbolizat divizarea Germaniei şi a Europei, iar căderea lui a însemnat o depăşire a acestei diviziuni şi impunerea, prin mijloace paşnice, a libertăţii, democraţiei şi a drepturilor omului. Afişul Zilelor Culturii Germane " la care vă referiţi " se bazează pe o caricatură a artistului Mihai Stănescu realizată în anul 1983. Care sînt amintirile dvs. legate de Zid? Zidul a fost de fapt doar parte a graniţei interioare a Germaniei, care despărţea Berlinul de Vest de Berlinul de Est. Graniţa şi "fîşia morţii" traversau, de la Nord la Sud, întreaga ţară. Pentru noi, era o realitate amară. De această graniţă se leagă destine tragice, familii despărţite vreme de decenii, încercări eşuate de evadare, represiune din partea organelor statului. Pentru noi, RDG era pur şi simplu "dincolo", iar pentru redegişti, RFG reprezenta "Vestul". Zidul şi graniţa erau, pentru toţi, o ameninţare la adresa existenţei noastre. Ca milioane de alţi germani, am urmărit căderea Zidului la televizor. Şi acum am clar în faţa ochilor cum oameni din ambele părţi ale Germaniei s-au urcat pe zid, s-au îmbrăţişat şi s-au bucurat. Mulţi au început chiar atunci să rupă bucăţi din zid: unul dintre sloganurile mişcării pentru democraţie era chiar acesta: "Zidul trebuie doborît!". La douăzeci de ani după căderea Zidului, Germania încă nu este pe deplin unificată, spun politologi şi analişti economici. Încă mai există diferenţe între cele două foste Germanii? Cum este întîmpinată această sărbătoare? Unificarea Germaniei a fost şi este un mare succes. "Se îmbină ce trebuie îmbinat" e un slogan valabil şi astăzi. Dezvoltarea economică arată, chiar şi după douăzeci de ani, un tablou amestecat. În ceea ce priveşte latura pozitivă, pot să vă spun că efectul de transfer s-a produs: noile state ale federaţiei au recuperat mult din handicapul iniţial. Tot pozitiv este şi faptul că producţia industrială şi exporturile companiilor din Est au crescut exponenţial în ultima vreme. Acestea sînt semne foarte bune. Pe de altă parte, sigur că unificarea nu a reuşit întru totul, aşa cum ne-am fi dorit. Noile state ale federaţiei sînt, istoric, mult mai slab populate decît zona de Vest; acolo rata natalităţii este mai scăzută; în plus, mulţi oameni s-au mutat în zona de Vest. De asemenea, productivitatea încă mai trebuie să crească pentru a putea fi comparabilă cu Vestul. Însă diferenţele sînt tot mai mici. Şi mă refer atît la infrastructură " dacă mergeţi, de pildă, la Dresda sau în alt oraş din regiune, veţi vedea că locurile sînt de nerecunoscut " cît şi la mentalităţi. Cercetări empirice recente arată că identitatea şi specificul cultural al Estului sînt pe cale să se dizolve. Germanii din Est ar fi în continuare nişte "călători între lumi", care de-abia au poposit în noua lor patrie, şi care încă nu se simt pe deplin acceptaţi " se arată într-un studiu publicat recent. Pun mare preţ pe această apreciere " poate prea critică " pentru că ea arată o evidenţă: anume că procesele istorice au nevoie de timp. Chiar şi în Germania. Se sărbătoreşte Unificarea în mod diferit în Est şi în Vest? Jubileul celor 20 de ani de la căderea Zidului îi însufleţeşte pe toţi germanii. Asemenea aniversări constituie şi un prilej de reflecţie: Unde sîntem? Ce am realizat? Ce puteam face mai bine? Tocmai datorită experienţelor diferite înainte şi după, se întîmplă adesea să existe opinii şi atitudini diferite legate de această sărbătoare în Est ori în Vest. În mod paradoxal, punctele conflictuale se referă mai degrabă la trecut, de pildă la întrebarea dacă RDG a fost sau nu un stat nelegitim. Eu unul cred că mult mai important ar fi să găsim răspunsuri comune pentru viitor. Nici o minte limpede nu-şi mai doreşte astăzi sistemul comunist. Cum poate fi folosită experienţa comună a Germaniei şi a României (trecutul comunist)? Ce pot învăţa românii de la germani, ce pot învăţa germanii de la români? Pe români şi germani îi leagă descoperirea faptului că libertatea, democraţia şi drepturile omului se impun mereu, pînă la urmă. Mai cred că schimbarea şi experienţele comune legate de tranziţia încă neîncheiată " vizarea unor mari succese, dar şi o anumită acalmie după euforia începutului " au condus la o înţelegere specială între ţările noastre. Şi merită să folosim asta în plan bilateral " politic, economic, cultural ", dar şi în cadrul Uniunii Europene. Cum aţi structurat programul Zilelor Culturii Germane? Întîi de toate, am vrut să atragem atenţia asupra sărbătoririi celor douăzeci de ani de la căderea Zidului, să amintim de modul paşnic în care locuitorii RDG au ştiut să depăşească divizarea Germaniei. Într-un simpozion cu invitaţi din România şi Germania din acest program, se pune întrebarea ce mai înseamnă, în societatea de astăzi, curajul civic. Pe de altă parte, vrem să arătăm cum s-a dezvoltat Germania în aceşti 20 de ani de după schimbare. Dezvoltarea comună a Germaniei de Vest şi de Est a avut o dinamică specială. Şi vrem să prezentăm în România această imagine a Germaniei moderne, creative. Pornind de la aceste premise " şi cu ajutorul unor parteneri şi sponsori generoşi " am alcătuit un program care cred că prezintă o incursiune profundă în cultura germană. Arhitectura şi urbanismul par să fie teme centrale ale acestui program. De ce insistaţi asupra acestui domeniu? Germania de Est a devenit, datorită marilor transformări politice, sociale şi economice de după schimbare, un spaţiu în care s-a experimentat (în sensul pozitiv) mult în urbanism şi peisagism. În anii de după 1990 au apărut în Estul Germaniei cele mai bune performanţe în ceea ce priveşte domeniul construcţiilor " mai ales în sectorul public. Şi la Berlin " una dintre metropolele în continuă dezvoltare " istoria oraşului se oglindeşte în clădirile sale. Cum şi în România am regăsit provocări similare în ceea ce priveşte urbanismul şi infrastructura, ne-am gîndit că iniţierea unui dialog bilateral pe această temă ar fi de bun augur. Care sînt evenimentele de pe agenda acestui festival la care ţineţi cel mai mult? Avînd un program atît de încărcat în evenimente notabile, îmi este greu să mă decid doar asupra unora dintre ele. Aşa că voi menţiona doar două: simpozionul "Fuga şi curaj civic" mi se pare foarte important, deoarece va arăta cum curajul şi experienţa unor foşti disidenţi ca Ana Blandiana, Mihai Stănescu, Radu Filipescu sau Ion Vianu au rămas şi astăzi surse importante de inspiraţie. Pe de altă parte, mă bucur că îi vom avea alături de noi pe cei din trupa de hip-hop Fettes Brot; sînt nişte artişti care ştiu să se joace în mod isteţ cu limba germană. Acest program cultural este prezentat şi în alte capitale europene? Goethe Institut şi Ministerul Federal al Afacerilor Externe au propus peste tot aceeaşi temă a Zidului? Zilele Culturii Germane au loc în mod regulat în numeroase capitale, peste tot în lume. Tema centrală e hotărîtă în funcţie de interesele din fiecare ţară. Aniversarea căderii Zidului este, în această perioadă, tema noastră centrală. Ministerul Federal al Afacerilor Externe a organizat deja asemenea evenimente în Praga, Varşovia, Danzig, Bratislava şi Budapesta, unde am avut proiecţii de film, dezbateri publice, concursuri. Făcînd abstracţie de motto-ul general sub care s-au desfăşurat manifestările în aceste oraşe, Zilele Culturii Germane în România sînt un program personalizat, nu o producţie de masă. Cum vă explicaţi faptul că viaţa sub dictatura comunistă mai e şi astăzi o temă literară, teatrală sau cinematografică atît de productivă? Pot fi literatura, teatrul sau filmul mijloace de clarificare a relaţiei noastre cu trecutul? Arta în sens larg " deci şi literatura, teatrul sau filmul " este, pînă la urmă, nimic altceva decît un proces de recunoaştere şi dialog social cu mijloace diferite. Ne apropiem de teme ale trecutului din direcţii diferite şi de pe poziţii diferite. Filme precum Nikolaikirche sau Fiecare tace despre altceva, la fel ca parada modei de la sfîrşitul acestei săptămîni, în care arătăm efectele căderii Zidului asupra modei vestimentare, şi nu în ultimul rînd expoziţia de caricaturi politice semnate de Mihai Stănescu sînt menite să îndemne la comunicare. Iar comunicarea e o condiţie esenţială pentru clarificarea raporturilor noastre cu trecutul. Viaţa sub dictatură e, după părerea mea, o temă atît de productivă pentru artă pentru că ea poate să scoată la lumină experienţe-limită şi întrebări existenţiale. În acest sens, trebuie să recunosc, chiar în spiritul întrebării dvs., că e foarte corect ca anul acesta Premiul Nobel pentru Literatură să-i fie decernat scriitoarei Herta Müller, care pune în discuţie viaţa cotidiană sub dictatură şi care face o confesiune impresionantă despre acest trecut. România este, nu doar datorită minorităţii germane, foarte legată de Germania. Această înrudire culturală poate fi folosită şi în plan politic? Desigur, această înrudire culturală de care vorbiţi are şi o dimensiune politică. Iar minoritatea germană e un pod între noi. În Uniunea Europeană este important să ne concentrăm pe lucrurile care ne apropie, pentru a găsi răspunsuri la întrebări legate de viitor. Trebuie să întărim dialogul cu România pe chestiuni de politică europeană, pe teme legate de marile provocări politice şi instituţionale pe care cele 27 de state membre UE le au în faţă. Acest dialog a început deja. În afară de limba germană şi de cultură, ce altceva mai leagă astăzi România de Germania? Cum aţi caracteriza relaţiile de acum dintre Germania şi România? Relaţiile bilaterale dintre Germania şi România sînt, atît din punct de vedere politic, cît şi din punct de vedere economic, excepţionale. Germania este cel mai important partener economic al României şi unul dintre cei mai importanţi investitori direcţi. Ţările noastre sînt parteneri importanţi în UE şi în NATO, în cadrul cărora cooperează îndeaproape. Mă bucur că aceste bune relaţii pot fi descoperite şi în cadrul Zilelor Culturii Germane, ele depăşind dimensiunea cotidiană a raporturilor dintre Germania şi România. a consemnat Matei Martin

p 22 WC jpg
Prosperitatea nu este totul și nu mai este de ajuns
Cred că în viitor oamenii vor redescoperi modul de trai simplu, fără stres, alergătură și concurență.
p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Funcționarea umană fără „angajament sufletesc”, ca să spunem așa, fără ardoarea sau entuziasmul pe care îl provoacă cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnată să eșueze pe termen mediu și lung și să provoace o criză internă în democrația liberală modernă.
Les Autres jpeg
Les Autres
Să transplantezi și să altoiești oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performanță.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua să funcționeze, chiar dacă nu la turații maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revoluției franceze și membru în redacția revistei Annales.
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un război hibrid, a admis șefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ținta? Și cum e apărarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
Cînd nu s-a mai putut sări sau catapulta peste zid, fuga a devenit şi în Berlin o aventură care costa viaţa.
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America jpeg
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America
America era deja o „superputere” atunci cînd amenința valorile tradiționale ale lumii de care au fugit imigranții.
De ce au fost inundațiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inundațiile germane catastrofale
În Germania, tot mai multe voci acuză autoritățile de o neglijență încă insuficient probată, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficientă) a populației afectate în legătură cu pericolul dat.
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale jpeg
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de neînțelegeri și de disonanțe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe președintele chinez Xi Jinping, reproșîndu-i că nu are nici „o fibră democratică în corpul său”.
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei jpeg
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrantă de către Trump a intenției originale a grațierii prezidențiale a fost doar una dintre multele provocări cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constituția SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
„Cazul” Mila jpeg
„Cazul” Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire și interdicție imediată pentru Trump jpeg
Destituire și interdicție imediată pentru Trump
Trump a încercat să submineze procesul democratic cu perseverență.
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez jpeg
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez
Existența însăși a Uniunii Europene se află în pericol. Și totuși, conducerea UE răspunde cu un compromis.
Revoluția „coifurilor de staniol” jpeg
Revoluția „coifurilor de staniol”
Trebuie să muncim mai mult pentru a comunica și pe înțelesul „proștilor”, al căpșunarilor, al badantelor.
„Un exercițiu de a rămîne conectați”  – interviu cu Ioana TRAISTĂ, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
În iunie, unul dintre cele mai așteptate și intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (și aglomeratei, în condiții normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală jpeg
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementată în Olanda a primit numele de „carantină inteligentă”.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se zărește prin gaura întunecată a cheii. Fiecare vine în vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credința este cheia ce se potrivește găurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta „simplă” a oprit Spania în loc. A blocat-o, este anchilozată în acest moment, și nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscată de vedeniile unei noi religii atee, propovăduite de fruntașii actualei revoluții culturale neomarxiste.

Adevarul.ro

vaccin covid foto Pixabay
COVID-19. Unde putem face vaccinul bivalent în România
La finalul săptămânii trecute a sosit în România vaccinul anti-COVID bivalent, care în statele din Vest se administrează încă din septembrie.
Zimbru Romsilva jpg
Un zimbru impunător, filmat la masă într-o pădure din Parcul Natural Vânători Neamț VIDEO
Cel mai mare mamifer terestru din Europa, zimbrul, are în Parcul Natural Vânători Neamț toate condițiile de hrană și adăpost. Este „la el acasă”, după ce specia a fost reintrodusă în urmă cu câteva decenii.
Lukasenko si Vladimir Putin FOTO Profimedia
Lukașenko îl ceartă pe Zelenski că pune condiții „gigantului Rusia” pentru negocieri
Alex=ksandr Lukașenko consideră că Ucraina ar trebui să se așeze la masa negocierilor și că face o „greșeală" prin înaintarea unor condiții prealabile pentru discuțiile de pace cu Rusia.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.