Despre Fran┼úa lui Cioran ┼či despre Fran┼úa lui Sarkozy

Publicat în Dilema Veche nr. 344 din 16 - 22 septembrie 2010
Despre Fran┼úa lui Cioran ┼či despre Fran┼úa lui Sarkozy jpeg

C├«t de m─ârea┼ú─â a fost Fran┼úa! exclama aproape patetic scepticul Cioran ├«n ultima sa scriere ├«n limba rom├ón─â, intitulat─â Despre Fran┼úa, redactat─â la Paris ├«n 1941. Era proasp─ât sosit din Berlinul ÔÇ×brunÔÇť ├«n Ora┼čul Lumin─â, ocupat deja de trupele naziste. Din capul locului, se angajeaz─â, idealist ┼či empatic, ├«n favoarea Fran┼úei, temporar ├«nvinse, ├«n─âl┼ú├«ndu-i (├«n eseul tradus anul trecut ├«n francez─â, publicat acum ┼či ├«n german─â) un imn, f─âc├«ndu-i o declara┼úie de dragoste ├«nv─âluit─â ├«n melancolia degajat─â de amurgul unei civiliza┼úii. 

Este greu de imaginat cum ar fi scris azi Cioran despre Fran┼úa pre┼čedintelui Sarkozy. ├Än urm─â cu ┼čapte decenii, ├«n micul volum consacrat ÔÇ×marii na┼úiuniÔÇť, t├«n─ârului sosit din str─âfundurile lumii, din Valahia, ├«ntr-o civiliza┼úie supramaturat─â, Fran┼úa p─ârea a-i oferi deja str─âlucita ocazie de a verifica experien┼úele negative, de a autoriza dezam─âgirile, spiritul ludic, gustul pentru paradoxuri, iresponsabilitateaÔÇŽ Din p─âcate ├«ns─â, Fran┼úa nu ar mai dispune de un destin revolu┼úionar fiindc─â nu ar mai avea idei de ap─ârat. ┼×i totu┼či, la pagina 73, Cioran crede c─â o revolu┼úie ar mai fi posibil─â, dar una lipsit─â de m─âre┼úie, de originalitate ┼či ecouri, o revolu┼úie f─âcut─â din ├«mprumutul unor mituri, dup─â modelul comuni┼čtilor francezi, singurii care ar mai fi str─âb─âtu┼úi de un fior revolu┼úionar, ├«n peticirea unor discursuri cu fraze desuete, cu reminiscen┼úe anarhiste ┼či disper─âri de mic-burghezi debusola┼úi. Dar ├«nainte ca Fran┼úa s─â-┼či fi epuizat posibilit─â┼úile regener─ârii ei sociale, va fi nevoie ca plebea s─â-┼či fac─â apari┼úia, s─â triumfe. C─âci via┼úa nu mai pulseaz─â dec├«t la periferii, ├«n les banlieues, constat─â Cioran, cutez├«nd s─â cread─â c─â doar o Fran┼ú─â proletar─â ar mai fi posibil─â. 

Cu at├«t mai tulbur─âtoare mi s-a p─ârut lectura unui text semnat de Tahar Ben Jelloun ├«n num─ârul din septembrie curent al revistei germane de ÔÇ×cultur─â politic─âÔÇť Cicero. Scriitorul francez n─âscut ├«n Maroc, laureat al mai multor premii literare, ├«ntre care ┼či un Goncourt, se refer─â ┼či la situa┼úia dezolant─â din periferiile marilor ora┼če, adev─ârate focare de criminalitate ┼či r─âzmeri┼ú─â, la neglijarea de c─âtre genera┼úii succesive de politicieni a soartei imigran┼úilor ┼či consider─â c─â Fran┼úa ar avea nevoie de o ÔÇ×mic─â revolu┼úieÔÇť: Chipul democra┼úiei este schimonosit, politica este zguduit─â de scandaluri financiare, iar dac─â nimeni ┼či nimic nu se va schimba, ambarca┼úiunea francez─â va avea de ├«nfruntat o mare din ce ├«n ce mai ├«nvolburat─â. 

Faptul c─â fr├«nturile de idei desprinse din eseul lui Cioran despre Fran┼úa par a pune un diagnostic destul de exact actualei situa┼úii a ┼ú─ârii este rezultanta lucidit─â┼úii, a clarviziunii deopotriv─â necru┼ú─âtoare ┼či admirative, cu care, ├«n pofida proaspetei sale ÔÇ×naturaliz─âriÔÇť, junele ÔÇ×m├ęt├ĘqueÔÇť scruta cauzele m─âririi ┼či declinului noii sale patrii. Anticip├«nd spiritul Tratatului de descompunere, Cioran m─ârturise┼čte c─â se identific─â cu Fran┼úa prin ceea ce ar fi ÔÇ×putredÔÇť ├«n el ├«nsu┼či. Consider─â totu┼či admirabil, ├«nc─â nestins, elanul inspirat de Fran┼úa str─âinilor pe care i-a primit, transform├«ndu-i pe oamenii n─âscu┼úi sub alte z─âri ├«n sateli┼úii ei dinamici. 

Exist─â ├«n lume vreo alt─â ┼úar─â care s─â fi avut parte de at├«┼úia patrio┼úi cu alt s├«nge, cu alte obiceiuri? ÔÇô se ├«ntreab─â retoric, ├«n pofida scepticismului s─âu funciar ┼či radical, Cioran. Fran┼úa lui este ├«ns─â o efigie, un simbol, un model cultural ┼či mental. ├Än prefa┼úa traducerii franceze, i se atribuie scrierii virtu┼úi profetice. Ea ar dezv─âlui simptomele unei mor┼úi dinainte anun┼úate ÔÇô cea a civiliza┼úiei occidentale ÔÇô un subiect de stringent─â actualitate, cum o dovedesc ┼či ├«nt├«mpl─ârile din vara Fran┼úei anului 2010. Statutul str─âinilor constituie unul din punctele de jonc┼úiune ale actualit─â┼úii de moment cu ideile lui Cioran despre o anumit─â Fran┼ú─â insufl├«nd ├«nc─â, la acea vreme, sentimente patriotice fiilor ei adoptivi, fiind mai puternic iubit─â de ace┼čtia din urm─â dec├«t de propriii copii. O Fran┼ú─â oferind celor numero┼či, veni┼úi din alte spa┼úii, nu doar un c─âmin, nu doar suprafa┼úa de proiec┼úie a unor idealuri ┼či valori irealizabile ├«n ┼ú─ârile de origine, ci chiar ┼čansa ├«mplinirii lor pe p─âm├«nt str─âin. Elogiul Fran┼úei, f─âcut de Cioran, are ┼či un ÔÇ×bemolÔÇť final: trecut─â de apogeu, ├«mpov─ârat─â de un prea plin trecut, civiliza┼úia Fran┼úei nu mai poart─â ├«n ea germenii unui viitor glorios.

Revenind ├«n actualitate, o inconturnabil─â ├«ntrebare ├«┼či a┼čteapt─â r─âspunsul: c├«t de m─ârunt─â, c├«t de meschin─â este Fran┼úa pre┼čedintelui Sarkozy? Diatribele lui ├«mpotriva unor delincven┼úi proveni┼úi din r├«ndurile imigran┼úilor sau ├«mpotriva a┼ča-numi┼úilor gens du voyage, a romilor, nu au r─âmas lipsite de ecouri oficiale ┼či riposte notorii. Trei gre┼čeli capitale, prin care ar face un imens deserviciu Fran┼úei, ├«i repro┼čeaz─â ┼čefului Palatului Elys├ęe nimeni altul dec├«t ÔÇ×vedetaÔÇť publicisticii franceze, filozoful Bernard-Henri L├ęvy, ├«ntr-un adev─ârat rechizitoriu publicat ├«n paginile ziarului Le Monde, tradus apoi ┼či ├«n german─â, ├«n Die Welt. Cea dint├«i eroare grav─â ar fi amalgamarea statutului unor cet─â┼úeni str─âini, stabili┼úi ilegal pe teritoriul Fran┼úei, cu cea a unor cet─â┼úeni francezi de vi┼ú─â ceva mai veche, ca ┼či faptul de a fi f─âcut r─âspunz─âtoare o ├«ntreag─â comunitate etnic─â de delictele comise doar de unii dintre membri ei. Astfel s├«nt retrezite la via┼ú─â sinistre ┼či fatale porniri xenofobe, este reactivat un ├«ntreg fond resentimentar.

Cea de-a doua gre┼čeal─â imputat─â de filozoful francez pre┼čedintelui Sarkozy este proferarea unei amenin┼ú─âri, condi┼úionat─â ├«ns─â de originea delincventului. Dac─â f─âpta┼čul care comite un delict grav are un fundal de imigra┼úie, dar are cet─â┼úenia francez─â, el risc─â s─â i se retrag─â acest statut. Ipoteza contravine nu doar unor cimentate principii constitu┼úionale, ├«ntre care egalitatea ├«n fa┼úa legii, ci opereaz─â o primejdioas─â ┼či exploziv─â disociere ├«ntre francezi de mai multe categorii: cei dintotdeauna, care nu-┼či pierd cet─â┼úenia indiferent ce ar face, ┼či francezii de prob─â, care ┼či-o pot pierde ├«n cazul unor derapaje. A treia eroare capital─â, Sarkozy ar fi comis-o declar├«nd un r─âzboi na┼úional a┼ča-zi┼čilor ÔÇ×noi golaniÔÇť. O astfel de declara┼úie, f─âcut─â de ┼čeful unui stat, este extrem de riscant─â, ea induce o stare de nelini┼čte, de tensiune, de nesiguran┼ú─â, de radicalizare. Ea presupune deplasarea pe terenul ÔÇ×golanilorÔÇť, angajarea ├«ntr-o b─ât─âlie pentru care democra┼úiile, cu respectul lor fa┼ú─â de lege ┼či scrupulele lor morale, ┼čtiu dinainte c─â nu s├«nt bine echipate ┼či c─â victoria nu poate fi ├«n mod sigur de partea lor. De altfel, declara┼úiile belicoase ale pre┼čedintelui Sarkozy, virulen┼úa sa verbal─â nu au f─âcut dec├«t s─â tr─âdeze neputin┼úa statului ÔÇô crede Bernard- Henri L├ęvy. Or, ├«n situa┼úia dat─â, ra┼úiunea, fine┼úea, cump─âtarea ┼či, mai ales, s├«ngele rece ar fi fost singurele virtu┼úi eficiente ┼či valabile. Pe care, din p─âcate, Sarkozy nu le posed─â ÔÇô ├«ncheie filozoful trecerea ├«n revist─â a erorilor care au adus Fran┼úei serioase prejudicii. 

Citind, la r├«ndu-ne, discursul rostit de Sarkozy la Grenoble, de notat ar fi c─â, pe l├«ng─â necugetatele accese de furie verbal─â, ÔÇ×oratorulÔÇť ├«ntrevede una din cauzele violen┼úelor, ce zguduie din c├«nd ├«n c├«nd periferiile marilor ora┼če franceze, ├«n permisivitatea excesiv─â a sistemului juridic, ├«n indiferen┼úa general─â fa┼ú─â de modul ├«n care delincven┼úii dispre┼úuiesc valorile fundamentale ale societ─â┼úii franceze. ├Än eseul s─âu, Cioran d─âdea de ├«n┼úeles c─â o civiliza┼úie piere c├«nd nu mai are valori de ap─ârat, c├«nd ea ├«ns─â┼či renun┼ú─â la propriile idealuri. Dac─â din discursul lui Sarkozy, rostit la Grenoble, la finele lunii iulie, se ├«ntrevede f─âr─â echivoc c─â pre┼čedintele f─âcuse ├«n prealabil lectura ÔÇ×filipicelorÔÇť lui Bernard-Henri L├ęvy, este aproape exclus ca ┼čeful Palatului Elys├ęe s─â se fi aplecat asupra densului, de┼či foarte scurtului tratat al lui Cioran Despre Fran┼úa, redactat ├«n urm─â cu aproape ┼čapte decenii. Nu ar fi avut dec├«t de c├«┼čtigat, dac─â ar fi f─âcut-o.  

Rodica Binder este jurnalist─â la Deutsche Welle.

p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Func╚Ťionarea uman─â f─âr─â ÔÇ×angajament sufletescÔÇŁ, ca s─â spunem a╚Öa, f─âr─â ardoarea sau entuziasmul pe care ├«l provoac─â cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnat─â s─â e╚Öueze pe termen mediu ╚Öi lung ╚Öi s─â provoace o criz─â intern─â ├«n democra╚Ťia liberal─â modern─â.
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI jpeg
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI
ÔÇ×Istoria Rusiei are o singur─â regul─â simpl─â: sfera de influen╚Ť─â a Moscovei se termin─â acolo unde s-a oprit ultima dat─â.ÔÇŁ
Les Autres jpeg
Les Autres
S─â transplantezi ╚Öi s─â altoie╚Öti oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performan╚Ť─â.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua s─â func╚Ťioneze, chiar dac─â nu la tura╚Ťii maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru ├«n Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revolu╚Ťiei franceze ╚Öi membru ├«n redac╚Ťia revistei Annales.
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un r─âzboi hibrid, a admis ╚Öefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ╚Ťinta? ╚śi cum e ap─ârarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
C├«nd nu s-a mai putut s─âri sau catapulta peste zid, fuga a devenit ┼či ├«n Berlin o aventur─â care costa via┼úa.
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America jpeg
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America
America era deja o ÔÇ×superputereÔÇŁ atunci c├«nd amenin╚Ťa valorile tradi╚Ťionale ale lumii de care au fugit imigran╚Ťii.
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale
├Än Germania, tot mai multe voci acuz─â autorit─â╚Ťile de o neglijen╚Ť─â ├«nc─â insuficient probat─â, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficient─â) a popula╚Ťiei afectate ├«n leg─âtur─â cu pericolul dat.
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale jpeg
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de ne├«n╚Ťelegeri ╚Öi de disonan╚Ťe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe pre╚Öedintele chinez Xi Jinping, repro╚Ö├«ndu-i c─â nu are nici ÔÇ×o fibr─â democratic─â ├«n corpul s─âuÔÇŁ.
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei jpeg
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrant─â de c─âtre Trump a inten╚Ťiei originale a gra╚Ťierii preziden╚Ťiale a fost doar una dintre multele provoc─âri cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constitu╚Ťia SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila jpeg
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump jpeg
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump
Trump a ├«ncercat s─â submineze procesul democratic cu perseveren╚Ť─â.
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez jpeg
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez
Existen╚Ťa ├«ns─â╚Öi a Uniunii Europene se afl─â ├«n pericol. ╚śi totu╚Öi, conducerea UE r─âspunde cu un compromis.
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ jpeg
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ
Trebuie s─â muncim mai mult pentru a comunica ╚Öi pe ├«n╚Ťelesul ÔÇ×pro╚ÖtilorÔÇŁ, al c─âp╚Öunarilor, al badantelor.
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ  ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co-fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles
E necesar, mai ales acum, să păstrăm energia de a face împreună lucruri care să aibă un impact.
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
├Än iunie, unul dintre cele mai a╚Öteptate ╚Öi intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (╚Öi aglomeratei, ├«n condi╚Ťii normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â jpeg
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementat─â ├«n Olanda a primit numele de ÔÇ×carantin─â inteligent─âÔÇŁ.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se z─âre╚Öte prin gaura ├«ntunecat─â a cheii.┬áFiecare┬ávine ├«n vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credin╚Ťa este cheia ce se potrive╚Öte g─âurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta ÔÇ×simpl─âÔÇŁ a oprit Spania ├«n loc. A blocat-o, este anchilozat─â ├«n acest moment, ╚Öi nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscat─â de vedeniile unei noi religii atee, propov─âduite de frunta╚Öii actualei revolu╚Ťii culturale neomarxiste.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.