Evoluții recente
● Declaraţia Medvedev – Ianukovici, 17 mai 2010
Conţinut: Republica Moldova şi regiunea transnistreană trebuie să fie o singură ţară. Statul comun trebuie să fie neutru din punct de vedere militar şi să se dezvolte într-un spaţiu unic economic şi de apărare. Soluţia problemei transnistrene trebuie identificată în baza unui dialog egal dintre autorităţile de la Chişinău şi Tiraspol.
Cei doi au semnat documentul în afara formatului de negocieri convenit 5+2 (Moldova, Transnistria, OSCE, Rusia, Ucraina + UE şi SUA ca observatori) şi fără a consulta Republica Moldova. Cei doi preşedinţi fac aprecieri legate de neutralitatea Republicii Moldova, o decizie suverană care aparţine Chişinăului, nu unui alt stat. Neutralitatea pare a fi o condiţie a Rusiei şi Ucrainei pentru a accepta o eventuală soluţie a conflictului transnistrean. Declaraţia Medvedev – Ianukovici continuă politica Rusiei de a încerca să sporească statutul regimului de la Tiraspol, punîndu-l pe picior de egalitate cu guvernul Republicii Moldova.
● Memorandumul Merkel – Medvedev – Meseberg, 5 iunie 2010
Cele două părţi au propus crearea unui Comitet politic şi de securitate UE – Rusia la nivel de miniştri (Ashton-Lavrov), care ar discuta problemele curente de pe agenda politică şi de securitate. Acelaşi memorandum prevede că UE şi Rusia vor coopera în vederea soluţionării conflictului transnistrean în formatul 5+2, cooperare care ar putea lua şi forma unui angajament/misiuni comune UE-Rusia („joint EU-Russia engagement“). Presa din România şi Republica Moldova a preluat masiv o ştire apărută în Nezavisimaia gazeta potrivit căreia, în timpul întîlnirii de la Meseberg, cancelarul Merkel ar fi condiţionat discutarea iniţiativei preşedintelui Medvedev privind un nou Tratat de securitate europeană de retragere a trupelor ruse din Transnistria. Informaţia nu a fost confirmată şi de alte surse.
● Vizita ministrului german de Externe, Guido Westerwelle, la Chişinău, 25 iunie 2010
Ministrul a susţinut reluarea formatului de negocieri 5+2, dar a fost precaut în privinţa înlocuirii trupelor actuale cu o misiune UE de menţinere a păcii, considerînd aceasta „o chestiune destul de complicată şi destul de sensibilă“. Se remarcă interesul sporit din partea Germaniei pentru rezolvarea conflictului.
● Rezoluţia Adunării Parlamentare a OSCE privind Republica Moldova – Oslo, 6-10 iulie 2010
Cea mai importantă prevedere a acesteia este apelul făcut Federaţiei Ruse de a finaliza procesul de retragere a trupelor din Transnistria. Urmată de...
● Declaraţia ministrului de Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, 7 iulie 2010, Mir TV
„În ceea ce priveşte eforturile de soluţionare a situaţiei de pe Nistru, orice pas înainte pe calea normalizării situaţiei este frînat de faptul că, deocamdată, este neclar cine ia, totuşi, deciziile la Chişinău. Alianţa care a venit la putere după alegeri nu reuşeşte să formuleze o poziţie unică.“ Declaraţia ministrului Lavrov încearcă să mute responsabilitatea de pe umerii Rusiei, să decredibilizeze Alianţa pentru Integrare Europeană şi să prezinte situaţia din Republica Moldova în termeni negativi, într-un mod asemănător paralelei făcute la 22 mai de prim-ministrul Putin între situaţia internă din Republica Moldova şi Kîrghistanul cuprins de conflicte (etnice) violente. În aceeaşi declaraţie, ministrul Lavrov continuă să ridice „sperietoarea“ unirii Republicii Moldova cu România.
Sinteză realizată de Paul Ivan, cercetător, Centrul Român de Politici Europene.
