Ascultîndu-l pe Roubini

Adina SĂDEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 330 din 10-16 iunie 2010
Ascultîndu l pe Roubini jpeg

L-am ascultat pe Nouriel Roubini cu respiraţia tăiată.

În 2006, la sediul FMI din New York (ce ironie!), în faţa mai multor economişti, Roubini dezvăluia un scenariu ce atunci părea de neimaginat: trilioane de dolari pierderi, falimente, recesiune. Prezicerile sale s-au adeverit aproape în totalitate, atrăgîndu-i porecla de profet, pe lîngă cea de „Dr. Doom“.

Ascultîndu-l pe Roubini vorbind despre criza iminentă a datoriilor publice, despre lipsa de reacţie rapidă a UE, criza din Grecia şi „lebăda albă“ (crizele pot fi anticipate – spune el, în replică la „Lebăda Neagră“ a lui Taleb) – m-au trecut fiori reci. Nu doar ce spunea Roubini, ci felul în care o făcea mi-a stîrnit o avalanşă de reacţii şi gînduri. Calm. Chirugical. Am simţit aproape fizic prăpastia dintre cei care vorbesc liber într-o sală de conferinţe, despre tăvălugul crizei, şi cei care ar trebui să-i asculte. Dintre cei care gîndesc, văd ce se întîmplă în realitate şi cei care aproximează, se „sparg“ în duelul vorbelor goale, se iau la harţă, pentru ca, în final, să dea cu pixu-n vieţile a milioane de oameni. Şi oricît de naiv ar părea, mi-am pus, pentru a nu ştiu cîta oară, aceeaşi întrebare: De ce în era comunicării şi superconectării cei care iau decizii continuă să rămînă atît de departe de cei care înţeleg efectele lor în plan real? De unde acest veşnic dialog al surzilor?

Unul dintre efectele vizibile ale crizei economice este adîncirea prăpastiei dintre guvern(e) şi alegători. Desigur, ea, prăpastia, a existat dintotdeauna – singura diferenţă fiind că uneori ni s-a părut mai mică. Iar faptul că lipsa de încredere în „cei aleşi“ a fost şi este un fenomen global nu ne încălzeşte cu nimic. George Bush a condus SUA cu o rată a încrederii populaţiei de 28% – ca să dăm exemple de la case mai mari. Cît despre România, cu mici excepţii – provocate (ca să nu spun manipulate) de artificii electorale – încrederea în clasa politică a fost, mai tot timpul, undeva sub nivelul mării cu gheaţă la mal.

Şi nu e nevoie de teorie, ci doar de bun-simţ pentru a ne imagina ce poate naşte prăpastia dintre „conducători“ şi „conduşi“: haos. O totală lipsă de perspectivă în care bălteşte un „după mine potopul“ împins la extrem, un individualism feroce justificat prin ura faţă de putere şi toate simbolurile ei. Este pentru prima dată în ultimii 20 de ani, cînd un guvern este nevoit să ia înapoi mita electorală. Pe faţă. Pînă acum o făcea pe ascuns, acoperind o mită cu alta, îndesînd iluzia binelui în dosul inflaţiei, în false reforme.

Ceea ce ar trebui să ne neliniştească astăzi este nu doar hăul dintre noi şi ei („aleşii poporului“), ci prăpastia ce pare să se nască între o parte a societăţii şi sectorul privat. Acesta este unul dintre cele mai perverse efecte ale crizei.

Pînă acum, scîrbiţi de incompetenţa şi corupţia clasei politice, o parte din alegători îşi căutau viitorul în sectorul privat. Acolo exista speranţă. Acolo exista încredere. Din păcate, această criză – cu tinicheaua socializării pierderilor şi privatizării profiturilor de coadă – a afectat încrederea în capacitatea sectorului privat de a oferi soluţii, de a participa nu doar eficient, ci şi onest la (re)facerea economică. Şi nu mă refer aici doar la sectorul financiar. Nu disput gradele de adevăr sau dreptate ale celor care-i arată cu degetul pe bancheri, amintindu-le că pînă mai ieri criticau guverne, bănci centrale şi, în general, orice autoritate mişcătoare ce îndrăznea să rostească cuvîntul reglementare, pentru ca apoi să-şi caute salvarea în banul public. Într-o lume ideală, ruşinea lor de profesionişti bine plăţiţi ar fi doar… a lor. În era globalizării, ea devine problema noastră.

Lipsa de încredere în bănci, fie ele de investiţii sau comerciale, în bancheri sau finanţişti, dă frîu liber tentaţiei de a împărţi şi acest teritoriu privat în noi şi ei. Cu fiecare împărţeală însă se mai naşte un gol. Departe de mine gîndul de a lansa un îndemn la încredere oarbă. Constat doar, începînd cu sussemnata, că nu ştiu unde să-mi plasez ultimul dram de încredere adunat din rămăşiţele crizei. Îl ţin acolo cum îşi ţinea bunica mea ultimii bănuţi înnodaţi în batistă. Pînă atunci mă concentrez pe un singur gînd: şi totuşi, nimic nu se poate construi fără încredere.

Mälardalen University library interior jpg
Oare avem prea multă engleză în universitățile noastre?
Utilizarea englezei îndreaptă atenția către subiecte care sînt de interes global
p 22 WC jpg
Prosperitatea nu este totul și nu mai este de ajuns
Cred că în viitor oamenii vor redescoperi modul de trai simplu, fără stres, alergătură și concurență.
p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Funcționarea umană fără „angajament sufletesc”, ca să spunem așa, fără ardoarea sau entuziasmul pe care îl provoacă cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnată să eșueze pe termen mediu și lung și să provoace o criză internă în democrația liberală modernă.
Les Autres jpeg
Les Autres
Să transplantezi și să altoiești oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performanță.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua să funcționeze, chiar dacă nu la turații maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revoluției franceze și membru în redacția revistei Annales.
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un război hibrid, a admis șefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ținta? Și cum e apărarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
Cînd nu s-a mai putut sări sau catapulta peste zid, fuga a devenit şi în Berlin o aventură care costa viaţa.
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America jpeg
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America
America era deja o „superputere” atunci cînd amenința valorile tradiționale ale lumii de care au fugit imigranții.
De ce au fost inundațiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inundațiile germane catastrofale
În Germania, tot mai multe voci acuză autoritățile de o neglijență încă insuficient probată, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficientă) a populației afectate în legătură cu pericolul dat.
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale jpeg
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de neînțelegeri și de disonanțe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe președintele chinez Xi Jinping, reproșîndu-i că nu are nici „o fibră democratică în corpul său”.
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei jpeg
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrantă de către Trump a intenției originale a grațierii prezidențiale a fost doar una dintre multele provocări cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constituția SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
„Cazul” Mila jpeg
„Cazul” Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire și interdicție imediată pentru Trump jpeg
Destituire și interdicție imediată pentru Trump
Trump a încercat să submineze procesul democratic cu perseverență.
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez jpeg
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez
Existența însăși a Uniunii Europene se află în pericol. Și totuși, conducerea UE răspunde cu un compromis.
Revoluția „coifurilor de staniol” jpeg
Revoluția „coifurilor de staniol”
Trebuie să muncim mai mult pentru a comunica și pe înțelesul „proștilor”, al căpșunarilor, al badantelor.
„Un exercițiu de a rămîne conectați”  – interviu cu Ioana TRAISTĂ, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
În iunie, unul dintre cele mai așteptate și intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (și aglomeratei, în condiții normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală jpeg
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementată în Olanda a primit numele de „carantină inteligentă”.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se zărește prin gaura întunecată a cheii. Fiecare vine în vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credința este cheia ce se potrivește găurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta „simplă” a oprit Spania în loc. A blocat-o, este anchilozată în acest moment, și nu doar din punct de vedere turistic.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.