Războiul cifric spaniol

Lluis ALEMANY
Publicat în Dilema Veche nr. 509 din 14-20 noiembrie 2013
Războiul cifric spaniol jpeg

Inclusiv prin proteste precum recentul lanţ uman, Barcelona şi Madrid se confruntă în idei care au asociate numere. O istorie a acestei confruntări identitaro-economice:

Pe 11 septembrie a avut loc, în Catalonia, un lanţ uman pentru independenţă. Conceptul nu este nou, a fost deja utilizat de actualele state baltice independente – Estonia, Lituania şi Letonia, în 1989, în timpul ultimelor zile înainte de descompunerea URSS. Era vorba de vizualizarea unei dorinţe de libertate şi de reafirmare a culturii proprii, pe care mulţi locuitori ai statelor respective o considerau imposibil de obţinut de la o URSS absolutistă şi care voia să rusofonizeze. Se poate argumenta, bineînţeles, că actualul stat spaniol democratic este foarte departe de cel ruso-sovietic şi că, în străinătate, este perceput, în general, ca o ţară modernă şi dinamică, avînd infrastructuri bune şi o calitate bună a vieţii.

Problema e că aceeaşi calitate a vieţii este serios ameninţată acum de o criză economică fără precedent, iar Spania poate prezenta Catalonia ca pe o regiune bogată, dar nesolidară, care vrea să-şi abandoneze vecinii istorici, într-un moment dificil pentru patrie. Pentru mare parte din spanioli şi pentru presa şi politicienii ce susţin ideea unei Spanii mari, este vorba de păstrarea unei naţiuni unite, pentru a depăşi conjunctura economică negativă – este nevoie de o cumulare a eforturilor, nu de o dezbinare. Va exista, aşadar, un adevărat război al cifrelor. Cum s-a ajuns la aceste divergenţe?

Chestiunea lingvistică

În Spania de astăzi, oricine nu este pentru limba spaniolă şi capitala la Madrid este prezentat drept naţionalist; aşa sînt numiţi bascii sau catalanii. Se pleacă de la ideea că Spania este o veche naţiune, unde se vorbeşte spaniolă în ansamblul său – deşi în diverse regiuni se vorbesc alte limbi. Puţini ştiu că aproximativ un sfert dintre cetăţenii spanioli nu au castiliana ca limbă maternă. Spaniola ar servi, deci, drept un fel de lingua franca panhispanică. În realitate, configuraţia culturală a statului spaniol are mai multe în comun cu ţările multilingve, precum Elveţia sau Canada, decît cu ţările monolingve – precum Germania, Marea Britanie sau Franţa.

Ca exemplu, o persoană din Vancouver nu se întreabă de ce un quebecoaz vrea să se exprime în franceză, iar asta nu i se va părea nesolidar sau separatist, nici nu îi va critica accentul. În Elveţia, un francofon sau germanofon, pentru a vorbi despre două limbi majoritare în statul helvet, nu se întreabă de ce oamenii se exprimă în italiană în Ticino. În Spania, lucrurile sînt departe de a fi la fel, iar vorbitorii de spaniolă care merg în Barcelona, Valencia sau Alicante, mari oraşe unde se vorbeşte catalana, îşi arată frecvent supărarea că întîlnesc indicatoare de trafic sau anunţuri în staţii ori aeroporturi într-o altă limbă, spunînd că nu se vorbeşte cristiano...

Realitatea lingvistică spaniolă este departe de a fi una unitară. Partizanii spaniolei spun că aceasta este o limbă de nivel mondial, în timp ce restul sînt minoritare, regionale. Cu acest argument s-ar putea spune că mongolii sau coreenii ar trebui să fie fericiţi să-şi abandoneze limbile şi să vorbească limba puternicei Chine, danezii ori olandezii să renunţe la limba lor pentru că este minoritară faţă de germană, iar statele baltice să fie mulţumite cu (impusa) limbă rusă.

De fapt, ce se vorbeşte în Spania? În afara limbii basce, nelatine şi localizate pe un mic teritoriu în Nordul Peninsulei, mai avem galiţiana, iar în partea mediteraneană se vorbeşte catalana. După căderea Imperiului Roman, fiecare regiune a imperiului, şi nu doar în Peninsula Iberică, a început să vorbească un dialect propriu, care, în timp, va deveni o limbă. Aşa cum în Neapole nu s-a vorbit niciodată franceza, ori la Paris – româna, nici în Catalonia nu s-a vorbit spaniola. Neînţelegerea vine şi din denumire. În străinătate, se cunoaşte drept spaniolă ceea ce în Spania este castiliana, adică limba regiunilor centrale, de la nord la sud. Totul a pornit de la Hispania romană, care a evoluat în Spania. În Hispania se vorbea latina, dar după căderea Imperiului Roman şi invazia musulmană, între Roussillon-ul francez şi actuala Catalonia s-a vorbit catalana. Acum, este vorbită de 11 pînă la 13 milioane de persoane, din Perpignan, în Franţa, pînă în Alicante sau chiar Alguer, în Italia. Ceea ce ar însemna cam 900 de kilometri extindere. Reiese că limba catalană are mai mulţi vorbitori decît ceha, maghiara sau greaca, şi nimeni nu pune sub semnul întrebării faptul că un ceh se poate exprima în limba sa la Praga sau că un maghiar are indicatoare în limba sa în Ungaria. În Spania, vorbitorii de castiliană îi socotesc frecvent pe catalani drept radicali sau fanatici pentru că vor să se exprime în limba lor, pe teritoriul lor. În schimb, cel care vorbeşte castiliana în Madrid sau Toledo nu va fi niciodată numit naţionalist sau radical pentru că îşi vorbeşte propria limbă pe teritoriul său.

Cu venirea burbonilor, după moartea ultimului rege al dinastiei Habsburgilor, s-a importat sistemul centralist monolingv francez, s-a interzis publicarea cărţilor în catalană şi s-a impus castiliana ca unică limbă administrativă. Această interzicere a folosirii catalanei datează din 1707 şi a durat pînă la jumătatea anilor ’80 ai secolului trecut. Franco a fost şi el ostil limbii catalane. Exclusă din orice sistem educativ sau cultural, timp de trei secole, catalana continuă să fie, însă, vorbită.

În plan politic, după moartea lui Franco, niciodată în Catalonia nu a cîştigat alegerile un partid care să nu fie strict catalanist – sau naţionalist, aşa cum e văzut din Madrid. Deci, coeziunea identitară există şi rămîne.

Acum, actualul guvern conservator spaniol pune obstacole pentru învăţarea catalanei, pariind pe limba comună a tuturor spaniolilor, castiliana, pentru că vede că o mai bună cunoaştere a limbii catalane întăreşte identitatea naţională catalană. De aceea a şi contestat, la Tribunalul Suprem naţional, aşa-numitul Estatut d’autonomia – un ansamblu de legi proprii, cu aspiraţii de stat naţional. Ceea ce a creat o mare nemulţumire în Catalonia, unde anul trecut au ieşit în stradă peste un milion şi jumătate de persoane, revoltîndu-se faţă de statul central şi pronunţîndu-se în favoarea independenţei Cataloniei. Au fost cele mai mari manifestaţii de după sfîrşitul dictaturii. De aceea – şi din cauza atacurilor care au continuat (ori au fost interpretate aşa) împotriva identităţii catalane –, oamenii au decis acum să copieze lanţul uman baltic.

Chestiunea economică

Să nu ignorăm însă şi argumentele economice. Catalonia este, demografic, a doua regiune spaniolă ca mărime, după Andaluzia, dar şi cea mai bogată, după mica Ţară a Bascilor, la egalitate cu Comunitatea Madrilenă. Ceea ce face şi mai greu de acceptat de către statul spaniol o posibilă independentizare. Catalonia şi Ţara Bascilor au avut dintotdeauna o industrie puternică: textilă, alimentară, componente auto, industrie chimică. Sînt regiuni producătoare, în timp ce Madridul este mai degrabă un oraş care trăieşte artificial, cu foarte mulţi funcţionari. Alte regiuni centrale sînt pur şi simplu deşertice, nu au turism, nici industrie, culturile sînt imposibile, aşa că locuitorii, puţinii care mai decid să rămînă acolo, primesc tot felul de indemnizaţii de la stat. Catalonia, în schimb, este membră a organizaţiei celor Patru Motoare pentru Europa, cele patru regiuni puternic industrializate de pe continent. Catalanii care nu doresc separarea Cataloniei invocă frecvent posibile pierderi economice, deşi exporturile sînt în prezent un factor decisiv al PIB-ului regiunii. Rămîne de văzut cît de mult ar fi afectată bunăstarea locală, în cazul unei scindări.

Capitolul economic este însă doar o parte a problemei. Există un spirit catalan, oprimat de-a lungul ultimelor trei secole, care reiese mai ales din atitudinea tinerilor. Persoanele de peste 40-50 de ani acceptă mai uşor situaţia, dar noile generaţii se gîndesc mai puţin la costurile unui stat independent şi mai mult la ce ar însemna acest lucru din punct de vedere cultural. Chiar şi sportiv. Ce ar însemna o naţională catalană de fotbal? Dar o echipă de tenis? Dar piloţi de motociclism care cîştigă sub culorile steagului catalan? Mulţi dintre sportivii care cîştigă acum trofee pentru Spania sînt catalani. Aşadar, imaginea internaţionlă a Cataloniei ar putea să se îmbunătăţească, nu neapărat să piardă, chiar dacă statul ar fi mai mic.

Lluis Alemany este profesor de limbă engleză şi spaniolă în Catalonia.

p 23 jpg
Istoria unei relații complicate: eu și limba franceză
„Fiule, la limba asta teutonică și imposibilă te descurci singur!“.
Mälardalen University library interior jpg
Oare avem prea multă engleză în universitățile noastre?
Utilizarea englezei îndreaptă atenția către subiecte care sînt de interes global
p 22 WC jpg
Prosperitatea nu este totul și nu mai este de ajuns
Cred că în viitor oamenii vor redescoperi modul de trai simplu, fără stres, alergătură și concurență.
p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Funcționarea umană fără „angajament sufletesc”, ca să spunem așa, fără ardoarea sau entuziasmul pe care îl provoacă cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnată să eșueze pe termen mediu și lung și să provoace o criză internă în democrația liberală modernă.
Les Autres jpeg
Les Autres
Să transplantezi și să altoiești oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performanță.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua să funcționeze, chiar dacă nu la turații maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revoluției franceze și membru în redacția revistei Annales.
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un război hibrid, a admis șefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ținta? Și cum e apărarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
Cînd nu s-a mai putut sări sau catapulta peste zid, fuga a devenit şi în Berlin o aventură care costa viaţa.
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America jpeg
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America
America era deja o „superputere” atunci cînd amenința valorile tradiționale ale lumii de care au fugit imigranții.
De ce au fost inundațiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inundațiile germane catastrofale
În Germania, tot mai multe voci acuză autoritățile de o neglijență încă insuficient probată, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficientă) a populației afectate în legătură cu pericolul dat.
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale jpeg
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de neînțelegeri și de disonanțe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe președintele chinez Xi Jinping, reproșîndu-i că nu are nici „o fibră democratică în corpul său”.
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei jpeg
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrantă de către Trump a intenției originale a grațierii prezidențiale a fost doar una dintre multele provocări cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constituția SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
„Cazul” Mila jpeg
„Cazul” Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire și interdicție imediată pentru Trump jpeg
Destituire și interdicție imediată pentru Trump
Trump a încercat să submineze procesul democratic cu perseverență.
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez jpeg
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez
Existența însăși a Uniunii Europene se află în pericol. Și totuși, conducerea UE răspunde cu un compromis.
Revoluția „coifurilor de staniol” jpeg
Revoluția „coifurilor de staniol”
Trebuie să muncim mai mult pentru a comunica și pe înțelesul „proștilor”, al căpșunarilor, al badantelor.
„Un exercițiu de a rămîne conectați”  – interviu cu Ioana TRAISTĂ, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
În iunie, unul dintre cele mai așteptate și intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (și aglomeratei, în condiții normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală jpeg
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementată în Olanda a primit numele de „carantină inteligentă”.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se zărește prin gaura întunecată a cheii. Fiecare vine în vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credința este cheia ce se potrivește găurii ei.

Parteneri

image png
Nicu Sârghea și-a prevestit sfârșitul! Ce a putut să spună cu doar o seară înainte de tragedie
Industria muzicală românească este în doliu după ce Nicu Sârghea, toboșarul trupei Vunk, s-a stins din viață la doar 48 de ani. Moartea lui fulgerătoare a iscat doar lacrimi și suferință în rândul familiei, al colegilor de breaslă și al fanilor lui. Artistul a fost activ pe rețelele de socializare c
112 jpeg
O fetiţă de 9 ani s-a curentat pe patinoarul din centrul Ploieştiului, după ce a atins un indicator rutier
Un tată a reclamat că fetiţa lui, de 9 ani, s-a curentat pe patinoarul din centrul Ploieştiului, după ce a atins un indicator rutier, amplasat la mică distanţă. Polițiștii au găsit deficienţe la instalaţia electrică.
Grupul de Luptă NATO dislocat în Cincu Foto Ministerul Apărării Naționale   Facebook jpg
Grupul de Luptă NATO de la Cincu va fi ridicat la nivel de brigadă. Belgia va crește contribuția cu trupe
Oficialii belgieni au precizat că, în anul 2025, numărul trupelor belgiene va crește pentru a susține exercițiile la nivel de brigadă de la Grupul de Luptă NATO de la Cincu, din județul Brașov.
avion f 16 ucrainean jpg
Rușii susțin că avioanele F 16 ucrainene operează de pe baze din țări membre NATO
Deși nu au fost confirmate oficial, informațiile venite dinspre surse pro-Kremlin sugerează că avioanele F-16 ale Ucrainei efectuează misiuni de luptă de pe o bază aeriană NATO din Polonia.
gaz gaze energei conducte gazoduct foto shutterstock
România are resursele de a sprijini Republica Moldova, dacă va exista o criză peste Prut: „Vom fi alături de Chișinău”
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunţat că România este pregătită pentru iarnă şi are resursele de a sprijini Republica Moldova, care a intrat în stare de urgență în sectorul energetic.
nicu jpg
Tragedie în muzica românească! A murit Nicu Sârghea, toboșarul trupei VUNK
Doliu imens în lumea artistică din România! Nicu Sârghea, toboșarul trupei Vunk și unul dintre membrii fondatori ai formației, s-a stins din viață la doar 48 de ani.
Al I Cuza jpg
Rețeta originală de cozonac de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Ce ingrediente se foloseau și cum ieșea preparatul final
Cozonacul, așa cum îl știm astăzi, are rădăcini adânci în istoria culinară românească. Primele rețete scrise apar în cărțile de bucate din Moldova și Țara Românească, documentând deserturi savuroase încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea.
banner laurentiu cazan png
Laurențiu Cazan deține și cetățenie olandeză: „Acolo, dacă te îmbolnăvești de cancer, nu te duci cu șpagă la medic, ca să-ți salveze viața.” De câți bani are nevoie o familie, în România?
Laurențiu Cazan a făcut o paralelă între traiul din Olanda, unde a locuit, și cel din România: „Acolo, nu organizezi teledon ca să-i salvezi omului viața”
Ziua ta norocoasa din luna februarie in functie de zodie  Sursa foto shutterstock 1939119451 jpg
Horoscop vineri, 13 decembrie. Berbecii nu își văd capul de treabă, iar Fecioarele sunt sfătuite să fie mai înțelegătoare
O zodie petrece timpul fără să facă prea multă treabă, în timp ce alți nativi se tem să facă primul pas. Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale pentru ziua de vineri, 13 decembrie.