Ucraina sau Republica Moldova?

Denis CENUŞĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 363 din 27 ianuarie - 2 februarie 2011
Ucraina sau Republica Moldova? jpeg

- cine va scăpa mai repede de vize pentru UE -

În curînd, Republica Moldova va primi mult aşteptatul document al cărui scop final este eliminarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Anterior lider remarcabil printre ţările Parteneriatului Estic în relaţia cu Bruxelles-ul, inclusiv în materie de liberalizare a vizelor, Kievul a făcut rost de „foaia de parcurs“, la finele lui 2010.

Moldova „aproape“ de ţintă 

„Foaia de parcurs“ denumită oficial Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize RM-UE va fi înmînat de către comisarul european responsabil cu afacerile interne, inclusiv cu problematica vizelor – suedeza Cecilia Malmström. Planificată iniţial pentru data de 14 ianuarie 2011, din varii motive, posibil tehnice, data înmînării planului de acţiuni a fost transferată pentru 24-25 ianuarie, cînd comisarul european este aşteptat la Chişinău. 

„Extinderea libertăţii în domeniul vizelor şi a facilitării regimului de vize, cu respectarea anumitor condiţii evidenţiază libertatea circulaţiei ca una din valorile fundamentale ale UE“ – afirma, la începutul mandatului său, actualul comisar european pentru afaceri interne – Cecilia Malmström. 

Oficialul european se numără şi printre participanţii la conferinţa pan-europenă, cu care îşi începe activitatea în direcţia vestică diplomaţia moldovenească în anul 2011. Conferinţa, catalogată de oficialii de la Chişinău ca „de nivel înalt“, va avea ca temă „Contribuţia Partenerilor Estici la Programul de la Stockholm: Sinergii pentru îmbunătăţirea mobilităţii şi consolidarea securităţii“. 

Evenimentul prevede instituirea unei platforme de dialog între statele membre ale UE şi partenerii din Est, în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii, în vederea explorării oportunităţilor în cadrul Programului de la Stockholm şi al identificării acţiunilor comune de facilitare a mobilităţii. 

Importanţa acestui forum este marcată în plus şi de lansarea oficială concomitentă a procesului de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii moldoveni, proces mediatizat activ la Chişinău, începînd cu 15 iunie 2010, cînd a fost deschis dialogul UE-Republica Moldova pe tema liberalizării vizelor. Totodată, acest subiect a ocupat un loc central în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2010. 

Totuşi, trezesc suspiciuni anumite inconsecvenţe legate de „planul de acţiuni“ promis Chişinăului. Subliniem pentru început decizia Consiliului European de a recomanda Comisiei Europene elaborarea planului de acţiuni privind regimul de vize, la 25 octombrie 2010, sărbătorită cu fast la Chişinău şi interpretată ca acordarea propriu-zisă a „foii de parcurs“, exclusiv Republicii Moldova şi guvernării de atunci. 

În altă ordine de idei, ridică semne de întrebare vidul de informaţie privitor la documentul în sine, care nu diferă cu nimic, după parametrii tehnici şi procedurali, de cei sugeraţi Ucrainei, folosită ca model pentru toate celelalte state din Parteneriatul Estic. Or, oficialii europeni au atras atenţia asupra conţinutului preliminar al „foii de parcurs“ adresate Moldovei, încă din 25 octombrie, cînd aceştia au folosit ca reper prevederile cuprinse în Concluziile reuniunii Miniştrilor de Externe ai statelor UE pe marginea Parteneriatului Estic. 

Punctele 8 şi 9 ale acestui document politic enumeră paşii pe care trebuie să-i întreprindă Ucraina pentru a se apropia de ziua anulării regimului de vize cu UE. Se aruncă lumină peste structura documentului, constituit din recomandările preliminare axate pe cadrul de politici, legislaţie şi planificare a activităţilor ca atare. Acestea sînt în continuare folosite ca bază pentru recomandări foarte speciale, la implementarea cărora se obţin rezultate concrete şi palpabile. Şi anume, de ultimul pas va depinde potenţiala liberalizare a regimului de vize. Totodată, partea europeană mai ţine cont de eficacitatea demonstrată de ţările partenere în realizarea Acordului privind facilitarea regimului de vize, semnat anterior (cu Republica Moldova în 2007, intrat în vigoare în ianuarie 2008). 

Alte particularităţi interesante rezultă din faptul că recomandările formulate pentru Ucraina, în octombrie 2010, s-au materializat într-un plan de acţiuni, pentru statul vecin, deja pe 22 noiembrie 2010. Dar acest moment a fost mai degrabă trecut cu vederea la Chişinău, care probabil premeditat îşi asumă o percepţie publică complet izolată de Ucraina, în domeniul liberalizării vizelor cu UE, consolidîndu-şi indirect statutul de „stat model“ în Parteneriatul Estic. Accelerarea şi neconcordanţele autorităţilor de la Chişinău denotă altă particularitate. Nu o singură dată, opinia publică din Moldova a fost indusă în eroare cu promisiuni repetate despre obţinerea „foii de parcurs“ încă în anul 2010. După care, s-a vehiculat că documentul va fi parafat pe 14 ianuarie 2011, pentru ca în final, contrar prognozelor anterioare, să aflăm că punctul culminant este preconizat pentru 24-25 ianurie 2011.

 Variaţia izbitoare de termene pe care le antamează greşit autorităţile, informarea lacunară cu privire la documentul în cauză, dar şi detaşarea intenţionată a Moldovei de procesele regionale similare, din care face parte, spre exemplu, Ucraina, caracterizează politica Chişinăului în această direcţie. Pe termen lung, acest lucru reprezintă un deserviciu, cel puţin din perspectiva pregătirii opiniei publice naţionale şi a îndepărtării deliberate a populaţiei Republicii Moldova de un proces extrem de complicat, care, în ciuda optimismului împărtăşit de oficialii locali, poate dura mai mult de doi sau trei ani.

Ucraina avansează timid 

Subestimată foarte mult în ultimul timp, Ucraina a reuşit să obţină prima Planul de acţiuni privind liberalizarea vizelor, încă din 2010. Vocile de la Chişinău prognozau că Moldova ar putea întrece statul vecin, deoarece a reuşit să instituie dialogul cu Bruxelles-ul în iunie 2010, spre deosebire de ritmul lent şi anevoios al acţiunilor ucrainene, iniţiate încă din 2008. 

Contrar reticenţei vizibile faţă de regimul de la Kiev, UE nu a dorit să amîne acordarea „foii de parcurs“, chiar dacă simpatiile faţă de Republica Moldova predomină în prezent în politica europeană de vecinătate. Pe data de 11 noiembrie 2010, comisarul european pentru extindere, ˇStefan Füle, a reiterat startul procesului de liberalizare a vizelor cu Ucraina. Astfel, acesta va consta în racordarea legislaţiei ucrainene la cea europeană, iar ulterior în aplicarea ei în practică. 

Prin urmare, deşi Fule descrie dialogul drept „intens“, Ucraina avansează destul de sfios, în timp ce Moldova este abia la început. 

Indiferent de viziunile Chişinăului asupra concurenţei pentru atragerea simpatiilor europene şi depăşirea celorlalte state din Parteneriatul Estic în viteza spre UE, agenda internă trebuie să acopere şi experienţa statelor vecine în acest domeniu. Numai din evaluarea comparativă şi identificarea provocărilor comune pot fi optimizate şi eficientizate activităţile realizate pe plan naţional.  

Denis Cenuşă este politolog, redactor-şef/coordonator al portalului www.europa.md.

Foto: M. Chivu

p 23 jpg
Istoria unei relații complicate: eu și limba franceză
„Fiule, la limba asta teutonică și imposibilă te descurci singur!“.
Mälardalen University library interior jpg
Oare avem prea multă engleză în universitățile noastre?
Utilizarea englezei îndreaptă atenția către subiecte care sînt de interes global
p 22 WC jpg
Prosperitatea nu este totul și nu mai este de ajuns
Cred că în viitor oamenii vor redescoperi modul de trai simplu, fără stres, alergătură și concurență.
p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Funcționarea umană fără „angajament sufletesc”, ca să spunem așa, fără ardoarea sau entuziasmul pe care îl provoacă cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnată să eșueze pe termen mediu și lung și să provoace o criză internă în democrația liberală modernă.
Les Autres jpeg
Les Autres
Să transplantezi și să altoiești oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performanță.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua să funcționeze, chiar dacă nu la turații maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revoluției franceze și membru în redacția revistei Annales.
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un război hibrid, a admis șefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ținta? Și cum e apărarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
Cînd nu s-a mai putut sări sau catapulta peste zid, fuga a devenit şi în Berlin o aventură care costa viaţa.
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America jpeg
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America
America era deja o „superputere” atunci cînd amenința valorile tradiționale ale lumii de care au fugit imigranții.
De ce au fost inundațiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inundațiile germane catastrofale
În Germania, tot mai multe voci acuză autoritățile de o neglijență încă insuficient probată, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficientă) a populației afectate în legătură cu pericolul dat.
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale jpeg
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de neînțelegeri și de disonanțe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe președintele chinez Xi Jinping, reproșîndu-i că nu are nici „o fibră democratică în corpul său”.
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei jpeg
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrantă de către Trump a intenției originale a grațierii prezidențiale a fost doar una dintre multele provocări cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constituția SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
„Cazul” Mila jpeg
„Cazul” Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire și interdicție imediată pentru Trump jpeg
Destituire și interdicție imediată pentru Trump
Trump a încercat să submineze procesul democratic cu perseverență.
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez jpeg
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez
Existența însăși a Uniunii Europene se află în pericol. Și totuși, conducerea UE răspunde cu un compromis.
Revoluția „coifurilor de staniol” jpeg
Revoluția „coifurilor de staniol”
Trebuie să muncim mai mult pentru a comunica și pe înțelesul „proștilor”, al căpșunarilor, al badantelor.
„Un exercițiu de a rămîne conectați”  – interviu cu Ioana TRAISTĂ, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
În iunie, unul dintre cele mai așteptate și intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (și aglomeratei, în condiții normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală jpeg
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementată în Olanda a primit numele de „carantină inteligentă”.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se zărește prin gaura întunecată a cheii. Fiecare vine în vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credința este cheia ce se potrivește găurii ei.

Adevarul.ro

image
Premieră pentru cercetători: un urangutan, observat folosind plante medicinale pe o rană deschisă
Nivelurile ridicate de inteligență ale urangutanilor au fost recunoscute de multă vreme, parțial datorită abilităților lor practice, cum ar fi folosirea instrumentelor pentru a sparge nuci și a căuta insecte.
image
Ilinca Tomoroveanu, amintiri din turnee: „Aveam impresia că, dacă aș fi trăit cu 100 de ani în urmă, ne-ar fi dus cu trăsura până la hotel“ VIDEO
Ilinca Tomoroveanu, o prezență distinsă a scenei românești, a murit în urmă cu cinci ani, la 2 mai 2019, dar moștenirea sa este neprețuită.
image
Caz revoltător în Parcul Natural Apuseni. Polonezi prinşi cu 22 de maşini într-un raliu off-road clandestin FOTO
Un grup de polonezi, îmbarcaţi în 22 de maşini de teren, au fost opriţi de rangerii Parcului Natural Apuseni. Polonezii veniseră pentru un raliu în munţi, dar au fost nevoiţi să renunţe, alegându-se şi cu amenzi de 50.000 lei

HIstoria.ro

image
Judecarea şi condamnarea lui Iisus - reevaluare judiciară
Una dintre cele mai mari religii ale lumii, cu vocaţie universală, Creştinismul, nu s-ar fi născut dacă nu ar fi avut loc procesul judiciar soldat cu condamnarea la moarte şi crucificarea fondatorului său, Iisus din Nazaret (cca 6 î.e.n. - cel mai probabil 30 e.n.). Pentru a i se înţelege pe deplin semnificaţiile şi a-i surprinde rolul biblic conferit, este nevoie de plasarea lui în ansamblul evenimentelor legate de existenţa Mântuitorului.
image
Carol I, fotografiat în timpul Războiului de Independență
Fotografia este interesantă din mai multe puncte de vedere: este una dintre rarele apariții ale domnitorului Carol I, într-o postură mai degajată.
image
Cuza, în umbra masoneriei?
După 1990, multe dintre subiectele considerate tabu în epoca anterioară au început să fie discutate în societatea românească și, foarte des, în registrul senzaționalului.