Cum s─â te re├«ndr─âgoste┼čti de Rom├ónia la Paris

Publicat în Dilema Veche nr. 339 din 12 - 18 august 2010
Cum s─â te re├«ndr─âgoste┼čti de Rom├ónia la Paris jpeg

Rom├ónia ÔÇô o experien┼ú─â intim─â 

ÔÇ×Ast─âzi nu mai exist─â pictur─â. Ast─âzi exist─â dispozitive.ÔÇť Afirma┼úia recent─â a cineastului Jean-Luc Godard nu e neap─ârat o judecat─â de valoare, ci o sintez─â formidabil─â a punctului ├«n care a ajuns istoria artelor. Creativitatea timpurilor noastre, deloc anemiat─â, se descarc─â ├«n structuri hibride, adesea efemere, care refuz─â osificarea. ÔÇ×ObiectulÔÇť de art─â se consum─â ├«n propriul spectacol, prezen┼úa ┼či timpul fiin┼úei devin ingrediente ale performan┼úei artistice. Jean-Francois Chevrier, istoric francez de art─â ┼či specialist ├«n fotografie, vorbe┼čte de ÔÇ×form─â-tablouÔÇť atunci c├«nd o imagine devine un obiect autonom, indiferent de formatul sau locul unde este expus. O astfel de imagine ├«┼či este suficient─â sie┼či, ea nu ilustreaz─â nimic, ci deschide posibilitatea unei experien┼úe intime, mustind de sensuri, cu cel care prive┼čte. ├Än ultimele luni, c├«teva astfel de ÔÇ×dispozitiveÔÇť sau de ÔÇ×obiecte-tablouÔÇť s-au implantat la Paris ┼či au vorbit despre experien┼úa intim─â numit─â Rom├ónia. 

Lentoarea indolent─â a g├«┼čtelor. Rom├ónia poetic─â 

ÔÇ×Roumanie, r├ęminiscencesÔÇť, titlul expozi┼úiei pariziene de fotografii (┼či al unui album) semnate de Liliana Nadiu e fals nostalgic ┼či poetic exact. Artista s-a n─âscut la Timi┼čoara ├«n 1956 ┼či a p─âr─âsit Rom├ónia la 16 ani, dup─â ce tat─âl, medic ┼či opozant al regimului, a g─âsit un contract de lucru ├«n Maroc. ├Än Fran┼úa, Liliana a f─âcut studii de filozofie ┼či a studiat limbile orientale. Dup─â 1989, a revenit ├«n mai multe r├«nduri ├«n Rom├ónia ┼či a ├«nceput s─â fotografieze locurile copil─âriei, Carpa┼úii, ora┼če ┼či sate din Transilvania, peisaje din Delta Dun─ârii. G├«┼čte pe uli┼ú─â, o m─âicu┼ú─â cu o m─âtur─â ├«n u┼ča unei m─ân─âstiri, crupa unui cal tr─âg├«nd la c─âru┼ú─â pe marginea unui lan de floarea-soarelui: semne dintr-o Rom├ónie rural─â intact─â, nealterat─â, suficient─â sie┼či. ├Äntrebarea este nu dac─â fotografia este sau nu art─â, ci ├«n ce moment devine art─â, teoretizeaz─â Jean-Fran├žois Chevrier. Lentoarea indolent─â a p─âs─ârilor ├«n mijlocul drumului: graba nebun─â a lumii nu e o dimensiune obligatorie, e o senza┼úie subiectiv─â; c─âlug─âri┼úa cu m─âtura ei gata s─â p─â┼čeasc─â pragul bisericii, privind undeva ├«n afara cadrului: ce nimic al lumii, ce voce de dincolo de lume o aresteaz─â pentru o clip─â?, dialogul tulbur─âtor ├«ntre cal (v─â aduce┼úi aminte de Bator?) ┼či capetele de floarea-soarelui. Fotografiile Lilianei Nadiu s├«nt capcane pentru fantasme metafizice ┼či trape pentru imagina┼úie ┼či reverie. Artista refuz─â ├«ns─â orice etichet─â de paseism sau nostalgie: ÔÇ×E vorba de amintiri ┼či sentimente fulgurante, arz─âtor de prezente, foarte intime. Mi-e greu s─â le pun ├«n cuvinte ┼či de aceea fac fotografie. Sigur e ├«ns─â faptul c─â am vrut s─â captez urmele acestor peisaje rom├óne┼čti, mai ales rurale, ├«nainte ca ele s─â dispar─â ├«n uniformizarea EuropeiÔÇť ÔÇô m─ârturise┼čte Liliana Nadiu. 

Fotografiile sale au fost expuse ├«n 2006 la Salonul ÔÇ×Ind├ępendancesÔÇť de la Enghien-les-Bains, iar ├«n 2008 la UNESCO. ├Än mai 2010, cu sprijinul ICR Paris, expozi┼úia a fost g─âzduit─â de Galeria ÔÇ×AutrementÔÇť a editurii pariziene cu acela┼či nume. Am ├«nt├«lnit ├«n galeria str├«mt─â, dar generoas─â prin scenografie, de pe rue du Faubourg-Saint-Antoine, un cuplu de francezi ├«n v├«rst─â, nostalgici. Vizitaser─â Rom├ónia ├«n anii ÔÇÖ90 ┼či veniser─â s─â ┼či-o readuc─â aminte. ÔÇ×┼×tim c─â Rom├ónia evolueaz─â. ├Änc─â din 1995 h─â┼úi┼čul haotic de fire electrice ┼či ur├«┼úenia panourilor publicitare o prevesteau. Imaginile Lilianei Nadiu s├«nt emo┼úionante pentru c─â ne restituie Fran┼úa rural─â a copil─âriei noastreÔÇť mi-a m─ârturisit vizitatorul. Despre expozi┼úia din mai 2010, jurnalistul Philippe B├ęn├ędicte scria ├«n s─âpt─âm├«nalul T├ęl├ęrama: ÔÇ×E o ├«nt├«lnire de o calitate rar─â, tulbur─âtoare, care aminte┼čte de pictoriali┼čti ┼či se ├«nscrie pe linia documentaristului Raymon DepardonÔÇť. Trec├«nd prin fantasmele fiec─ârui privitor, tu┼ča pictural─â, scriitura sensibil─â a imaginii, care dep─â┼česc realismul ┼či anecdotica sa, fac ca fotografiile Lilianei Nadiu s─â ofere experien┼úei o Rom├ónie atemporal─â, original─â, poetic─â. 

S├«ntem cu to┼úii logotomiza┼úi. Rom├ónia sincron─â 

ÔÇ×LÔÇÖ├ëCHALIER ÔÇô P├ÄRLEAZUÔÇť, titlul franco-rom├ón al expozi┼úiei-performance semnate de C─ât─âlin Guguianu e, la propriu, un acro┼čaj inteligent. ├Än inima Parisului, pe rue des Archives, un banner generos desf─â┼čoar─â pe fa┼úada m─ân─âstirii Clo├«tre des Billettes o formul─â misterioas─â. ÔÇ×Am intrat intrigat─â de cuv├«ntul rom├ónesc ┬źp├«rleazu┬╗ÔÇť, mi-a m─ârturisit o t├«n─âr─â rom├ónc─â, ├«n trecere prin cartierul Marais ├«n ziua vernisajului. ÔÇ×Ritmul intens de percu┼úii ne-a f─âcut s─â intr─âm, am crezut c─â e un concert inedit ├«ntr-o m─ân─âstireÔÇť, s-a ar─âtat surprins un francez. ÔÇ×├Ä┼úi trebuie curaj ca s─â treci p├«rleazul!ÔÇť, afirm─â de fapt artistul C─ât─âlin Guguianu, care pleac─â de la sensul propriu al cuv├«ntului p├«rleaz pentru a sugera, printr-o compozi┼úie ludic─â ├«mbin├«nd obiecte feti┼č, pictur─â, sculptur─â, secven┼úe muzicale ┼či chiar parfumuri rafinate, trecerea dintre dou─â lumi diferite: Estul ┼či Vestul, atunci ┼či acum, sus ┼či jos. 

├Än singura curte interioar─â de Ev Mediu p─âstrat─â p├«n─â ast─âzi ├«ntr-o biseric─â parizian─â a fost expus─â timp de c├«teva s─âpt─âm├«ni o Toac─â rom├óneasc─â. Perfect func┼úional─â ca pies─â din ritualul ortodox al m─ân─âstirilor din Rom├ónia, sc├«ndura aurie face parte dintr-o structur─â impresionant─â ├«n form─â de cub, sculptur─â-instala┼úie realizat─â de Victoria ┼či Marian Zidaru. ├Än c─âma┼ča sa din p├«nz─â neagr─â de cas─â, aspr─â ┼či bl├«nd─â ├«n acela┼či timp, cu barba sa de c─âlug─âr bonom ┼či ├«n┼úelept, sculptorul e o siluet─â insolit br├óncu┼čian─â: prezent la vernisajul din  4 mai, Marian Zidaru mi-a m─ârturisit c─â se afla pentru a doua oar─â la Paris ┼či primul drum pe care l-a f─âcut a fost, din nou ┼či obligatoriu, la atelierul lui Br├óncu┼či. 

Instala┼úia Toaca e o sintez─â de elemente rom├óne┼čti pe care mi-e at├«t de bine s─â le reg─âsesc deodat─â ├«n mijlocul Parisului, l├«ng─â bol┼úile unei m─ân─âstiri: v─âd spata din r─âzboiul de ┼úesut al bunicii, c├«teva degete de nai, lamelele unui ┼úambal, chipul stilizat al Sfintei Vineri... Sculptura se transform─â ad-hoc ├«ntr-un spectaculos instrument muzical m├«nuit de un ┼čaman al percu┼úiilor, Ovidiu Lipan ┼ó─ând─âric─â. Non┼čalant, aureolat de e┼čarfa alb─â, artistul ├«ncepe s─â bat─â toaca, a┼ča cum se face la m─ân─âstirea Putna, ┼či continu─â cu un fragment din opera sa Visul Tobo┼čarului. 

Zidurile de Ev Mediu ale m─ân─âstirii pariziene vibreaz─â de ritmul inedit, amestec de str─âvechi ┼či modern, lumile se ating ┼či se confund─â. ÔÇ×Toaca se bate la fel peste tot ├«n lume ÔÇô spune ┼ó─ând─âric─â ÔÇô, ea vibreaz─â dac─â o c├«n┼úi cu sufletul pentru a ├«mbl├«nzi nebunia din jur.ÔÇť Ca unul care s-a r─ât─âcit o vreme de ┼úar─â, artistul nu ezit─â s─â-┼či afirme, plin de patos, sursa de inspira┼úie ┼či crezul: ÔÇ×O rena┼čtere a mea este ├«ncercarea de a str─âbate universal cu arta, de a contamina muzica de mirosul de porumb ┼či de chirpici, de praful de la ┼úar─â. Globalizarea distruge tradi┼úionalismul ┼či sentimentul de patriotism. Eu vreau s─â creez o muzic─â cu esen┼ú─â rom├óneasc─â, nu un fast-food muzical.ÔÇť 

Purt─âtoare de logouri sau de ideea de logo, diferite obiecte-feti┼č, port-chei, figurine japoneze numite netsuke completeaz─â scenografia acestui dispozitiv sofisticat (├«n sensul dat de Godard) pe care C─ât─âlin Guguianu ├«l a┼čaz─â sub o deviz─â iconoclast─â: ÔÇ×S├«ntem cu to┼úii logotomiza┼úiÔÇť. N─âscut ├«n 1951 ├«n Rom├ónia, artistul C─ât─âlin Guguianu ┼či-a instalat de c├«┼úiva ani atelierul ├«n cartierul Marais, fiind mereu ├«n mi┼čcare ├«ntre Bucure┼čti ┼či Paris. A fost invitat s─â expun─â ├«n Fran┼úa, la Centrul Pompidou (ÔÇ×Le parapluie dans la villeÔÇť / Umbrela ┼či ora┼čul, 2006), ├«n cadrul evenimentului Noapte Alb─â ┼či la Cit├ę Internationale des Arts. Metisaj cultural, globalizare, uniformizare: proiectul ÔÇ×LÔÇÖEchalier ÔÇô P├órleazuÔÇÖÔÇť de la Clo├«tre des Billettes, realizat ├«n mai 2010 cu sus┼úinerea Institutului Cultural Rom├ón, vorbe┼čte de o Rom├ónie organic─â ┼či sincron─â, reflexiv─â: una care ┼čtie s─â altoiasc─â pe tradi┼úie un discurs modern ┼či o problematic─â a lumii contemporane, cu fisurile, provoc─ârile, dar ┼či noile sale valori. 

Tot ce este interzis este art─â. Rom├ónia subversiv─â 

Titlul expozi┼úiei ÔÇ×Promisiunile trecutului, 1950-2010. O istorie discontinu─â a artei ├«n fosta Europ─â de EstÔÇť e ├«n sine o promisiune dens─â ┼či, dup─â trei luni de expozi┼úie, pe deplin ┼úinut─â. 

La 20 de ani de la c─âderea Zidului Berlinului, Centrul Pompidou din Paris a invitat 50 de arti┼čti din Europa Central─â ┼či de Est s─â ilustreze prin viziunile lor zbuciumata istorie recent─â ┼či istoria artei ca ÔÇ×suit─â de evenimente discontinueÔÇť. Expresia e preluat─â de la filozoful german Walter Benjamin (1892-1940), care credea c─â poten┼úialit─â┼úile neconsumate ├«n trecut pot fi reactualizate ├«n prezent. Cu sprijinul ICR Paris, Rom├ónia a fost prezent─â la expozi┼úia organizat─â ├«ntre 14 aprilie ┼či 19 iulie 2010 cu ÔÇ×dispozitiveleÔÇť a cinci arti┼čti din genera┼úii diferite: Ion Grigorescu, Dan Perjovschi, Ciprian Mure┼čan, Mircea Cantor ┼či Daniel Knorr. 

Articulat─â pe c├«teva teme ÔÇô utopiile moderniste cu actul crea┼úiei f─âc├«nd parte din via┼úa social─â, lumile paralele, anti-arta, spa┼úiul public ┼či spa┼úiul privat, feminismul, gesturile micropolitice ┼či critica institu┼úiilor ÔÇô scenografia expozi┼úiei a mizat de la ├«nceput pe curiozitatea ├«nc─â vie, autentic─â ├«n Occident, pentru ÔÇ×promisiunile EstuluiÔÇť, p├«n─â mai ieri necunoscute. Mozaicat─â, compozit─â prin limbajele diferite ale fiec─ârui artist, prin referin┼úele numeroase ┼či particulare ale fiec─ârei individualit─â┼úi, expozi┼úia respir─â ├«n timpi slabi ┼či ├«n timpi tari, dar degaj─â o for┼ú─â comun─â: o anume tensiune surd─â, solidar─â, ca un fel de ├«ncordare a gestului artistic consumat sau conceput ├«n spa┼úiul fostului bloc comunist al Europei Centrale ┼či de Est, care reumple de sens opozi┼úia Vest/Est. ├Än 1977, Ion Grigorescu s-a filmat singur, gol-golu┼ú, ├«n propria cas─â, ├«ntr-un meci de box imaginar cu sine ├«nsu┼či, film tulbur─âtor de aproape 3 minute, ast─âzi superb─â metafor─â a schizofreniei sociale ├«n Rom├ónia comunist─â. Ceva mai ├«ncolo, deviza artistului ungur Tamas Szentjoby ├«nfioreaz─â discret: ÔÇ×Tot ce este interzis este art─â. Fi┼úi interzi┼čiÔÇť. ├Än timpul primului Festival de performan┼ú─â de la Timi┼čoara din 1993, Dan Perjovschi ┼či-a tatuat pe bra┼ú cuv├«ntul Rom├ónia. ├Äns─ân─âto┼čit de ┼úara sa, zece ani mai t├«rziu ├«┼či ┼čterge de pe trup semnul acestei ÔÇ×iubiriÔÇť agitate. Fotografiile care m─ârturisesc acest dispozitiv artistic se intituleaz─â scurt Rom├ónia, 1993-2003. Pe un ecran, defileaz─â ├«n bucl─â cele c├«teva secunde de film c├«t dureaz─â arderea unui drapel, mistuit prea repede de fl─âc─âri. Instala┼úia video semnat─â de Mircea Cantor trimite minimalist la consumismul erei postcomuniste care basculeaz─â violent ├«ntr-un neoliberalism extrem. ├Äntre zecile de gesturi artistice din Est, cea mai sensibil─â ┼či mai pu┼úin sofisticat─â propunere mi s-a p─ârut ÔÇ×Dispari┼úia unui tribÔÇť, semnat─â de lituanianul Deimantas Narkevicius. Timp de 10 minute, pe ecran p├«lp├«ie o ├«nl─ân┼úuire de fotografii reprezent├«nd un cuplu, oameni obi┼čnui┼úi, figuri oarecare ├«n situa┼úii banale de via┼ú─â. Montate cronologic, de la scene din copil─âria personajelor p├«n─â la scene de ├«nmorm├«ntare, imaginile dau m─âsura tulbur─âtoare a unei vie┼úi, f─âr─â cuvinte, ├«n comunism. Artistul lituanian e fascinat de modul ├«n care istoriile personale s├«nt depozitare involuntare de fapte istorice ┼či geopolitice, aliment├«nd imaginarului colectiv. 

Am ie┼čit de la Centrul Pompidou cu sentimentul reconfortant al unei Rom├ónii neast├«mp─ârate, nonconformiste, subversive. 

Substan┼úiale motive ca s─â te (re)├«ndr─âgoste┼čti de Rom├ónia, la Paris, ├«n doar c├«teva luni. 

Cristina Hermeziu este jurnalist─â. 

Găsiţi aici Galeria Foto.

p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Func╚Ťionarea uman─â f─âr─â ÔÇ×angajament sufletescÔÇŁ, ca s─â spunem a╚Öa, f─âr─â ardoarea sau entuziasmul pe care ├«l provoac─â cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnat─â s─â e╚Öueze pe termen mediu ╚Öi lung ╚Öi s─â provoace o criz─â intern─â ├«n democra╚Ťia liberal─â modern─â.
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI jpeg
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI
ÔÇ×Istoria Rusiei are o singur─â regul─â simpl─â: sfera de influen╚Ť─â a Moscovei se termin─â acolo unde s-a oprit ultima dat─â.ÔÇŁ
Les Autres jpeg
Les Autres
S─â transplantezi ╚Öi s─â altoie╚Öti oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performan╚Ť─â.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua s─â func╚Ťioneze, chiar dac─â nu la tura╚Ťii maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru ├«n Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revolu╚Ťiei franceze ╚Öi membru ├«n redac╚Ťia revistei Annales.
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un r─âzboi hibrid, a admis ╚Öefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ╚Ťinta? ╚śi cum e ap─ârarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
C├«nd nu s-a mai putut s─âri sau catapulta peste zid, fuga a devenit ┼či ├«n Berlin o aventur─â care costa via┼úa.
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America jpeg
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America
America era deja o ÔÇ×superputereÔÇŁ atunci c├«nd amenin╚Ťa valorile tradi╚Ťionale ale lumii de care au fugit imigran╚Ťii.
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale
├Än Germania, tot mai multe voci acuz─â autorit─â╚Ťile de o neglijen╚Ť─â ├«nc─â insuficient probat─â, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficient─â) a popula╚Ťiei afectate ├«n leg─âtur─â cu pericolul dat.
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale jpeg
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de ne├«n╚Ťelegeri ╚Öi de disonan╚Ťe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe pre╚Öedintele chinez Xi Jinping, repro╚Ö├«ndu-i c─â nu are nici ÔÇ×o fibr─â democratic─â ├«n corpul s─âuÔÇŁ.
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei jpeg
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrant─â de c─âtre Trump a inten╚Ťiei originale a gra╚Ťierii preziden╚Ťiale a fost doar una dintre multele provoc─âri cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constitu╚Ťia SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila jpeg
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump jpeg
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump
Trump a ├«ncercat s─â submineze procesul democratic cu perseveren╚Ť─â.
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez jpeg
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez
Existen╚Ťa ├«ns─â╚Öi a Uniunii Europene se afl─â ├«n pericol. ╚śi totu╚Öi, conducerea UE r─âspunde cu un compromis.
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ jpeg
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ
Trebuie s─â muncim mai mult pentru a comunica ╚Öi pe ├«n╚Ťelesul ÔÇ×pro╚ÖtilorÔÇŁ, al c─âp╚Öunarilor, al badantelor.
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ  ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co-fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles
E necesar, mai ales acum, să păstrăm energia de a face împreună lucruri care să aibă un impact.
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
├Än iunie, unul dintre cele mai a╚Öteptate ╚Öi intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (╚Öi aglomeratei, ├«n condi╚Ťii normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â jpeg
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementat─â ├«n Olanda a primit numele de ÔÇ×carantin─â inteligent─âÔÇŁ.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se z─âre╚Öte prin gaura ├«ntunecat─â a cheii.┬áFiecare┬ávine ├«n vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credin╚Ťa este cheia ce se potrive╚Öte g─âurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta ÔÇ×simpl─âÔÇŁ a oprit Spania ├«n loc. A blocat-o, este anchilozat─â ├«n acest moment, ╚Öi nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscat─â de vedeniile unei noi religii atee, propov─âduite de frunta╚Öii actualei revolu╚Ťii culturale neomarxiste.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.