Neutralitatea vs integritatea teritorială a Republicii Moldova

Denis CENUŞĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 340 din 19 - 25 august 2010
Neutralitatea vs integritatea teritorială a Republicii Moldova jpeg

Slăbirea „tutelei“ ruseşti asupra problemei transnistrene înlesneşte în mod firesc implicarea celorlalţi actori internaţionali cointeresaţi în securizarea spaţiului european. Datorită simpatiilor reciproce dintre Rusia şi „forţele motrice“ ale Uniunii Europene (în frunte cu Germania), perspectivele Bruxelles-ului de a se antrena activ în soluţionarea conflictului transnistrean cresc simţitor, inclusiv datorită voinţei pozitive a Chişinăului. Deşi contextul extern suferă schimbări esenţiale, în fond, problema rămîne cramponată în parametrii săi vechi, unde Tiraspolul paralizează voit negocierile şi epuizează conştient eforturile depuse de partenerii externi ai guvernării proeuropene de la Chişinău. Încurajată de indulgenţa şi susţinerea Moscovei, administraţia neconstituţională a regiunii transnistrene reuşeşte să se distanţeze de transformările ample desfăşurate pe malul drept, înlocuindu-le cu aprofundarea treptată în procesele de armonizare la realităţile ruseşti (mai ales în domeniul legislativ şi cel al politicilor sociale şi economice). Cît timp autorităţile moldoveneşti caută împreună cu europenii modalităţile oportune pentru relansarea negocierilor sistate în 2006 de exponenţii separatismului transnistrean, oficialii ruşi întreţin pe diverse căi regimul secesionist, sfidînd integritatea teritorială a Republicii Moldova şi multiplele angajamente asumate de partea rusă la nivel internaţional. Datorită plasticităţii şi dualităţii poziţiei sale, Rusia îşi croieşte spaţiu strategic pentru a putea manipula abil problema transnistreană în scopuri geopolitice nodale, începînd cu menţinerea influenţei în fosta republică unională şi terminînd cu propulsarea proiectului rusesc privind ridicarea unei arhitecturi pan-europene de securitate convenabile supremaţiei geopolitice ruseşti pe spaţiul ex-sovietic.

Românofobia şi „petrificarea“ neutralităţii

Vizita lui Grigori Karasin, adjunctul şefului diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a scos la lumină planurile ruseşti temporare în privinţa chestiunii transnistrene. Înainte de şi după întrevederile de la Chişinau, din perioada 26-28 iunie, vecinul răsăritean a punctat două condiţii vitale indispensabile pentru reglementarea transnistreană: consolidarea suveranităţii şi închegarea neutralităţii Republicii Moldova. (http://www.mid.ru/brp_4.nsf/0/0B6EAF4603E1B892C325776E00462C8B)

Temeiurile solicitate reprezintă o extindere a cerinţelor anterioare, reînviind parţial prevederile defunctului „plan Kozak“. Mai mult, demersurile revigorează mesajul învechit al comuniştilor moldoveni, care în trecut propuneau semnarea unor „garanţii“ obligatorii privind menţinerea neutralităţii Republicii Moldova de către cei mai influenţi actori internaţionali. Prin intermediul permanentizării neutralităţii, comuniştii urmăreau limitarea influenţei factorilor occidentali asupra deciziilor locale. Plecînd de la aceeaşi idee, Moscova doreşte să dozeze şi chiar să restricţioneze „jocurile“ Chişinăului cu Occidentul, inspirîndu-i o abordare „izolaţionistă“ şi „introvertită“. Conştientă de faptul că includerea „neutralităţii“ în pachetul de negocieri contravine înţelegerilor anterioare, dar şi suveranităţii moldoveneşti, Rusia anticipează posibilele complicaţii legate de potenţialele disponibilităţi ale forţelor politice de la Chişinău de a invalida statutul neutru al ţării pe calea referendumurilor constituţionale recent oficializate. Pentru a forţa imortalizarea neutralităţii, mediatorii ruşi vor să suplimenteze eventualul „drept de veto“ atribuit Tiraspolului după reîntregirea ţării, cu angajamente politice complementare, cu tentă juridică pronunţată, din partea Chişinăului.

Altă clauză susţinută activ de autorităţile ruse prevede întărirea „suveranităţii“, uşor atenuată de îmbrăţişarea curentului filoromân de către anumite componente ale guvernării liberal-democrate. Multiplicarea necontrolată a contactelor dintre cele două maluri ale Prutului este calificată de Moscova drept „sursă a relelor“ pentru relaţiile moldo-ruse, dar şi un impediment pentru reglementarea conflictului transnistrean.

Atragerea unor foşti exponenţi ai structurilor de stat din România în procesele politice moldoveneşti (desemnarea fostului secretar de stat al MAE român, Dan Dunganciu, în calitate de consilier prezidenţial); stagnarea semnării tratatului de bază moldo-român; deschiderea nejustificată a accesului la datele cu caracter personal ale cetăţenilor moldoveni pentru autorităţile române, în scopul perfectării facile a permiselor de mic trafic la frontieră; precum şi actele emise de factorii de decizie de la Chişinău (cum ar fi „controversatul“ act privind decretarea Zilei Ocupaţiei Sovietice), creează suspiciuni la Moscova în privinţa funcţionalităţii suveranităţii statului moldovenesc. Nimeni de la Răsărit nu îşi doreşte revizuirea hărţii geopolitice regionale de către „piese politice“ locale. De aceea, fluturînd cu reglementarea transnistreană, oficialii ruşi vor să păstreze suveranitatea moldovenească în afara factorului românesc. Iar prin cimentarea forţată a „neutralităţii“, Rusia vrea să stopeze înfiriparea şi manifestarea aspiraţiilor euroatlantiste omniprezente în noile structuri de putere de la Chişinău, activizate în paralel cu procesele de „eurointegrare“ a Republicii Moldova.

Conflictul transnistrean  în afara contextului Kosovo

Accentuarea „neutralităţii“ şi „suveranităţii“ a lăsat în umbră avizul pozitiv al Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) în privinţa declaraţiei de independenţă a provinciei sîrbe (din 17 februarie 2008), care a înviorat din nou manifestările separatiste în regiunea transnistreană.

Pe agenda discuţiilor moldo-ruse a absentat problema „kosovară“ resuscitată recent, tratată de administraţia de la Tiraspol ca o premisă clară pentru validarea separării regiunii transnistrene. (http://www.olvia.idknet.com/ol222-07-10.htm)

Atît oficialii moldoveni, cît şi cei ruşi, în frunte cu Karasin, au ezitat să conteste demersul autorităţilor separatiste vizavi de „precedentul Kosovo“. Mai mult, au trecut trei zile de la publicarea Declaraţiei autorităţilor separatiste cu privire la avizul CIJ, dar pînă acum lipseşte răspunsul Chişinăului, care să contrazică şi să neutralizeze în termeni absoluţi speculaţiile transnistrene.

Logică din motivul dorinţei de a relansa negocierile în formatul „5+2“, oricum neglijenţa Chişinăului este contraindicată pentru procesul general de soluţionare a conflictului transnistrean, deoarece subminează incontestabilitatea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. În linii generale, comportamentul autorităţilor moldoveneşti în direcţia transnistreană este îndoielnic, pe motivul frecvenţei ridicate a absenteismului şi superficialismului. Aceasta se caracterizează prin faptul că Chişinăul continuă să aibă o poziţie timidă în privinţa încălcării drepturilor omului în regiunea transnistreană sau a asistenţei politice şi socio-economice enorme acordate conştient şi fără remuşcări regiunii de către Moscova.

În pofida acestor deficienţe comportamentale, negociatorii moldoveni îndreaptă energiile pentru intensificarea măsurilor de încredere dintre „maluri“, internaţionalizarea reglementării transnistrene şi amplificarea participării UE. În paralel cu acestea, eforturile ruseşti sînt concentrate pe impregnarea unui caracter ireversibil şi sustenabil neutralităţii şi suveranităţii moldoveneşti, ceea ce va minimiza aprofundarea dialogului cu România şi cu ceilalţi actori occidentali incomozi Rusiei şi intereselor sale geopolitice în zonă.

Denis Cenuşă este politolog, redactor-şef/ coordonator al portalului www.europa.md, lansat la 5 iunie 2006 în cadrul programului „Iniţiative Europene“ al Fundaţiei Soros Moldova.

p 22 WC jpg
Prosperitatea nu este totul și nu mai este de ajuns
Cred că în viitor oamenii vor redescoperi modul de trai simplu, fără stres, alergătură și concurență.
p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Funcționarea umană fără „angajament sufletesc”, ca să spunem așa, fără ardoarea sau entuziasmul pe care îl provoacă cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnată să eșueze pe termen mediu și lung și să provoace o criză internă în democrația liberală modernă.
Les Autres jpeg
Les Autres
Să transplantezi și să altoiești oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performanță.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua să funcționeze, chiar dacă nu la turații maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revoluției franceze și membru în redacția revistei Annales.
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un război hibrid, a admis șefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ținta? Și cum e apărarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
Cînd nu s-a mai putut sări sau catapulta peste zid, fuga a devenit şi în Berlin o aventură care costa viaţa.
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America jpeg
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America
America era deja o „superputere” atunci cînd amenința valorile tradiționale ale lumii de care au fugit imigranții.
De ce au fost inundațiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inundațiile germane catastrofale
În Germania, tot mai multe voci acuză autoritățile de o neglijență încă insuficient probată, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficientă) a populației afectate în legătură cu pericolul dat.
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale jpeg
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de neînțelegeri și de disonanțe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe președintele chinez Xi Jinping, reproșîndu-i că nu are nici „o fibră democratică în corpul său”.
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei jpeg
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrantă de către Trump a intenției originale a grațierii prezidențiale a fost doar una dintre multele provocări cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constituția SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
„Cazul” Mila jpeg
„Cazul” Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire și interdicție imediată pentru Trump jpeg
Destituire și interdicție imediată pentru Trump
Trump a încercat să submineze procesul democratic cu perseverență.
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez jpeg
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez
Existența însăși a Uniunii Europene se află în pericol. Și totuși, conducerea UE răspunde cu un compromis.
Revoluția „coifurilor de staniol” jpeg
Revoluția „coifurilor de staniol”
Trebuie să muncim mai mult pentru a comunica și pe înțelesul „proștilor”, al căpșunarilor, al badantelor.
„Un exercițiu de a rămîne conectați”  – interviu cu Ioana TRAISTĂ, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
În iunie, unul dintre cele mai așteptate și intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (și aglomeratei, în condiții normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală jpeg
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementată în Olanda a primit numele de „carantină inteligentă”.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se zărește prin gaura întunecată a cheii. Fiecare vine în vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credința este cheia ce se potrivește găurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta „simplă” a oprit Spania în loc. A blocat-o, este anchilozată în acest moment, și nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscată de vedeniile unei noi religii atee, propovăduite de fruntașii actualei revoluții culturale neomarxiste.

Adevarul.ro

Volodimir Zelensky FOTO Profimedia
The Economist: Încercările armatei ucrainiene de a ocupa Crimeea ar putea duce la disensiuni serioase între Zelensky și liderii occidentali
Revista britanică a relatat că Occidentul se teme de o escaladare a conflictului în cazul unei ofensive a Forțelor Armate ale Ucrainei în Crimeea și de posibila utilizare a armelor nucleare de către Federația Rusă, ca răspuns.
vaccin covid foto Pixabay
COVID-19. Unde putem face vaccinul bivalent în România
La finalul săptămânii trecute a sosit în România vaccinul anti-COVID bivalent, care în statele din Vest se administrează încă din septembrie.
Zimbru Romsilva jpg
Un zimbru impunător, filmat la masă într-o pădure din Parcul Natural Vânători Neamț VIDEO
Cel mai mare mamifer terestru din Europa, zimbrul, are în Parcul Natural Vânători Neamț toate condițiile de hrană și adăpost. Este „la el acasă”, după ce specia a fost reintrodusă în urmă cu câteva decenii.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.