Visolu╚Ťia suprarealist─â

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 825 din 12ÔÇô18 decembrie 2019
Visolu╚Ťia suprarealist─â jpeg

├Än 1919, o fraz─â de presomn auzit─â de Andr├ę Breton declan╚Öeaz─â aventura scriiturii automate. Abia ulterior suprarealismul dogmatic va aplica procedeul ╚Öi ├«n ceea ce prive╚Öte visele, neacord├«ndu-le nicidecum ├«nt├«ietate. Fiindc─â pentru suprareali╚Öti nu exist─â o diferen╚Ť─â de natur─â ├«ntre transpunerea unui vis ╚Öi ├«nregistrarea instantanee a g├«ndirii. Asta ├«nseamn─â c─â visul nu e folosit ├«n calitate de vis: relatarea lui r─âm├«ne doar o form─â de dicteu automat, un text suprarealist printre altele. Se pune a╚Öadar ├«ntrebarea: au fost ace╚Öti avangardi╚Öti chiar at├«t de ata╚Öa╚Ťi de ideea de vis pe c├«t credem?

P├«n─â ├«n anul 1924 se formaser─â dou─â grup─âri suprarealiste rivale. Una condus─â de Yvan Goll ╚Öi alta patronat─â cu m├«n─â forte de c─âtre Andr├ę Breton. Goll a publicat un Manifest al suprarealismului la 1 octombrie 1924, ├«n primul ╚Öi unicul num─âr al revistei Surr├ęalisme, cu dou─â s─âpt─âm├«ni ├«nainte de lansarea celui dint├«i Manifest omonim datorat lui Breton. Cei doi s-au ├«nfruntat deschis, ajung├«nd la un moment dat chiar s─â se bat─â, ca ├«ntr-un vis prost, cu privire la paternitatea asupra termenului ├«n cauz─â. Disputa s-a ├«ncheiat cu victoria celui din urm─â, al c─ârui nume istoria literar─â l-a re╚Ťinut, ├«mpreun─â cu binecunoscuta defini╚Ťie a suprarealismului drept ÔÇ×automatism psihic purÔÇť, cu accent pus pe ÔÇ×absen╚Ťa oric─ârui control exercitat de ra╚ŤiuneÔÇť ÔÇô ╚Öi, bine├«n╚Ťeles, pe importan╚Ťa visului ca rezervor de inspira╚Ťie.

Dar deja decaden╚Ťa se instituise ca suma excentricit─â╚Ťilor, pe care Sigmund Freud a venit s─â le examineze, dac─â nu s─â le vindece, pun├«nd bazele primului modernism, ca o cirea╚Ö─â pe tortul fin de si├Ęcle. Medicul de la Viena extrapoleaz─â voios pornind de la analiza propriilor sale vise, unde complexele i s-ar fi ├«nf─â╚Öurat latent. Visul ajunge simptom, ╚Öi trebuie numaidec├«t tratat. Paradoxal, suprareali╚Ötii s-au revendicat tocmai de la Freud, care, se zvone╚Öte, ├«i considera pe to╚Ťi nebuni de legat. Fire╚Öte, pozi╚Ťia p─ârintelui psihanalizei nu putea fi dec├«t una scientist─â. Pe c├«nd suprarealismul e mai degrab─â sincretic: un fel de cult al puterilor originare ale spiritului. Ne putem ├«ntreba dac─â nu cumva acesta nu a fost mai ├«nvecinat cu psihologia profunzimilor. Metoda suprarealist─â frizeaz─â modul ├«n care un Carl Gustav Jung, de pild─â, vorbea despre o cvasimitic─â integrare a con╚Ötientului cu incon╚Ötientul, ├«n detrimentul asocia╚Ťiilor libere. De altfel, poe╚Ťii ╚Öi pictorii suprareali╚Öti relateaz─â con╚Ťinutul manifest, brut, al viselor, f─âr─â s─â se hazardeze pe panta alunecoas─â a interpret─ârii.

├Äntre 11 octombrie 1924 ╚Öi 30 ianuarie 1925, pe o str─âdu╚Ť─â de pe malul st├«ng al Senei a func╚Ťionat un Birou de investiga╚Ťii suprarealiste, cu permanen╚Ť─â, destinat, printre altele, s─â culeag─â relat─âri de vise ale oric─ârui doritor s─â-╚Öi ├«mp─ârt─â╚Öeasc─â deambul─ârile onirice. Tentativa se va dovedi o deziluzie. Marele public ignor─â cu des─âv├«r╚Öire ideea. Mare ne va putea fi nou─â ├«n╚Öine mirarea s─â observ─âm c─â, de╚Öi ne-am obi╚Önuit s─â-i asociem automat cu debu╚Öeul oniric, suprareali╚Ötii nu prea ╚Ťineau nici ei nocturnale ÔÇô cu notabila excep╚Ťie Michel Leiris, autor al unei culegeri intitulate f─âr─â echivoc Nuits sans nuit et quelques jours sans jour, sau Robert Desnos, prin Journal dÔÇÖune apparition (1927) ÔÇô nepublic├«ndu-╚Öi transpunerile de vise dec├«t sporadic ├«n periodice la fel de sporadice. Breton d─âduse ╚Öi aici tonul, cu patru asemenea ispr─âvi ├«n Litt├ęrature (1922), destul de conven╚Ťionale. Totu╚Öi, cel dint├«i organ al mi╚Öc─ârii, La R├ęvolution surr├ęaliste, ├«ncepea cu o prefa╚Ť─â colectiv─â care clama sec: ÔÇ×├Än fiecare diminea╚Ť─â, ├«n toate familiile, b─ârba╚Ťii, femeile ╚Öi copiii, DAC─é NU AU NIMIC MAI BUN DE F─éCUT, ├«╚Öi povestesc viseleÔÇť. Aici, ├«n afar─â de Breton ╚Öi Leiris, vor publica relat─âri de vise Louis Aragon, Antonin Artaud, Paul ├ëluard, Max Morise, Raymond Queneau, dar ╚Öi Max Ernst sau Giorgio de Chirico. Astfel, ├«n cele 12 numere c├«te a avut revista (1 decembrie 1924 ÔÇô 15 decembrie 1929), au fost publicate relativ pu╚Ťine R├¬ves ÔÇô mai exact, 49. Adic─â infim pentru v├«lva iscat─â postum ├«n jurul acestui fals curent. ╚śi nici m─âcar ele nu putem fi siguri c─â s├«nt p├«n─â la urm─â veritabile.

Deja din 1924, referindu-se la ÔÇ×somnurileÔÇť colegilor s─âi, Aragon se ├«ntreba dac─â respectivii nu cumva simulau visul atunci c├«nd ├«l verbalizau. Fapt e c─â fa╚Ť─â de un curent ca suprarealismul cel mai bine e s─â r─âm├«i mefient. Exist─â o mare doz─â de ├«n╚Öel─âtorie ├«n produc╚Ťiile sale. Pe de alt─â parte, echivalen╚Ťa poem ÔÇô relatare de vis era at├«t de luat─â ├«n serios de Breton ╚Öi de acoli╚Ťii s─âi ├«nc├«t ├ëluard a fost considerat ÔÇ×ereticÔÇť atunci c├«nd a vrut s─â reintroduc─â o diferen╚Ťiere ÔÇô c├«t de necesar─â ÔÇô ├«ntre automatismul oniric ╚Öi elaborarea poetic─â. Oricum, cei men╚Ťiona╚Ťi nu erau ├«ntr-at├«t de interesa╚Ťi de vis pe c├«t se crede conform unui cli╚Öeu ├«ncet─â╚Ťenit, ei dorind mai cur├«nd s─â surprind─â mi╚Öc─ârile incon╚Ötientului din starea de veghe.

Dup─â Al doilea manifest al suprarealismului, loialii celui supranumit papa Breton au c─âzut de acord s─â colaboreze la o nou─â publica╚Ťie de tip oficios, Le Surr├ęalisme au service de la r├ęvolution. Distan╚Ťa dintre cele dou─â manifeste sub├«ntinde a╚Öadar ni╚Öte pozi╚Ťii contradictorii: ÔÇ×Suprarealismul nu se prezint─â ca expunerea unei doctrineÔÇť (fraza de ├«nceput a primului num─âr din La R├ęvolution surr├ęaliste) ╚Öi angajarea politic─â, una vehement─â. ├Änc─â din cel dint├«i cincinal, grupul s-a organizat ├«ntruc├«tva ca un partid revolu╚Ťionar ÔÇô al visului, evident. Iat─â ├«n ce const─â viul ata╚Öament practicat de suprareali╚Öti!

├Än decembrie 1929, suprarealismul va e╚Öua nu at├«t ca o revolu╚Ťie, c├«t ca o lovitur─â de stat poetic─â. Leiris definise vocabula ÔÇ×r├ęvolutionÔÇť (ÔÇ×r├¬volutionÔÇť?) drept ÔÇ×solution de tout r├¬veÔÇť, solu╚Ťia oric─ârui vis, ceea ce ├«n rom├ón─â d─â visolu╚Ťie. La fel de bine putem ├«ns─â vorbi despre lovilu╚Ťie. Adev─ârata revolu╚Ťie, estetic-onirist─â, o vor face ni╚Öte rom├óni ÔÇô patru decenii mai t├«rziu. Numele lor: Dumitru ╚Üepeneag ╚Öi Leonid Dimov. Despre ei, ├«ntr-un episod viitor. C├«ndva la anul. P├«n─â atunci, ÔÇ×La mul╚Ťi ani!ÔÇť. ╚śi s─â fie ├«ntr-un vis bun!

Lauren╚Ťiu Malomf─âlean este eseist ╚Öi traduc─âtor.

Foto: Andr├ę Breton (wikimedia commons)

Week end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii jpeg
Week-end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii
Pe undeva, este ╚Öi o dulce ╚Öi t├«rzie r─âzbunare a noastr─â, cu toate c─â ├«ntregul patrimoniu mo╚Ötenit dup─â 1918 apar╚Ťine statului rom├ón, indiferent de st─âp├«nitori, supu╚Öi ╚Öi complicatele raporturi care au existat ├«n trecut ├«ntre ei.
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu jpeg
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu
├Ä╚Ťi scriu, pentru c─â recent s-a reeditat una dintre c─âr╚Ťile tale.
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine? jpeg
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu-i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine?
Este demonstrat─â ╚Ötiin╚Ťific leg─âtura dintre creier, corp, mediu ╚Öi vulnerabilitatea genetic─â.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
La ora prînzului
E o aten╚Ťie pentru lumea mic─â, nev─âzut─â, ├«n mi╚Öcare, din jurul nostru, pentru care parc─â n-am avut ochi p├«n─â acum.
La stînga sau la dreapta? jpeg
La stînga sau la dreapta?
G├«ndirea binar─â ÔÇô natur─â versus cultur─â ÔÇô este prea rigid─â ca s─â explice complexitatea comportamentului verbal, care ├«n mod clar e o combina╚Ťie ├«ntre cele dou─â.
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei?  ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols jpeg
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei? ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols
Ceea ce suscit─â interesul ÔÇ×diagnosticianuluiÔÇŁ s├«nt atitudinile tot mai multor oameni. ├Än primul r├«nd, leg─âtura invers propor╚Ťional─â ├«ntre ÔÇ×lipsa de informa╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×opiniile fermeÔÇŁ.
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai jpeg
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai
S├«ntem ├«ntr-o alt─â etap─â a unui r─âzboi surd p├«n─â acum, ├«ntr-o nou─â formul─â, ÔÇ×reloadedÔÇŁ, dar tot h├«d─â, de a ne raporta la alteritate.
Procese de onirin╚Ť─â jpeg
Procese de onirin╚Ť─â
Niciodat─â nu ╚Ötii ce conduce la vis, pe c├«nd ce vine dup─â aceea e mai limpede: rememorarea, reluarea lui ├«n g├«nd p├«n─â la dispari╚Ťie.
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ jpeg
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ
Respectul difer─â de polite╚Ťe, at├«t ├«n categoriile etice, c├«t ╚Öi la locul de munc─â.
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile jpeg
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile
La nivelul societ─â╚Ťii noastre ├«nt├«lnim mul╚Ťi oameni care func╚Ťioneaz─â ├«n rol de victim─â, e mai simplu s─â plas─âm responsabilitatea ├«n exteriorul nostru dec├«t s─â ne asum─âm alegerile.
Vise la feminin jpeg
Vise la feminin
H├ęl├Ęne Cixous reordoneaz─â material dintr-un jurnal de vise imens, m─ârturisind c─â n-a modificat nimic din ebo╚Öa ini╚Ťial─â.
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american jpeg
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american
Tesla ╚Öi alte afaceri ÔÇ×nou ├«mbog─â╚ŤiteÔÇť se bazeaz─â adesea┬ápe finan╚Ť─âri externe, nu pe profituri.
Adapta╚Ťi pentru viitor  Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne jpeg
Adapta╚Ťi pentru viitor. Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne
Fericirea ne arat─â cum s─â devenim eroi ai propriei noastre vie╚Ťi, ce ├«nseamn─â ╚Öi cum s─â fim cu adev─ârat ni╚Öte eroi buni ╚Öi frumo╚Öi.
Traduc─âtorul orchestr─â ÔÇô interviu cu Andrei VIERU jpeg
Drag─â domnule Andrei Cornea
Un om despre care nu s├«ntem siguri c─â a existat vreodat─â ÔÇô de exemplu, Arjuna din┬áBhagavad-Gita┬áÔÇô face parte din umanitate sau nu?
ÔÇ×Unde ni s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť jpeg
ÔÇ×Unde ni-s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť
Oniriștii nu pornesc de la visele lor nocturne, inventînd hiperlucid altele, diurne.
De ce a murit macroeconomia? jpeg
De ce a murit macroeconomia?
P├«n─â c├«nd economi╚Ötii nu vor recunoa╚Öte existen╚Ťa unei incertitudini inevitabile, nu se va putea vorbi de o teorie macroeconomic─â, ci doar de m─âsuri de prevenire pentru situa╚Ťii de urgen╚Ť─â.
Contabilitatea schimb─ârilor climatice jpeg
Contabilitatea schimb─ârilor climatice
ÔÇ×COP26ÔÇŁ, Conferin╚Ťa ONU privind schimb─ârile climatice de la Glasgow, a adus o important─â mutare de accent de la responsabilitatea guvernelor la puterea sectorului privat.
Visele de apoi jpeg
Visele de apoi
C├«╚Ťi nu ne trezim, ├«n veghea imediat urm─âtoare unui co╚Ömar, cu ve╚Önica analogie dintre spa╚Ťiul oniric ╚Öi via╚Ťa de apoi?
Imagine, iconoclasm, icoan─â jpeg
Imagine, iconoclasm, icoan─â
Imaginea e liber─â de orice cenzur─â, de orice limit─â tehnologic─â.
O afacere bun─â jpeg
O afacere bun─â
Militarii nu s├«nt mai de╚Ötep╚Ťi dec├«t al╚Ťi oameni, dar se pricep de minune s─â stoarc─â din fiecare soldat maximum de efort ├«n minimum de timp.
Antinomiile istorice ale ortodoxiei jpeg
Rămîne Dumnezeu dator?
Vorb─âria care consum─â via╚Ťa chiar ╚Öi ├«n preajma mor╚Ťii arat─â cel mai bine inconsisten╚Ťa caracterelor.
Dileme auctoriale jpeg
Dileme auctoriale
Atunci cînd lectura devine boală, lucru destul de frecvent, leacul vindecării trebuie căutat în altă parte: cartea nu mai e medicament, iar biblioteca nu mai e farmacie.
F─ât Frumos de Magheru jpeg
F─ât-Frumos de Magheru
Cum stăteam noi așa, prin gangul care făcea legătura cu trotuarul a apărut o arătare cu copite.
Trei pactizan╚Ťi cu visul jpeg
Trei pactizan╚Ťi cu visul
Odată calea deschisă, bolnavul ajunge să comunice cu presupusa lume a spiritelor încă din stare de veghe.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.