Trasul de șireturi

Cristinel MUNTEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 1012 din 31 august – 6 septembrie 2023
image

Nu demult, am asistat întîmplător la un schimb de replici (adică la o dispută necordială) între un vecin mai în vîrstă și un trecător tinerel (că așa e tinerețea: trecătoare...). Întrucît cel din urmă a ajuns foarte rapid să-l tutuiască pe cel dintîi, vecinul mai vîrstnic a ripostat prompt: „Ne-am bătut, cumva, cu ghiozdanele în curtea școlii?”. Iată, așadar, o altă formulă sinonimă cu multe altele mai vechi.

Cîndva, în astfel de situații, se zicea așa: „Că doar nu am păscut porcii/gîștele împreună!” etc. Mai frecvent invocată (încă) este expresia a se trage de șireturi (cu cineva). Într-un articol din Dilema veche, intitulat „Familiaritatea şireturilor“ (publicat în 2017, în nr. 709), Rodica Zafiu a arătat (cum bănuiam dinainte) că în cazul acesta nu este vorba de șireturile de la pantofi, ci de șireturile (șnururile) de la haine, de la rochii, chiar de la (pe vremuri) lenjeria intimă. Ca atare, exprimările de acest tip sancționează o familiaritate necuvenită, o atitudine relaxată, un comportament deplasat pe care nu i le îngăduim interlocutorului.

Aducerea în discuție a „bătăii cu ghiozdanele în curtea școlii” mi-a atras atenția în acel moment, deoarece tocmai ce amintisem (la o conferință) de „trasul de șireturi”. În acea comunicare plecam de la constatarea că în societatea românească – de la o vreme și tot mai frecvent – se înregistrează o atitudine lipsită de respect față de intelectualul autentic, față de „omul de carte”. În același timp, precizam că justificări ori explicații pentru o asemenea atitudine se găsesc deja la José Ortega y Gasset, care (cu aproape un secol în urmă) a descris excelent statutul și misiunea intelectualului de-a lungul timpului.

Bunăoară, filosoful spaniol observa că atitudinea respectivă se vădește și în conversație, în exprimarea celorlalți. În acest sens, este suficient să reproduc cîteva rînduri surprinzătoare din cartea lui Studii despre iubire: „Este foarte verosimil ca într-o zi nu îndepărtată analiza microscopică și chimică a unei gene să reveleze cu anticipație tuberculoza care abia debutează într-un organism sau cancerul pe care un om de douăzeci de ani îl va avea la patruzeci. În același fel, simpla modă, azi triumfătoare, de a tutui persoanele la prima apropiere implică, pentru cine știe să privească, tot restul marilor schimbări politice și etice care se apropie”.

Cu acel prilej, am încercat să arăt că un anumit mod de exprimare poate încuraja ori poate conduce la instalarea unei familiarități neadecvate în raport cu intelectualul veritabil. Se uită prea adesea că limbajul este guvernat de unele norme intrinseci, că felul cum vorbim trebuie să fie în conformitate nu doar cu tema discuției și cu circumstanțele acesteia, ci și cu statutul interlocutorului.

Cînd avem în vedere statutul cuiva, poziția sa socială, respectul de care beneficiază el ori ea într-o comunitate, ne putem referi și la oameni „cu mai puțină carte”, dar care sînt creditați, totuși, cu o anumită înțelepciune, cu o gîndire (critică) sănătoasă sau cu o bogată experiență de viață. De pildă, cine nu-și amintește de statutul pe care îl are Ilie Moromete în primul volum din Moromeții, cînd consătenii îi sorb cuvintele de parcă ar aduce cu ele dezlegarea unor mari enigme? Tot așa, ne amintim că în cel de-al doilea volum al romanului statutul lui Moromete se schimbă radical: țăranul-filozof nu mai este ascultat de semenii săi, nu mai este lăsat să-și ducă fraza pînă la capăt. Niculae compară cele două ipostaze ale tatălui și trage concluzia: „Ei! acuma s-a terminat, îl vezi cum îi ia altul vorba din gură fără nici un respect şi el lasă fruntea jos şi nu mai zice nimic”.

Addenda. Despre omul învățat încă se mai spune că „știe (multă) carte” sau chiar (nițel peiorativ azi) că e „tobă/burduf de carte”. Un „om de carte” este un cărturar, un savant. Se zice și „om cu carte”, o expresie creată firesc, pentru a intra în opoziție cu sintagma „om fără carte”, care face referire la cineva neinstruit. Totuși, om de carte și om cu carte nu semnifică exact același lucru. Prepozițiile întrebuințate nu-s deloc indiferente. Deosebirea este similară (dacă vreți) celei dintre „pahar de apă” și „pahar cu apă”. Altfel spus, omul cu carte este ceva mai „încăpător”: mai are de citit pînă să ajungă un om de carte. Dar nici cel din urmă nu se oprește vreodată din citit. Nu va declara niciodată că nu mai are nevoie de cărți.

Cristinel Munteanu este profesor univ. dr. habil. la Facultatea de Comunicare și Relații Internaționale, Universitatea „Danubius” din Galați; doctor în filologie și doctor în filozofie, afiliat (ca îndrumător de doctorat) la IOSUD – Universitatea din Pitești.

1025 21 Iamandi jpg
Business as usual
Poate că britanicii, spre deosebire de alte nații mai versatile, mai cameleonice, au exercițiul normalului.
VJ jpg
La aniversară. Valeriu Jereghi în spațiul filmului european
Creator a 19 filme ca regizor, 21 și ca scenarist, opt ca director de imagine și unul ca producător, a fost și actor în patru filme.
1014 23 jpg
„Probabil cel mai aşteptat album rap din ultimii zece ani” – G.P. VOLCEANOV în dialog cu PHUNK B –
Prima mea casetă de hip-hop românesc a fost Familiarizează-te de la La Familia, în 2001, septembrie, de ziua mea, la 7 ani.
p 21 WC jpg
Digital și analogic
Dincolo de sensul intrinsec al unui cuvînt sau al unei expresii, mai există unul, extrinsec, care rezultă din relația acestora cu contextul.
1013 23 Miru fotosoto jpg
„De ce iubim femeile MCs” (II) – G.P. VOLCEANOV în dialog cu MIRU
„Mi-ar plăcea măcar la Conservator, fiind de specialitate, să fie o materie legată de rap.”
1010 22 coperta jpg
image png
Hoțul de timp
Ei se fortifică în interiorul iluziei de a „avea în mînă accelerarea sau încetinirea călătoriilor la graniță, nu cea geografică, ci cea a veșniciei”
image png
Solidaritatea de aparență
Grație coincidenței onomastice, își însușise fără jenă „faptele de vitejie” ale acestui fotbalist sîrb; și-i mersese de minune pînă să fie descoperit.
image png
Iarna pe uliță
Psihic, însă... mi se pare că e invers.
image png
Privirea ca formă de gîndire în arta lui Marin Gherasim
Preocupările teoretice ale pictorului se manifestă de timpuriu.
p 21 Heinrich B”ll jpg
Dragostea tăiată la montaj. Heinrich Böll despre doliul Germaniei
Dar nu la asta se gîndea Heinrich acum: el se gîndea la speranța care luminase o clipă chipul mamei, numai o singură clipă, dar știa că o clipă înseamnă mult.
index jpeg 7 webp
Ce a căzut, de fapt, în 1989?
Ce nu știm este dacă această situație va dura. Experiența ne arată că omul nu poate trăi fără narative și că istoria la un moment dat se repetă.
pata umana jpg
Pata umană. Despre intoleranță și mizantropie
„Ignoranța nu este un vid, este un preaplin de scenarii și de certitudini.”
p 23 jpg
p 22 Dimitrie Cantemir WC jpg
Cantemir – confluenţe culturale şi aculturaţie
Cel care făcea această observaţie vorbea în bună cunoştință de cauză, sugerînd una din componentele procesului de aculturaţie.
p 22 jpg
Întotdeauna tu, niciodată eu sau despre violența invizibilă
Termenul de „violență psihologică” este intrat de puțini ani în vocabularul colectiv și conștientizat ca fenomen care se petrece și la care am fost și sîntem expuși fără a ne da seama.
987 23 Volceanov jpg
„De ce iubim femeile MCs” – G.P. VOLCEANOV în dialog cu GANI (partea I) –
Cel mai important e să fii true şi pasionat pînă la capăt.
982 22 Lepenies jpg
Muncă intelectuală
Munca intelectuală a lui Martus/Spoerhase e o carte foarte interesantă și plină de învățăminte.
p 23 jpg
În aerul firav al Globului
Ce lecție transfiguratoare despre puterea teatrului este acest spectacol! Și totuși, care Ioana? Ioana pitit/ă în fiecare din noi, care-și dorește să fie ascultat/ă, recunoscut/ă și acceptat/ă. Nimic mai simplu.
980 21 Badescu jpeg
Copel Moscu și jocul de-a realitatea
Filmele lui Moscu sînt documentare ale unei lumi ascunse, a unei alter-realități adevărate, care există, dar nu este într-un mod de la sine înțeles, adică prin însuși faptul de a fi, observată și băgată în seamă.
index jpeg 4 webp
Pe scurt, despre iluzia schimbării
Cădem de acord că aceste vremuri trecute erau frumoase atît pentru fete, cît și pentru băieți.
index jpeg 2 webp
Cu iubirea în minte, cu mintea în iubire
Cînd, la rîndul nostru, iubim o anumită persoană, această iubire se poate extinde la un obiect care i-a fost drag, poate deveni o colecție de obiecte iubite de acel om sau o pasiune pentru un anumit domeniu.
Robert Harron and Gertrude Norman in The Tender Hearted Boy (1913) (cropped) jpg
Iubire "all inclusive” sau prietenie?
Ceilalți, care își investesc energia în mai multe relații, în mai multe preocupări, au de-a face cu limitele, distanța, absența și iubirea neîmpărtășită toată viața.
p 21 WC jpg
Orwell, petrolul și qatarezii
n vremea lui Rebreanu și a lui Camil Petrescu, reprezentanta României sub proaspătul încoronat Carol al II-lea pornea lungul și năucitorul drum spre Lumea Nouă.

Adevarul.ro

image
Un virus, cu mortalitate de 40 de ori mai mare decât COVID-19, ar putea devasta omenirea. La ce trebuie să fim atenți
Experții britanici în sănătate publică avertizează că gripa aviară, inclusiv varianta H5N1, care poate infecta și oamenii, ar putea provoca o pandemie mai gravă decât COVID-19. Ei cer guvernelor lumii să ia măsuri imediate pentru prevenirea unei eventuale catastrofe.
image
Cum puteți scăpa de „hormonul stresului” și grăsimea de pe burtă. Suplimentele care vă pot ajuta
Cortizolul, adesea numit „hormonul stresului”, joacă un rol crucial în răspunsul organismului la stres. Nivelurile ridicate de cortizol pot duce la o creșterea grăsimii de pe burtă, avertizează medicii.
image
Când sunt suplimentele alimentare un pericol pentru sănătate. Medic: „Recomandăm doar pe cele care au studii clinice”
Suplimentele alimentare, atrag atenția medicii, nu sunt „simple vitamine”, sau „doar plante”, ci pot face mult rău atunci când nu sunt administrate la indicația medicului și nu sunt produse certificate.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.