Preistorie, previstorieÔÇŽ

Publicat în Dilema Veche nr. 829 din 9 - 15 ianuarie 2020
Preistorie, previstorieÔÇŽ jpeg

├Ä╚Öi petrecuse ziua h─âl─âduind oco╚Ö de la o grot─â la alta prin acel podi╚Ö unde ├«╚Öi f─âcuser─â s─âla╚Öul. C─âuta un perete gol s─â picteze. Preg─âtise pigmen╚Ťii ocru. G─âsise deja o intrare la baza unui copac. Era ucenic ├«ntr-ale me╚Öte╚Öugului. Drept ├«nsemn, avea la br├«u un acoper─âm├«nt firav din piele de cal, nu bl─ânuri ca b─âtr├«nii. Cu o zi ├«nainte asistase la o scen─â de v├«n─âtoare. V├«naser─â un bizon ╚Öi o pas─âre f├«lf├«ise pe deasupra cre╚Ötetului c├«nd jivina ├«╚Öi d─âduse duhul. Z─âcea pe o parte, cu burta sf├«╚Öiat─â, pe iarba ud─â de s├«nge i se ├«ntindeau m─âruntaiele. Odat─â spintecat, s-au hr─ânit cu m─âdularele animalului, sim╚Ťindu-i v├«na cum le urc─â prin vene ca seva unui arbore uria╚Ö. O comuniune cu spiritul aciuat ├«n carne. Care ├«i picase cam greu la stomac. ├Än seara aceea, odat─â intrat ├«n pe╚Ötera c├«nd str├«mt─â, c├«nd larg─â, ├«╚Öi cl─âtise ochii cu pere╚Ťii umplu╚Ťi de str─âmo╚Öii lor. Se holbase la turmele ├«nscrise ├«n calcar p├«n─â ce l-a cuprins ├«n mrejele lui somnul. Adoarme sub acei tauri imen╚Öi, la lumina f─âcliei. Cur├«nd, se vede transportat ├«n lumea de dincolo, cea despre care le spunea vraciul. V├«neaz─â din nou bizonul. Imens, atac├«ndu-l frontal. Copitele fac p─âm├«ntul s─â se cutremure ├«ntr-un iure╚Ö de tunete. Sub mijloc, ve╚Öm├«ntul ├«i fream─ât─â. Se ├«nfierb├«nt─â. Apuc─â suli╚Ťa ╚Öi, ap─âr├«ndu-se, o-nfige cu putere ├«ntre picioarele din spate ale jivinei ce spumeg─â de n─âduf. Simte cum se prelinge toat─â vigoarea. Zace pe-o parte, cu burta sf├«╚Öiat─â, pe iarba ud─â de s├«nge i se ├«ntind m─âruntaiele. ├Ä╚Öi vede moartea cu ochii. ├Äl treze╚Öte strig─ât de cobe. A doua zi, amintindu-╚Öi anevoie culorile, avea s-o picteze ├«n loc ferit.

C├«nd vizitezi Lascaux, cel pu╚Ťin ultima copie, terminat─â ├«n 2016 ÔÇô aduc mul╚Ťumiri pe aceast─â cale ALCA, Agen╚Ťia Cultural─â a Regiunii Nouvelle-Aquitaine, care mi-a facilitat vizita sitului ├«n cadrul unei reziden╚Ťe de traducere la Bordeaux ÔÇô, e╚Öti parc─â teleportat ├«n Paleoliticul superior, cu 20.000 de ani ├«n urm─â, atunci c├«nd omul de Cro-Magnon b├«jb├«ia prin caverne, ╚Öi ├«╚Ťi ├«nchipui picturile rupestre p├«lp├«ind la lic─ârul f─âcliilor, mi╚Öc├«ndu-se ├«n slow motion. Singura secven╚Ť─â la care nu ai acces printre reproducerile f─âcute de c─âtre speciali╚Ötii ├«n pictura decorativ─â e celebra Sc├Ęne du Puits. O po╚Ťi ├«ns─â vedea ├«n sectorul atelierelor. O po╚Ťi atinge.

Spre deosebire de sectoarele anterioare (Absida, Pasajul sau Sala Taurilor), acest Pu╚Ť include un num─âr limitat de figuri, apar╚Ťin├«nd bestiarului ╚Öi, ├«n egal─â m─âsur─â, unui registru geometric. ├Än centrul compozi╚Ťiei, o reprezentare uman─â atrage aten╚Ťia. Aceast─â imagine asociaz─â patru elemente unice ├«n cadrul grotei: un b─ârbat pe jum─âtate ├«ntins, cu chip de pas─âre, patru degete la fiecare m├«n─â ╚Öi ├«n erec╚Ťie, un b─â╚Ť pe care st─â o pas─âre, aceea╚Öi, un bizon r─ânit ale c─ârui viscere ies din burt─â, respectiv o suli╚Ť─â rupt─â. La st├«nga un rinocer, cumva din alt film. Totul, desf─â╚Öurat pe 3 m┬▓. Acest ansamblu, renumit pentru poten╚Ťialul s─âu narativ, este unul dintre rarele exemple ├«n care pozi╚Ťia subiec╚Ťilor ╚Öi temele abordate trimit la un episod ce sugereaz─â transmiterea unui mesaj, de unde ╚Öi denumirea de ÔÇ×Scena Pu╚ŤuluiÔÇť. ├Äntr-adev─âr, locul gravurii pare simptomatic, ales ├«n mod deliberat. Predestinat s─â duc─â peste timp la metafora unei f├«nt├«ni a incon╚Ötientului.

La o privire mai atent─â, sim╚Ťi cum se-aprinde becule╚Ťul ├«n cap ca de fiecare dat─â c├«nd descoperi o eviden╚Ť─â, at├«t de evident─â ├«n simplitatea ei ├«nc├«t trecuse neobservat─â ÔÇô ├«n cazul acesta, cu mileniile: ai acolo semnalmentele unui individ ce viseaz─â. Revela╚Ťia l-a izbit tot pe un francez, Michel Jouvet, onirologul care ╚Öi-a str├«ns rezultatele investiga╚Ťiilor ├«n Le Sommeil et le r├¬ve (Odile Jacob, Paris, 2000 ÔÇô traducerea citatelor de mai jos ├«mi apar╚Ťine). Pentru c─â volumul se opre╚Öte, ├«n treac─ât, ╚Öi la Scena Pu╚Ťului. Mai ├«nt├«i, legat de pas─âre ca mesager sau animal psihopomp, Jouvet aminte╚Öte c─â ÔÇ×aspectul fantastic al visului ar fi fost [ÔÇŽ] la baza credin╚Ťei ├«n suflet ╚Öi spirit ce st─â, sub forma a numeroase avataruri, la na╚Öterea tuturor civiliza╚Ťiilor ╚Öi a tuturor religiilorÔÇť; apoi, omul de ╚Ötiin╚Ť─â se ├«ntreab─â: ÔÇ×Cum s─â explici imageria extraordinar─â ╚Öi ilogic─â a unui vis de zbor sau de levita╚Ťie [ÔÇŽ] f─âr─â s─â apelezi la conceptul de spirit sau de suflet? Acestea, imateriale, p─âr─âsesc trupul material inert ╚Öi ├«╚Öi iau zborul (aidoma micii p─âs─âri) pentru a porni s─â h─âl─âduiasc─â prin spa╚Ťiu ╚Öi timpÔÇť. ├Än final, Michel Jouvet revine cu alte piste hermeneutice: ÔÇ×Numeroase interpret─âri au fost propuse. Pentru Henri Breuil, ar fi vorba despre comemorarea unui accident de v├«n─âtoare, iar pentru Horst Kirchner despre o scen─â de ╚Öamanism cu un vr─âjitor ├«n stare cataleptic─âÔÇť. Rezervat ├«n privin╚Ťa lor, savantul propune ipoteza ca scena pictat─â s─â ├«nf─â╚Ťi╚Öeze concomitent vis─âtorul, visul ╚Öi interpretarea acestuia: ÔÇ×artistul din Lascaux ar fi vrut s─â reprezinte ├«n acela╚Öi timp un vis─âtor, ideea visului ╚Öi con╚Ťinutul unui vis. ╚śtim ast─âzi c─â erec╚Ťia ├«nso╚Ťe╚Öte somnul paradoxal ce corespunde activit─â╚Ťii onirice la b─ârbat. [ÔÇŽ] Str─âmo╚Öii no╚Ötri de acum aproape 20.000 de ani ar fi observat, prin urmare, aceast─â manifestare fizic─â a visului, care nu a fost descoperit─â dec├«t ├«n 1965 de c─âtre Charles Fisher. B─â╚Ťul pe care st─â o pas─âre evoc─â explica╚Ťia magic─â a visului. ├Än timpul visului, sufletul (├«nf─â╚Ťi╚Öat aici de pas─âre, precum Ba ├«n Egiptul antic) p─âr─âse╚Öte corpul. P├«n─â la urm─â, este posibil ca bizonul r─ânit de suli╚Ť─â s─â reprezinte imageria oniric─â a vis─âtoruluiÔÇť.

├Än orice caz, vorbim despre ├«nt├«iul autoportret din istorie. O redare preistoric─â a rela╚Ťiei dintre spirit ╚Öi materie. Omul. Abia schi╚Ťat, decorporalizat, stilizat.

Se spune despre bebelu╚Öi c─â s-ar afla ├«n faza REM, c├«nd au loc majoritatea viselor, mai bine de jum─âtate din perioada petrecut─â dormind, o rat─â ce va continua s─â descreasc─â de-a lungul vie╚Ťii, p├«n─â la anihilarea final─â. ├Än copil─âria umanit─â╚Ťii, omul de Cro-Magnon va fi visat ╚Öi el cu asupra de m─âsur─â. Vis─âm, cu alte cuvinte, ├«nc─â din uter, ├«nc─â din pe╚Ötera imemorial─â. Vom putea spune vreodat─â cu m├«na pe inim─â dac─â a fost ├«ntr-adev─âr un vis bun?

Lauren╚Ťiu Malomf─âlean este eseist ╚Öi traduc─âtor.

Foto: wikimedia commons

Week end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii jpeg
Week-end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii
Pe undeva, este ╚Öi o dulce ╚Öi t├«rzie r─âzbunare a noastr─â, cu toate c─â ├«ntregul patrimoniu mo╚Ötenit dup─â 1918 apar╚Ťine statului rom├ón, indiferent de st─âp├«nitori, supu╚Öi ╚Öi complicatele raporturi care au existat ├«n trecut ├«ntre ei.
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu jpeg
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu
├Ä╚Ťi scriu, pentru c─â recent s-a reeditat una dintre c─âr╚Ťile tale.
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine? jpeg
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu-i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine?
Este demonstrat─â ╚Ötiin╚Ťific leg─âtura dintre creier, corp, mediu ╚Öi vulnerabilitatea genetic─â.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
La ora prînzului
E o aten╚Ťie pentru lumea mic─â, nev─âzut─â, ├«n mi╚Öcare, din jurul nostru, pentru care parc─â n-am avut ochi p├«n─â acum.
La stînga sau la dreapta? jpeg
La stînga sau la dreapta?
G├«ndirea binar─â ÔÇô natur─â versus cultur─â ÔÇô este prea rigid─â ca s─â explice complexitatea comportamentului verbal, care ├«n mod clar e o combina╚Ťie ├«ntre cele dou─â.
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei?  ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols jpeg
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei? ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols
Ceea ce suscit─â interesul ÔÇ×diagnosticianuluiÔÇŁ s├«nt atitudinile tot mai multor oameni. ├Än primul r├«nd, leg─âtura invers propor╚Ťional─â ├«ntre ÔÇ×lipsa de informa╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×opiniile fermeÔÇŁ.
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai jpeg
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai
S├«ntem ├«ntr-o alt─â etap─â a unui r─âzboi surd p├«n─â acum, ├«ntr-o nou─â formul─â, ÔÇ×reloadedÔÇŁ, dar tot h├«d─â, de a ne raporta la alteritate.
Procese de onirin╚Ť─â jpeg
Procese de onirin╚Ť─â
Niciodat─â nu ╚Ötii ce conduce la vis, pe c├«nd ce vine dup─â aceea e mai limpede: rememorarea, reluarea lui ├«n g├«nd p├«n─â la dispari╚Ťie.
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ jpeg
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ
Respectul difer─â de polite╚Ťe, at├«t ├«n categoriile etice, c├«t ╚Öi la locul de munc─â.
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile jpeg
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile
La nivelul societ─â╚Ťii noastre ├«nt├«lnim mul╚Ťi oameni care func╚Ťioneaz─â ├«n rol de victim─â, e mai simplu s─â plas─âm responsabilitatea ├«n exteriorul nostru dec├«t s─â ne asum─âm alegerile.
Vise la feminin jpeg
Vise la feminin
H├ęl├Ęne Cixous reordoneaz─â material dintr-un jurnal de vise imens, m─ârturisind c─â n-a modificat nimic din ebo╚Öa ini╚Ťial─â.
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american jpeg
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american
Tesla ╚Öi alte afaceri ÔÇ×nou ├«mbog─â╚ŤiteÔÇť se bazeaz─â adesea┬ápe finan╚Ť─âri externe, nu pe profituri.
Adapta╚Ťi pentru viitor  Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne jpeg
Adapta╚Ťi pentru viitor. Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne
Fericirea ne arat─â cum s─â devenim eroi ai propriei noastre vie╚Ťi, ce ├«nseamn─â ╚Öi cum s─â fim cu adev─ârat ni╚Öte eroi buni ╚Öi frumo╚Öi.
Traduc─âtorul orchestr─â ÔÇô interviu cu Andrei VIERU jpeg
Drag─â domnule Andrei Cornea
Un om despre care nu s├«ntem siguri c─â a existat vreodat─â ÔÇô de exemplu, Arjuna din┬áBhagavad-Gita┬áÔÇô face parte din umanitate sau nu?
ÔÇ×Unde ni s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť jpeg
ÔÇ×Unde ni-s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť
Oniriștii nu pornesc de la visele lor nocturne, inventînd hiperlucid altele, diurne.
De ce a murit macroeconomia? jpeg
De ce a murit macroeconomia?
P├«n─â c├«nd economi╚Ötii nu vor recunoa╚Öte existen╚Ťa unei incertitudini inevitabile, nu se va putea vorbi de o teorie macroeconomic─â, ci doar de m─âsuri de prevenire pentru situa╚Ťii de urgen╚Ť─â.
Contabilitatea schimb─ârilor climatice jpeg
Contabilitatea schimb─ârilor climatice
ÔÇ×COP26ÔÇŁ, Conferin╚Ťa ONU privind schimb─ârile climatice de la Glasgow, a adus o important─â mutare de accent de la responsabilitatea guvernelor la puterea sectorului privat.
Visele de apoi jpeg
Visele de apoi
C├«╚Ťi nu ne trezim, ├«n veghea imediat urm─âtoare unui co╚Ömar, cu ve╚Önica analogie dintre spa╚Ťiul oniric ╚Öi via╚Ťa de apoi?
Imagine, iconoclasm, icoan─â jpeg
Imagine, iconoclasm, icoan─â
Imaginea e liber─â de orice cenzur─â, de orice limit─â tehnologic─â.
O afacere bun─â jpeg
O afacere bun─â
Militarii nu s├«nt mai de╚Ötep╚Ťi dec├«t al╚Ťi oameni, dar se pricep de minune s─â stoarc─â din fiecare soldat maximum de efort ├«n minimum de timp.
Antinomiile istorice ale ortodoxiei jpeg
Rămîne Dumnezeu dator?
Vorb─âria care consum─â via╚Ťa chiar ╚Öi ├«n preajma mor╚Ťii arat─â cel mai bine inconsisten╚Ťa caracterelor.
Dileme auctoriale jpeg
Dileme auctoriale
Atunci cînd lectura devine boală, lucru destul de frecvent, leacul vindecării trebuie căutat în altă parte: cartea nu mai e medicament, iar biblioteca nu mai e farmacie.
F─ât Frumos de Magheru jpeg
F─ât-Frumos de Magheru
Cum stăteam noi așa, prin gangul care făcea legătura cu trotuarul a apărut o arătare cu copite.
Trei pactizan╚Ťi cu visul jpeg
Trei pactizan╚Ťi cu visul
Odată calea deschisă, bolnavul ajunge să comunice cu presupusa lume a spiritelor încă din stare de veghe.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.