Insisten╚Ťa memoriei ├«n vise (acuarele, fotografii)

Publicat în Dilema Veche nr. 893 din 20 - 26 mai 2021
Insisten╚Ťa memoriei ├«n vise (acuarele, fotografii) jpeg

Poate ├«ntruc├«t mult─â vreme s-a sus╚Ťinut c─â visele s├«nt ├«nainte de toate imagine ÔÇô ╚Öi nu, a╚Öa cum se dovedesc ele la o privire mai avizat─â, ni╚Öte gheme de senza╚Ťii, percep╚Ťii, emo╚Ťii ÔÇô, istoria picturii se vede ast─âzi plin─â de reprezent─âri ├«ncerc├«nd s─â imagineze, ├«n tablouri cu subiec╚Ťi vis─âtori ca atare sau numai sub├«n╚Ťele╚Öi, nemaiv─âzutele locuri pe care le vizit─âm ├«n somn. Se poate astfel trasa o evolu╚Ťie: dinspre Evul Mediu, cu vise biblice trimise de Dumnezeu ├«nsu╚Öi, ├«n iconografii subiacente ajunse de-a lungul timpului canonice (scara lui Iacob sau Iosif interpret├«nd visele faraonului), dac─â nu cu picioarele pe p─âm├«nt, ba chiar sub el, ├«n viziunile infernale ie╚Öite din m├«na lui Hieronymus Bosch; desigur, scenele ÔÇ×p─âg├«neÔÇť din Rena╚Ötere ╚Öi baroc; apoi, capriciile unui Francisco de Goya, c├«nd ra╚Ťiunea tocmai c─â se aliaz─â cu imagina╚Ťia, nu o refuteaz─â; nu mai pu╚Ťin celebrul Co╚Ömar indus pe p├«nz─â de c─âtre romanticul Henri Fuseli; pentru ca, dup─â un ocol ├«n pictura simbolist─â, s─â ne trezim ├«n plin secol XX, martori a ceea ce s-a dorit a fi incon╚Ötientul dezv─âluit de suprarealism. Dar inten╚Ťia mea nu e nicidecum s─â fac un pomelnic, o simpl─â enumerare ar dep─â╚Öi spa╚Ťiul acestui articol. M─â voi axa pe dou─â capete de pod ale acestui parcurs, acolo unde ÔÇô paradoxal, pictura fiind o art─â spa╚Ťial─â, cu alte cuvinte una a simultaneit─â╚Ťii ÔÇô stau dou─â vise ├«n care accentul cade pe timp. Autorii lor: Albrecht D├╝rer ╚Öi Salvador Dal├ş, n─âscu╚Ťi am├«ndoi ├«n luna mai (1471, respectiv 1904). Ambele imagini, o schi╚Ť─â, respectiv un tablou ├«n toat─â regula, se axeaz─â pe ideea de scurgere. Dac─â ├«ns─â la D├╝rer visul transpus vizual invadeaz─â ├«ntreg orizontul, c─âz├«nd de-a dreptul din cer pentru a cotropi totul ├«n cale, peste secole, Dal├ş ne va ar─âta c─â timpul se tope╚Öte ╚Öi curge dup─â alt─â logic─â ├«n vise, ├«ntr-un prezent continuu, dintotdeauna aici, dar amenin╚Ť├«nd la orice raz─â mai puternic─â, trimis─â ca o s─âgeat─â de un soare mereu absent, s─â se descompun─â o dat─â pentru totdeauna.

├Äntr-o pagin─â de jurnal p─âstrat─â la Muzeul de Istoria Artei din Viena, sec╚Ťiunea Kunstkammer (cabinetul de curiozit─â╚Ťi al Habsburgilor), vizitatorul ├«nzestrat cu r─âbdare poate g─âsi, dac─â ╚Öi-a pus-o ├«n g├«nd ca pe-o datorie de pre╚Ť, o acuarel─â, sub care, caligrafie con╚Ťin├«nd o singur─â t─âietur─â, o singur─â completare, apare ╚Öi o transpunere ├«n scris, a unui vis la prima vedere cosmic, apocaliptic. ├Äntr-un peisaj cu arbori ├«mpr─â╚Ötia╚Ťi ├«n zare ╚Öi case minuscule, o imens─â coloan─â de ap─â se pr─âv─âle╚Öte pe p─âm├«nt, propag├«ndu-se ├«ntocmai ca sporii unei ciuperci atomice. Urmeaz─â ╚Öi altele, deja se v─âd  apropiindu-se, lent, ├«n╚Öel─âtor. At├«t de puternic─â e prima izbitur─â, evaluat─â la patru mile dep─ârtare, ├«nc├«t vis─âtorul se ridic─â ├«n capul oaselor, cuprins de cutremur. Ca niciodat─â altc├«ndva ├«naintea lui, nu doar c─â va face tot efortul omene╚Öte posibil pentru a-╚Öi aminti visul, dar va l─âsa urme, m─ârturia lui p─âr├«nd s─â fie prima de acest fel. ├Än noaptea dintre 7 ╚Öi 8 iunie 1525, imediat dup─â Rusalii, cu mai pu╚Ťin de trei ani ├«nainte de moarte, Albrecht D├╝rer vede a╚Öadar nu o mul╚Ťime de limbi de foc ÔÇô prea ar fi fost totul pe fa╚Ť─â ÔÇô, ci trombe de ap─â rev─ârs├«ndu-se din ceruri. Cu toat─â gama de efecte: sunete, scutur─âturi. ├Äntr-un eseu din volumul Le temps, ce grand sculpteur (Gallimard, 1983), dup─â ce ofer─â o traducere sui generis a visului ├«ndurat de c─âtre pictorul renascentisto-╚Öi-ceva-mai-mult, Marguerite Yourcernar vine ╚Öi cu interpret─âri. O izbe╚Öte absen╚Ťa total─â de simboluri. ├Äntr-adev─âr, vizionarul e un realist (m─âsoar─â distan╚Ťe, viteze), ├«ns─â, ca ├«ntotdeauna ├«n vise, totul doar pare s─â fie ceea ce pare. Dincolo de teama de potop ├«ntr-o epoc─â de incertitudine religioas─â (Reforma cu avatarurile ei), nota╚Ťia lui D├╝rer se termin─â cu ÔÇ×Fie ca Dumnezeu s─â le ├«ntoarc─â pe toate spre bineÔÇť. Visul ar putea fi considerat numaidec├«t metafizic, apa c─âz├«nd pe p─âm├«nt parc─â direct din f├«nt├«nile Paradisului. Dar dac─â el s-a insinuat din str─âfunduri ce n-au v─âzut nicic├«nd apele divine, ci altele, mai insondabile?

Pe acestea, a vrut s─â le scoat─â la iveal─â suprarealismul pictural; un pleonasm, c─âci ├«n realitate curentul s-a manifestat ca la carte aproape exclusiv ├«n pictur─â, literatura suprarealist─â neav├«nd chiar at├«t de multe ├«n comun cu visul pe c├«t se tot zvone╚Öte la fiecare col╚Ť de strad─â peste care cade umbra unui edificiu. Ba mai mult, dintre to╚Ťi suprareali╚Ötii, Salvador Dal├ş s-a considerat unicul. ├Ä╚Öi numea picturile fotografii de vise pictate manual, practic├«nd ceva ce s-ar numi, de fapt, hiperrealism oniric. ├Äntr-o serie de cinci tablouri, pictate la intervale scurte de timp, reg─âsim delirul interpretativ at├«t de caracteristic autorului catalan: Portretul lui Paul ├ëluard (1929) ÔÇô cu l─âcuste pe fa╚Ť─â, Enigma dorin╚Ťei (1929) ÔÇô mama devoratoare, Marele masturbator (1929) ÔÇô fantezii f─âr─â perdele, Persisten╚Ťa memoriei (Ceasurile moi de buzunar, cu plaja pustie din Portlligat ├«n fundal, 1931), Somnul (1937) ÔÇô sprijinit ├«n proptele. Chipul vis─âtorului apare ├«n fiecare dintre aceste compozi╚Ťii. De╚Öi deformat─â, recunoa╚Ötem figura lui Dal├ş, ├«n tot at├«tea autoportrete ale eului s─âu nocturn. Abstractizat─â, cu tr─âs─âturi fade, putem u╚Öor observa cum creatura are ochii ├«nchi╚Öi, gene desenate minu╚Ťios, ca pentru a nu ne l─âsa niciun dubiu asupra faptului c─â e surprins─â dormind, ├«ntr-un continuu prezent al visului. Cele trei ceasuri moi din tabloul omonim ÔÇô reminiscen╚Ť─â, potrivit unei m─ârturisiri din Jurnalul unui geniu, a unei buc─â╚Ťi de camembert uitate pe o farfurie, pe care pictorul va aplica metoda paranoic-critic─â de construc╚Ťie perfect lucid─â a fantasmei ÔÇô pot simboliza trecerea; furnicile acoperind ceasul portocaliu din col╚Ťul st├«ng ÔÇô rigid, ├«ntors, al tat─âlui ÔÇô s├«nt, ca mereu pentru Dal├ş, sugestia dec─âderii ╚Öi descompunerii, efect al ve╚Önicei scurgeri a timpului. Acestor cinci vise pur dal├şniene li se adaug─â un al ╚Öaselea, Vis provocat de zborul unei albine ├«n jurul unei rodii cu o secund─â ├«nainte de trezire (1944), ├«n care viseaz─â o femeie: Gala, muza absolut─â ├«n nuditatea ei. Despre el ╚Öi durata lui, cu alt prilej. E prea bun!

Ovidiu Lorenz este prozator.

Week end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii jpeg
Week-end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii
Pe undeva, este ╚Öi o dulce ╚Öi t├«rzie r─âzbunare a noastr─â, cu toate c─â ├«ntregul patrimoniu mo╚Ötenit dup─â 1918 apar╚Ťine statului rom├ón, indiferent de st─âp├«nitori, supu╚Öi ╚Öi complicatele raporturi care au existat ├«n trecut ├«ntre ei.
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu jpeg
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu
├Ä╚Ťi scriu, pentru c─â recent s-a reeditat una dintre c─âr╚Ťile tale.
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine? jpeg
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu-i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine?
Este demonstrat─â ╚Ötiin╚Ťific leg─âtura dintre creier, corp, mediu ╚Öi vulnerabilitatea genetic─â.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
La ora prînzului
E o aten╚Ťie pentru lumea mic─â, nev─âzut─â, ├«n mi╚Öcare, din jurul nostru, pentru care parc─â n-am avut ochi p├«n─â acum.
La stînga sau la dreapta? jpeg
La stînga sau la dreapta?
G├«ndirea binar─â ÔÇô natur─â versus cultur─â ÔÇô este prea rigid─â ca s─â explice complexitatea comportamentului verbal, care ├«n mod clar e o combina╚Ťie ├«ntre cele dou─â.
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei?  ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols jpeg
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei? ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols
Ceea ce suscit─â interesul ÔÇ×diagnosticianuluiÔÇŁ s├«nt atitudinile tot mai multor oameni. ├Än primul r├«nd, leg─âtura invers propor╚Ťional─â ├«ntre ÔÇ×lipsa de informa╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×opiniile fermeÔÇŁ.
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai jpeg
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai
S├«ntem ├«ntr-o alt─â etap─â a unui r─âzboi surd p├«n─â acum, ├«ntr-o nou─â formul─â, ÔÇ×reloadedÔÇŁ, dar tot h├«d─â, de a ne raporta la alteritate.
Procese de onirin╚Ť─â jpeg
Procese de onirin╚Ť─â
Niciodat─â nu ╚Ötii ce conduce la vis, pe c├«nd ce vine dup─â aceea e mai limpede: rememorarea, reluarea lui ├«n g├«nd p├«n─â la dispari╚Ťie.
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ jpeg
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ
Respectul difer─â de polite╚Ťe, at├«t ├«n categoriile etice, c├«t ╚Öi la locul de munc─â.
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile jpeg
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile
La nivelul societ─â╚Ťii noastre ├«nt├«lnim mul╚Ťi oameni care func╚Ťioneaz─â ├«n rol de victim─â, e mai simplu s─â plas─âm responsabilitatea ├«n exteriorul nostru dec├«t s─â ne asum─âm alegerile.
Vise la feminin jpeg
Vise la feminin
H├ęl├Ęne Cixous reordoneaz─â material dintr-un jurnal de vise imens, m─ârturisind c─â n-a modificat nimic din ebo╚Öa ini╚Ťial─â.
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american jpeg
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american
Tesla ╚Öi alte afaceri ÔÇ×nou ├«mbog─â╚ŤiteÔÇť se bazeaz─â adesea┬ápe finan╚Ť─âri externe, nu pe profituri.
Adapta╚Ťi pentru viitor  Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne jpeg
Adapta╚Ťi pentru viitor. Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne
Fericirea ne arat─â cum s─â devenim eroi ai propriei noastre vie╚Ťi, ce ├«nseamn─â ╚Öi cum s─â fim cu adev─ârat ni╚Öte eroi buni ╚Öi frumo╚Öi.
Traduc─âtorul orchestr─â ÔÇô interviu cu Andrei VIERU jpeg
Drag─â domnule Andrei Cornea
Un om despre care nu s├«ntem siguri c─â a existat vreodat─â ÔÇô de exemplu, Arjuna din┬áBhagavad-Gita┬áÔÇô face parte din umanitate sau nu?
ÔÇ×Unde ni s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť jpeg
ÔÇ×Unde ni-s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť
Oniriștii nu pornesc de la visele lor nocturne, inventînd hiperlucid altele, diurne.
De ce a murit macroeconomia? jpeg
De ce a murit macroeconomia?
P├«n─â c├«nd economi╚Ötii nu vor recunoa╚Öte existen╚Ťa unei incertitudini inevitabile, nu se va putea vorbi de o teorie macroeconomic─â, ci doar de m─âsuri de prevenire pentru situa╚Ťii de urgen╚Ť─â.
Contabilitatea schimb─ârilor climatice jpeg
Contabilitatea schimb─ârilor climatice
ÔÇ×COP26ÔÇŁ, Conferin╚Ťa ONU privind schimb─ârile climatice de la Glasgow, a adus o important─â mutare de accent de la responsabilitatea guvernelor la puterea sectorului privat.
Visele de apoi jpeg
Visele de apoi
C├«╚Ťi nu ne trezim, ├«n veghea imediat urm─âtoare unui co╚Ömar, cu ve╚Önica analogie dintre spa╚Ťiul oniric ╚Öi via╚Ťa de apoi?
Imagine, iconoclasm, icoan─â jpeg
Imagine, iconoclasm, icoan─â
Imaginea e liber─â de orice cenzur─â, de orice limit─â tehnologic─â.
O afacere bun─â jpeg
O afacere bun─â
Militarii nu s├«nt mai de╚Ötep╚Ťi dec├«t al╚Ťi oameni, dar se pricep de minune s─â stoarc─â din fiecare soldat maximum de efort ├«n minimum de timp.
Antinomiile istorice ale ortodoxiei jpeg
Rămîne Dumnezeu dator?
Vorb─âria care consum─â via╚Ťa chiar ╚Öi ├«n preajma mor╚Ťii arat─â cel mai bine inconsisten╚Ťa caracterelor.
Dileme auctoriale jpeg
Dileme auctoriale
Atunci cînd lectura devine boală, lucru destul de frecvent, leacul vindecării trebuie căutat în altă parte: cartea nu mai e medicament, iar biblioteca nu mai e farmacie.
F─ât Frumos de Magheru jpeg
F─ât-Frumos de Magheru
Cum stăteam noi așa, prin gangul care făcea legătura cu trotuarul a apărut o arătare cu copite.
Trei pactizan╚Ťi cu visul jpeg
Trei pactizan╚Ťi cu visul
Odată calea deschisă, bolnavul ajunge să comunice cu presupusa lume a spiritelor încă din stare de veghe.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.