ÔÇ×Crezi c─â ├«mpingi ╚Öi e╚Öti ├«mpinsÔÇť

Publicat în Dilema Veche nr. 889 din 22 - 28 aprilie 2021
ÔÇ×Crezi c─â ├«mpingi ╚Öi e╚Öti ├«mpinsÔÇť jpeg

1921. ├Än acel an, Pa╚Ötile catolice picau pe 27 martie, la o lun─â ╚Öi o s─âpt─âm├«n─â distan╚Ť─â de celelalte, mai cu lun─â ├«n frunte. Pe 26, ├«n S├«mb─âta Mare, ultimul evreu angajat de Universitatea din Graz ├«ntre 1903 ╚Öi p├«n─â la sf├«r╚Öitul unui r─âzboi ├«nc─â departe se g├«ndea la un episod petrecut ├«n 1894 la Facultatea de Medicin─â din Strasbourg, pe c├«nd c─âuta un subiect pentru teza de absolvire. Nu ├«╚Öi putea aminti nici un motiv special pentru alegerea sa, explic├«ndu-╚Öi-o printr-un citat din Goethe: ÔÇ×Du glaubst zu schieben und wirst geschobenÔÇť. Tema, sugerat─â de profesorul Schmiedeberg ÔÇô o m─âsurare cantitativ─â a efectelor acidului hidrocianic, arsenicului ╚Öi fosforului asupra unei inimi izolate de broasc─â ÔÇô, fusese inten╚Ťionat─â s─â-l introduc─â pe student ├«n metodele la mod─â ale vremii, nicidecum s─â trezeasc─â ├«n el un interes p─âgubos ├«n farmacologie. Mul╚Ťi ani pe urm─â, fusese neclar pentru tot mediul ╚Ötiin╚Ťific dac─â saltul dintre neuroni, pe acea punte sinaptic─â, se realiza printr-o semnalizare electric─â sau chimic─â. De ceva timp, ├«nchis ├«n laboratoare, savantul investiga cum anume r─âspund organele vitale la stimulii respectivi, ├«ncerc├«nd s─â afle de ce natur─â s├«nt mesagerii, cum se transmit impulsurile nervoase. Iar ├«n acel sf├«r╚Öit de s─âpt─âm├«n─â, tocmai pentru c─â nu reu╚Öea nicicum s─â demonstreze o eviden╚Ť─â b─ânuit─â din studen╚Ťie, recitise Faust. ├Äncet, se recuno╚Ötea. Cum ar fi fost ca, aidoma eroului goethean, dezam─âgit de cunoa╚Ötere ╚Öi de rezultatele ob╚Ťinute prin metodele ╚Ötiin╚Ťelor naturale, s─â ├«ncerce s─â le ob╚Ťin─â la r├«ndu-i prin mijloace magice ÔÇô mai pu╚Ťin ortodoxe, la vremea aceea ca-ntotdeauna; tentativa lui fiind soldat─â cu un e╚Öec, Faust contempl─â ideea sinuciderii, ├«ns─â e oprit de sunetele ce vestesc ├«nceputul s─ârb─âtorilor de Pa╚Öti; ├«n acel moment, i se al─âtur─â lui Wagner, asistentul s─âu, pentru o plimbare prin sat, printre oamenii care deja s─ârb─âtoreau ├«nvierea Domnului, ╚Öi, la ├«ntoarcere, e urm─ârit spre cas─â de un pudel. Ajuns aici, profesorul ├«nchise volumul ╚Öi se culc─â.

B─âtur─â orele kairotice, se aliniar─â planetele, sorii ╚Öi lunile, ca totul s─â ias─â cum era stabilit. Ca ╚Öi cum cineva, undeva, ar fi potrivit roti╚Ťele unui mecanism uria╚Ö, icnind la fiecare milimetru urnit, lui Otto, Mefisto i se arat─â ├«n vis, efectu├«nd manevre pe dou─â broscu╚Ťe. Disec╚Ťie. Inimi scoase ├«nc─â zv├«cnind: una cu nervul vag ÔÇô cel r─âspunz─âtor de ritmul cardiac ÔÇô, ata╚Öat, cealalt─â pe cont propriu. Ambele introduse ├«ntr-o solu╚Ťie salin─â. Stimul├«nd electric nervul, figura ├«n halat ro╚Öu face prima inim─â s─â bat─â mai rar. Pe urm─â, ia pu╚Ťin din lichidul aflat ├«n contact ╚Öi ├«l aplic─â pe-a doua. Asta o face ╚Öi pe ea s─â ├«ncetineasc─â, dovedindu-se astfel c─â o substan╚Ť─â solubil─â eliberat─â de nerv controla, de fapt, ├«ntregul proces. ├Än timp ce individul se bucur─â, pe m─âsur─â ce inimile de pe mas─â bat tot mai ├«ncet, a lui, adormitul, zv├«cne╚Öte s─â-i sar─â din piept. ├Äl treze╚Öte. Visase ceva ce dovedea o dat─â pentru totdeauna c─â transmiterea impulsurilor nervoase era chimic─â, nu electric─â. Entuziasmat, m├«zg─âle╚Öte experimentul pe un petic de h├«rtie ╚Öi adoarme la loc. Spre marea lui groaz─â, diminea╚Ťa nu poate descifra nimic din ce notase la miezul nop╚Ťii. R├«ndurile erau ilizibile. ├Äi venea s─â urle de ciud─â, nu alta. ├Äncerc─â s─â-╚Öi aduc─â aminte, s─â r─âscoleasc─â, s─â scoat─â unul c├«te unul sertarele memoriei, ├«ns─â nimic. Avea s─â fie cea mai lung─â zi din via╚Ťa lui. At├«t de lung─â ├«nc├«t, noaptea urm─âtoare, ├«n jur de 3, ora lupului, mai invocat ca oricare pe fa╚Ťa ╚Öi dosul p─âm├«ntului, visul se ├«ntoarse, neschimbat. ├Änviase. De ast─â dat─â, nu mai st─âtu pe g├«nduri, nu se mai l─âs─â furat de somn, se n─âpusti ├«n laborator s─â reia testul. I se confirm─â tot: un eveniment electric provoca, a╚Öadar, un eveniment chimic: eliberarea neurotransmi╚Ť─âtorului din sinapse. A numit necunoscutul agent Vagusstoff, substan╚Ťa vag─â. Mai t├«rziu, s-a v─âzut c─â respectiva substan╚Ť─â corespundea acetilcolinei. Peste 15 ani, pentru aceast─â descoperire, vis─âtorului s─âu i se va ├«ncredin╚Ťa ├«n p─âstrare Premiul Nobel pentru medicin─â ╚Öi fiziologie. Peste al╚Ťi 25 de ani, de Cr─âciunul din urm─â cu ╚Öase decenii, se va g─âsi altcineva s─â fac─â un experiment, pe propria lui inim─â, stimul├«nd-o definitiv.

Pentru a fi furnizat prima dovad─â fiziologic─â decisiv─â cu privire la faptul c─â eliberarea unei substan╚Ťe chimice putea cauza un r─âspuns ├«n absen╚Ťa unui stimul electric, ast─âzi, Otto Loewi este recunoscut ca p─ârintele neuro╚Ötiin╚Ťei. Din rolul de neurotransmi╚Ť─âtor endogen al acetilcolinei se va fi desprins p├«n─â ╚Öi o ramur─â numit─â neuroteologie. Poate c─â veriga lips─â dintre om ╚Öi Dumnezeu func╚Ťioneaz─â tot ca un transmi╚Ť─âtor, cauzat de un impuls metafizic, analog fulgerului care ╚Ť├«╚Öne╚Öte ├«n creierele noastre o dat─â pe an, drept amintire a unei ├«nvieri atemporale. Dintr-un vis mult prea bun. Sigur c─â autorul s─âu s-a g├«ndit ├«n prealabil, mai mult de o zi, la subiectul ├«n cauz─â ÔÇô nu exist─â vise n─âscute din senin, cu at├«t mai pu╚Ťin resuscitate. Ca oricare altul, ╚Öi acesta a venit treptat, dup─â ├«ndelungate sediment─âri. Un vis care ne arat─â c─â imaginarul ╚Ötiin╚Ťifico-medical, nu doar cel literar sau artistic, poate fi inspirat oniric. Un vis tipic de rezolvare a unei probleme, iscat la o minte str─âluminat─â. Acolo unde via╚Ťa de zi cu zi s-a ar─âtat neputincioas─â, pierdut─â-n rutine, visul a precipitat o solu╚Ťie. La fel cum acest articol a fost gestat, programat, pentru c─â, ├«n lumea viselor bune, nimic nu e ├«nt├«mpl─âtor. Loewi a visat nu o dat─â, ci de dou─â ori, acela╚Öi vis. ├Änt├«i, ca ╚Öi cum acesta i-ar fi b─âtut la u╚Ö─â, ├«n poarta min╚Ťii lui adormite; apoi, nevr├«nd s─â renun╚Ťe p├«n─â ce nu ├«╚Öi f─âcea treaba. Visul s─âu seam─ân─â cu o repeti╚Ťie, tot a╚Öa cum oamenii, aceast─â specie c─âreia tare mult ├«i place s─â divid─â ╚Öi categoriseasc─â, viseaz─â de dou─â ori ├«n fiecare an ├«nvierea unui m├«ntuitor absolut. Credem c─â ├«mpingem ╚Öi s├«ntem ├«mpin╚Öi. Visul nostru, al tuturor, ├«n lunile astea, un leac ├«mpotriva coroanei de spini a virusului, ╚Öi unde e vis─âtorul ce va visa panaceul, coronaceul care s─â-l pun─â la p─âm├«nt? Apropo, cunosc persoane care s-au vaccinat cu prima doz─â de Pa╚Ötile catolice, a╚Ötept├«ndu-╚Öi rapelul de cele ortodoxe, glumind c─â s├«nt vindecate taman de Iisus. A-n╚Ťepat. Adev─ârat a-n╚Ťepat. Fie-le visul bun!

Ovidiu Lorenz este prozator.

Foto: Otto Loewi (wikimedia commons)

Week end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii jpeg
Week-end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii
Pe undeva, este ╚Öi o dulce ╚Öi t├«rzie r─âzbunare a noastr─â, cu toate c─â ├«ntregul patrimoniu mo╚Ötenit dup─â 1918 apar╚Ťine statului rom├ón, indiferent de st─âp├«nitori, supu╚Öi ╚Öi complicatele raporturi care au existat ├«n trecut ├«ntre ei.
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu jpeg
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu
├Ä╚Ťi scriu, pentru c─â recent s-a reeditat una dintre c─âr╚Ťile tale.
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine? jpeg
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu-i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine?
Este demonstrat─â ╚Ötiin╚Ťific leg─âtura dintre creier, corp, mediu ╚Öi vulnerabilitatea genetic─â.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
La ora prînzului
E o aten╚Ťie pentru lumea mic─â, nev─âzut─â, ├«n mi╚Öcare, din jurul nostru, pentru care parc─â n-am avut ochi p├«n─â acum.
La stînga sau la dreapta? jpeg
La stînga sau la dreapta?
G├«ndirea binar─â ÔÇô natur─â versus cultur─â ÔÇô este prea rigid─â ca s─â explice complexitatea comportamentului verbal, care ├«n mod clar e o combina╚Ťie ├«ntre cele dou─â.
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei?  ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols jpeg
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei? ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols
Ceea ce suscit─â interesul ÔÇ×diagnosticianuluiÔÇŁ s├«nt atitudinile tot mai multor oameni. ├Än primul r├«nd, leg─âtura invers propor╚Ťional─â ├«ntre ÔÇ×lipsa de informa╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×opiniile fermeÔÇŁ.
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai jpeg
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai
S├«ntem ├«ntr-o alt─â etap─â a unui r─âzboi surd p├«n─â acum, ├«ntr-o nou─â formul─â, ÔÇ×reloadedÔÇŁ, dar tot h├«d─â, de a ne raporta la alteritate.
Procese de onirin╚Ť─â jpeg
Procese de onirin╚Ť─â
Niciodat─â nu ╚Ötii ce conduce la vis, pe c├«nd ce vine dup─â aceea e mai limpede: rememorarea, reluarea lui ├«n g├«nd p├«n─â la dispari╚Ťie.
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ jpeg
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ
Respectul difer─â de polite╚Ťe, at├«t ├«n categoriile etice, c├«t ╚Öi la locul de munc─â.
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile jpeg
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile
La nivelul societ─â╚Ťii noastre ├«nt├«lnim mul╚Ťi oameni care func╚Ťioneaz─â ├«n rol de victim─â, e mai simplu s─â plas─âm responsabilitatea ├«n exteriorul nostru dec├«t s─â ne asum─âm alegerile.
Vise la feminin jpeg
Vise la feminin
H├ęl├Ęne Cixous reordoneaz─â material dintr-un jurnal de vise imens, m─ârturisind c─â n-a modificat nimic din ebo╚Öa ini╚Ťial─â.
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american jpeg
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american
Tesla ╚Öi alte afaceri ÔÇ×nou ├«mbog─â╚ŤiteÔÇť se bazeaz─â adesea┬ápe finan╚Ť─âri externe, nu pe profituri.
Adapta╚Ťi pentru viitor  Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne jpeg
Adapta╚Ťi pentru viitor. Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne
Fericirea ne arat─â cum s─â devenim eroi ai propriei noastre vie╚Ťi, ce ├«nseamn─â ╚Öi cum s─â fim cu adev─ârat ni╚Öte eroi buni ╚Öi frumo╚Öi.
Traduc─âtorul orchestr─â ÔÇô interviu cu Andrei VIERU jpeg
Drag─â domnule Andrei Cornea
Un om despre care nu s├«ntem siguri c─â a existat vreodat─â ÔÇô de exemplu, Arjuna din┬áBhagavad-Gita┬áÔÇô face parte din umanitate sau nu?
ÔÇ×Unde ni s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť jpeg
ÔÇ×Unde ni-s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť
Oniriștii nu pornesc de la visele lor nocturne, inventînd hiperlucid altele, diurne.
De ce a murit macroeconomia? jpeg
De ce a murit macroeconomia?
P├«n─â c├«nd economi╚Ötii nu vor recunoa╚Öte existen╚Ťa unei incertitudini inevitabile, nu se va putea vorbi de o teorie macroeconomic─â, ci doar de m─âsuri de prevenire pentru situa╚Ťii de urgen╚Ť─â.
Contabilitatea schimb─ârilor climatice jpeg
Contabilitatea schimb─ârilor climatice
ÔÇ×COP26ÔÇŁ, Conferin╚Ťa ONU privind schimb─ârile climatice de la Glasgow, a adus o important─â mutare de accent de la responsabilitatea guvernelor la puterea sectorului privat.
Visele de apoi jpeg
Visele de apoi
C├«╚Ťi nu ne trezim, ├«n veghea imediat urm─âtoare unui co╚Ömar, cu ve╚Önica analogie dintre spa╚Ťiul oniric ╚Öi via╚Ťa de apoi?
Imagine, iconoclasm, icoan─â jpeg
Imagine, iconoclasm, icoan─â
Imaginea e liber─â de orice cenzur─â, de orice limit─â tehnologic─â.
O afacere bun─â jpeg
O afacere bun─â
Militarii nu s├«nt mai de╚Ötep╚Ťi dec├«t al╚Ťi oameni, dar se pricep de minune s─â stoarc─â din fiecare soldat maximum de efort ├«n minimum de timp.
Antinomiile istorice ale ortodoxiei jpeg
Rămîne Dumnezeu dator?
Vorb─âria care consum─â via╚Ťa chiar ╚Öi ├«n preajma mor╚Ťii arat─â cel mai bine inconsisten╚Ťa caracterelor.
Dileme auctoriale jpeg
Dileme auctoriale
Atunci cînd lectura devine boală, lucru destul de frecvent, leacul vindecării trebuie căutat în altă parte: cartea nu mai e medicament, iar biblioteca nu mai e farmacie.
F─ât Frumos de Magheru jpeg
F─ât-Frumos de Magheru
Cum stăteam noi așa, prin gangul care făcea legătura cu trotuarul a apărut o arătare cu copite.
Trei pactizan╚Ťi cu visul jpeg
Trei pactizan╚Ťi cu visul
Odată calea deschisă, bolnavul ajunge să comunice cu presupusa lume a spiritelor încă din stare de veghe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.