Victor Brauner, Maria Tănase și folclorul românesc

Publicat în Dilema Veche nr. 841 din 2 - 8 aprilie 2020
Victor Brauner, Maria Tănase și folclorul românesc jpeg

La începutul anilor 1960, Victor Brauner achiziționează o proprietate în Normandia, la Sainte Marguerite-sur-Mer, în apropierea localității Varengeville. Casa, înconjurată de un parc, este numită de artist Athanorul, un creuzet al artei moderne. Două mici case de oaspeți, dintre care una servește drept atelier, poartă numele a două localități din Papua-Noua Guinee, Sepik și Maprik. Interesul manifestat de pictor pentru arta „primitivilor“, îndeosebi cea din Africa și Oceania, este oglindit în ansamblul de obiecte pe care Victor Brauner le achiziționează încă de la începutul anilor 1950. Obiectele, în a căror prezență Brauner vede posibilitatea instituirii unui dialog între două lumi diferite și totuși asemănătoare, devin „intermediarii“ între lumea sensibilului și cea a visului și a viziunii.

În Preludiu la o civilizație (Prélude à une civilisation, 1954), figurile hieratice închise în contururile unui animal dezvăluie apropierea viziunii artistului de cea a „primitivilor“. Tabloul amintește picturile pe piele de bizon amerindiene în care „figurile“ (oameni și animale) sînt semnele unei scrieri codificate prin care sînt povestite întîmplări eroice legendare. „Treptat, arta lui Brauner a evoluat către dezvoltarea unei scrieri sacre, exprimînd adevăruri esențiale cu ajutorul unui alfabet de simboluri mereu reinventat“, scrie prietenul și exegetul operei artistului, Alain Jouffroy. (Alain Jouffroy, Victor Brauner, Fall, 1996)

În tabloul pictat de Brauner în 1954, figurile încastrate în trupul unui patruped sînt semnele incizate în ceară ale unei scrieri în care nostalgia unei „lumi a începuturilor“ se confundă cu viziunea panteistă a unei lumi viitoare. Elementele naturii, personificate, amintesc de viziunea creatorilor „primitivi“ prin care obiectele, „animate“, reprezintă ființe fabuloase sau personaje mitice. Victor Brauner consideră „mitul“, asemenea lui C.G. Jung, o „oglindire“ în inconștientul individual a unor conținuturi care se raportează la memoria colectivă.

Realizat în 1955, tabloul intitulat Germinație (Germination) amintește de ritualurile de fertilitate din culturile agrare în care muzica și dansul au rolul de a „conjura“ fenomenele naturii. În folclorul românesc, măștile și dansul Paparudelor invocă ploaia și, odată cu ea, fertilitatea pămîntului. Dansul și incantația „cîntată“ contribuie la restabilirea echilibrului cosmic. Prin îndeplinirea anumitor ritualuri, cîntul pune în mișcare construcția „partiturii“ armoniei universale. La sfîrșitul anilor 1950, reprezentînd, fiecare, diferitele aspecte ale ființei secrete sau interioare, lucrările create de artist sînt „totemuri“ ale cîntului, ale dansului sau ale dragostei și ale vieții interioare.

În 1961, Victor Brauner inițiază seria de tablouri în care figura unei „mame ancestrale“ este subiectul compozițiilor care îmbină fascinația „obiectelor primitive“ și stilizările caracteristice picturii brauneriene. Un obiect antropomorf din Brazilia, folosit în ritualurile de fertilitate, este „obiectul inspirației“ mai multor lucrări realizate în anul 1962. Trăsăturile pictate ale măștii unei figurine confecționate din fibre policrome și paie sînt reluate și interpretate într-o serie de desene, acuarele și tablouri (Formă-mamă clocitoare, Revolta arhetipului, Cine vrea să iasă din sine). „Subiectul tabloului este totemic“, scrie Brauner în 1961, „tabloul e magic, el stabilește raporturi incantatorii și directe cu marile reverii primitive…“ (Victor Brauner, Communication sans préjugé, 1961).

Figurina din paie confecționată de un creator anonim (Mască, Amazonia, Brazilia) amintește de costumele alcătuite din elemente vegetale (frunze, flori și paie) purtate la români în ritualurile consacrate fecundării pămîntului prin dansuri și cînturi. În Explozia tăcerii (Explosion du silence), tablou realizat în 1956, pămîntul-mamă este personificat printr‑un „portret simbolic“. La sfîrșitul anilor 1950, elementele primordiale, obiectele înconjurătoare și evenimentele reale și imaginare sînt prefigurate fiecare printr-un „portret de substituție“ și numite, adeseori, „unelte spirituale“. În seria de lucrări realizate în 1962 poate fi văzut un astfel de „portret de substituție“, prin care Victor Brauner aduce un omagiu cîntului românesc și Mariei Tănase, al cărei ultim concert are loc în același an la Sala Palatului din București.

pag21 jos jpg jpeg

Cunoscutul folclorist Harry Brauner, fratele pictorului, culege în anul 1929 o doină din zona Brașovului, cunoscută inițial sub numele de „Tîrîișul șarpelui“, numită apoi „Blestemul“ sau „Cine iubește și lasă...“, cîntată de Maria Tănase, în a cărei interpretare muzicologul vede „nu numai cîntecul popular în toată complexitatea lui, dar însăși esența sufletului care l-a creat, a sufletului românesc“. În 1929, cînd muzicologul Harry Brauner o descoperă pe Maria Tănase, pictorul Victor Brauner se afla la București și probabil a cunoscut-o, prin intermediul fratelui său, pe cea care avea să devină „pasărea măiastră“ a cîntului românesc. Acuarela realizată de Victor Brauner în 1962 (Fără titlu) poate fi o evocare sau o transpunere în imagine a strofelor cîntului: „Tîrîișul șarpelui / Și pasul gîndacului, / Vîjîitul vîntului, / Pulberea pămîntului…“.

Lucrările create de pictor în 1962, tablouri, acuarele și desene, amintesc trăsăturile de neuitat, cu sprîncenele încondeiate, ale cîntăreței omagiate într-un portret simbolic, „portret de substituție“. Ele devin „totemuri“ ale cîntului și ale tradițiilor din folclorul românesc.

„Tîrîișul șarpelui“ este, pentru locuitorii din satul Drăguș, cîntul inspirat de două legende, cea a șarpelui sau a balaurului cu șapte capete din care rămîne numai unul, cel așezat pe dealul Drăgușului, ca un blestem al locului, și cea prin care este povestită legenda celor doi „iubiți“ care, alungați de părinți, s-au adăpostit pe dealul dintre două mlaștini, „mlaștina Dracului“ și „mlaștina Șarpelui“. În folclorul românesc, balaurul, dracul și uneori șarpele sînt „duhuri rele“, iar „iubiții“ din legendă (fată/băiat) amintesc de mitul unei „perechi primordiale“.

În 1930, Victor Brauner pictează tabloul care se află astăzi în colecția Muzeului Național de Artă al României (Compoziție, 1930) al cărui prim-plan este dominat de trupul unui balaur. Balaurul, explică Andrei Oișteanu în Ordine și Haos, este reminiscența folclorică a unei ființe mitologice primordiale, care întruchipa, într-o fază arhaică, haosul precosmogonic. Tabloul amintește de întunecarea cerului datorată, în mentalitatea populară, demonilor care „acoperă aproape tot orizontul“. Torța Soarelui este stinsă de demonii întunericului, care sînt amenințați – blestemați – în descîntece (Andrei Oișteanu, Ordine și Haos, Editura Polirom, 2014). Înscrisurile, semnele și imaginile miniaturale din tablou, alăturate unui obiect asemănător reprezentărilor rozei vînturilor, amintesc de practicile meteorologiei magice din folclorul românesc. Andrei Oișteanu mai spune că demonii chtonieni bîntuie așezările omenești timp de 12 zile – care corespund simbolic celor 12 luni ale anului –, un timp de regenerare a cosmosului care „moare“ (regresiune în haos), la sfîrșitul unui an, pentru a „renaște“, revigorat, în anul următor, Noul An. Tema originilor lumii este prezentă în creația brauneriană încă din anul 1930, cînd cel de-al doilea sejur parizian reprezintă pentru Victor Brauner un nou început. Distanțarea față de creația eclectică a avangardei românești și opțiunea pictorului pentru cea suprarealistă sînt oglindite în tablourile de la începutul anilor 1930.

Mihaela Petrov este istoric de artă. A încheiat studiile doctorale cu teza „Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934‑1965. Caiete și carnete, Donația Jacqueline Victor Brauner, Centrul Georges Pompidou, Paris“, UNArte, 2011. Cărți publicate: Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934-1965 (2012); Victor Brauner, pictopoet. Desene și acuarele (2013); Victor Brauner, vizionar al timpurilor moderne (2014); Victor Brauner, 1903-1966 (2016).

1025 21 Iamandi jpg
Business as usual
Poate că britanicii, spre deosebire de alte nații mai versatile, mai cameleonice, au exercițiul normalului.
VJ jpg
La aniversară. Valeriu Jereghi în spațiul filmului european
Creator a 19 filme ca regizor, 21 și ca scenarist, opt ca director de imagine și unul ca producător, a fost și actor în patru filme.
1014 23 jpg
„Probabil cel mai aşteptat album rap din ultimii zece ani” – G.P. VOLCEANOV în dialog cu PHUNK B –
Prima mea casetă de hip-hop românesc a fost Familiarizează-te de la La Familia, în 2001, septembrie, de ziua mea, la 7 ani.
p 21 WC jpg
Digital și analogic
Dincolo de sensul intrinsec al unui cuvînt sau al unei expresii, mai există unul, extrinsec, care rezultă din relația acestora cu contextul.
1013 23 Miru fotosoto jpg
„De ce iubim femeile MCs” (II) – G.P. VOLCEANOV în dialog cu MIRU
„Mi-ar plăcea măcar la Conservator, fiind de specialitate, să fie o materie legată de rap.”
image png
Trasul de șireturi
Dar nici cel din urmă nu se oprește vreodată din citit. Nu va declara niciodată că nu mai are nevoie de cărți.
1010 22 coperta jpg
image png
Hoțul de timp
Ei se fortifică în interiorul iluziei de a „avea în mînă accelerarea sau încetinirea călătoriilor la graniță, nu cea geografică, ci cea a veșniciei”
image png
Solidaritatea de aparență
Grație coincidenței onomastice, își însușise fără jenă „faptele de vitejie” ale acestui fotbalist sîrb; și-i mersese de minune pînă să fie descoperit.
image png
Iarna pe uliță
Psihic, însă... mi se pare că e invers.
image png
Privirea ca formă de gîndire în arta lui Marin Gherasim
Preocupările teoretice ale pictorului se manifestă de timpuriu.
p 21 Heinrich B”ll jpg
Dragostea tăiată la montaj. Heinrich Böll despre doliul Germaniei
Dar nu la asta se gîndea Heinrich acum: el se gîndea la speranța care luminase o clipă chipul mamei, numai o singură clipă, dar știa că o clipă înseamnă mult.
index jpeg 7 webp
Ce a căzut, de fapt, în 1989?
Ce nu știm este dacă această situație va dura. Experiența ne arată că omul nu poate trăi fără narative și că istoria la un moment dat se repetă.
pata umana jpg
Pata umană. Despre intoleranță și mizantropie
„Ignoranța nu este un vid, este un preaplin de scenarii și de certitudini.”
p 23 jpg
p 22 Dimitrie Cantemir WC jpg
Cantemir – confluenţe culturale şi aculturaţie
Cel care făcea această observaţie vorbea în bună cunoştință de cauză, sugerînd una din componentele procesului de aculturaţie.
p 22 jpg
Întotdeauna tu, niciodată eu sau despre violența invizibilă
Termenul de „violență psihologică” este intrat de puțini ani în vocabularul colectiv și conștientizat ca fenomen care se petrece și la care am fost și sîntem expuși fără a ne da seama.
987 23 Volceanov jpg
„De ce iubim femeile MCs” – G.P. VOLCEANOV în dialog cu GANI (partea I) –
Cel mai important e să fii true şi pasionat pînă la capăt.
982 22 Lepenies jpg
Muncă intelectuală
Munca intelectuală a lui Martus/Spoerhase e o carte foarte interesantă și plină de învățăminte.
p 23 jpg
În aerul firav al Globului
Ce lecție transfiguratoare despre puterea teatrului este acest spectacol! Și totuși, care Ioana? Ioana pitit/ă în fiecare din noi, care-și dorește să fie ascultat/ă, recunoscut/ă și acceptat/ă. Nimic mai simplu.
980 21 Badescu jpeg
Copel Moscu și jocul de-a realitatea
Filmele lui Moscu sînt documentare ale unei lumi ascunse, a unei alter-realități adevărate, care există, dar nu este într-un mod de la sine înțeles, adică prin însuși faptul de a fi, observată și băgată în seamă.
index jpeg 4 webp
Pe scurt, despre iluzia schimbării
Cădem de acord că aceste vremuri trecute erau frumoase atît pentru fete, cît și pentru băieți.
index jpeg 2 webp
Cu iubirea în minte, cu mintea în iubire
Cînd, la rîndul nostru, iubim o anumită persoană, această iubire se poate extinde la un obiect care i-a fost drag, poate deveni o colecție de obiecte iubite de acel om sau o pasiune pentru un anumit domeniu.
Robert Harron and Gertrude Norman in The Tender Hearted Boy (1913) (cropped) jpg
Iubire "all inclusive” sau prietenie?
Ceilalți, care își investesc energia în mai multe relații, în mai multe preocupări, au de-a face cu limitele, distanța, absența și iubirea neîmpărtășită toată viața.

Adevarul.ro

image
Cea mai săracă țară din UE, prezentată lumii întregi de un celebru vlogger. „Mi-a ajuns, nu se va mai repeta aventura” VIDEO
Cea mai săracă țară membră a Uniunii Europene este prezentată de un cunoscut vlogger, pe You Tube. Cosmin Avram se declară surprins de ceea ce a văzut și spune că realitatea contrazice mult zvonurile.
image
Motivul surprinzător pentru care Grecia introduce săptămâna de lucru de 6 zile
După 15 ani de recesiune și austeritate și trei pachete de salvare care au venit cu condiții dure, Grecia a decis să introducă săptămâna de lucru de 6 zile, în locul celei clasice de 5 zile.
image
Cât a ajuns să-i coste pe români o masă bună în Grecia. „Sigur că e mai ieftin decât pe litoralul nostru”
Aproape un milion și jumătate de români au ales anul trecut să-și petreacă vacanțele în Grecia. Peisajele de vis, marea de azur și serviciile de calitate sunt doar câteva dintre argumentele grecilor, la care se mai adaugă unul, esențial chiar: prețurile mici în raport cu alte țări.

HIstoria.ro

image
Care a fost singurul trofeu european câștigat de o echipă națională de fotbal a României?
Pe 29 aprilie 1962, aproape 80.000 de spectatori au ținut să fie prezenți la finală, pe „23 August”.
image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î