Viața bate filmu’

Publicat în Dilema Veche nr. 948 din 9 – 15 iunie 2022
image

„Spune-mi, nene, ce vrea să-nsemne, E oare prea tîrziu sau poate prea devreme? Să schimb ceva, timpu’ nu-mi ajunge Viața bate filmu’ pînă-l umple de sînge.“ (Paraziții)

Turul acestei Viene ține din nou capul de afiș în preferințele turiștilor. Vizitarea locurilor – canalizarea urît mirositoare fiind la loc de cinste – unde s-au filmat scenele filmului britanic The Third Man e un hit. Am întîlnit chiar și turiști români care au vizitat muzeul dedicat acestei producții cinematografice, ascuns în apropierea talciocului vienez, denumit „Naschmarkt“, care găzduiește o impresionantă colecție de afișe ale succesului de box-office. Al treilea om e un film despre o lume a contrastelor într-o Vienă sumbră. Bombardată, înfrigurată, înfometată, cu linii de demarcație între sovietici și marile puteri, cu o piață neagră înfloritoare. O sugestie nu doar pentru cinefili. Oare de ce „ joacă“ acest film de peste 70 de ani în cinematografele vieneze, fără întrerupere?

Se înghesuie din nou turiștii în capitala Austriei, mai puțin asiaticii și rușii, care au dispărut, dar cărora acum le-au luat locul... evident, ucrainenii. Nu ca turiști de loisir, ci ca refugiați. Viena rămîne placa turnantă poleită, precum în film, așa și în realitate, unde pandemia a luat o pauză, istoria însă nu!

Ceea ce părea a fi o autocrație coruptă a unui fel de capitalism condus de stat s-a dovedit o dictatură naționalistă coruptă sadea care conduce un sîngeros război, încă nedeclarat formal, sprijinit chiar și de capii unei Biserici autocefale influente, de care suratele, apropiate pînă mai ieri, se despart cu nostalgie. Nu cu multă vreme în urmă, după sfîrșitul Războiului Rece, în Occident se credea că democrația este acea formă normală de guvernare și că toate celelalte erau doar abateri regretabile, bineînțeles temporare.

Walter Laqueur (1921-2018), istoric american, publica în 2015, la un an după anexarea Crimeei de către Federația Rusă, o carte intitulată Putinism – Russia and its Future in the West la Thomas Dunne Books, New York. Traducerea în limba germană a urmat deja în anul apariției.

De cînd a venit la putere, Putin și-a adaptat demersurile unui singur scop: rămînerea la putere. Occidentul, niciodată partener, a fost dintotdeauna văzut la Moscova drept o amenințare. Imaginea externă a inamicului trebuie să asigure coeziunea, scria Laqueur și avertiza deja în 2015 asupra consecințelor, numind Rusia o „dictatură care se bucură de largul sprijin al populației“.

Cotidianul austriac Der Standard scria recent despre o așa-zisă „elită captivă“ și se referea la personalitățile publice, nu doar din Austria, ce „sînt legate de Rusia cu mandate în consiliile de supraveghere sau posturi profitabile în think tank-uri“. Astăzi, sub impactul emoțional al războiului nedeclarat, UE i-a mazilit. I-a obligat să se retragă, cel puțin formal. Fostul ministru de Finanțe al Austriei, Hans Jörg Schelling, implicat și el în serviciul Gazprom pentru conducta de gaz Nord Stream 2, între timp abandonată, e doar un exemplu. Era să ajungă în 2019 chiar membru în Consiliul de Supraveghere al OMV-ului, iar presa austriacă a scos mereu în evidență legătura sa cu managerul neamț Rainer Seele, la rîndul său fost CEO al OMV și consul onorific din trecut al României la Kassel, pe care acesta l-a susținut politic. De fapt nimic neobișnuit.

Mai e oare mica Austrie „calul troian“ al rușilor? Austria e „adevăratul portavion“ al rușilor, a scris recent Financial Times, citînd un „diplomat european“. Nunta Karinei Kneissl, la vremea respectivă ministrul de Externe în funcție al Austriei, dansul Karinei cu nimeni altul decît Vladimir Vladimirovici, publicitatea planetară a măritișului înaltei doamne au rămas antologice. Putin i-a adus miresei un mare buchet de flori și zece cazaci. A mai și dansat mireasa, care l-a salutat, aplecîndu-se pînă la pămînt, gest neinspirat de umilă curtoazie în fața celor doar 170 de centimetri ai lui Putin în timp ce vocile grave ale Corului Cazacilor de pe Don răsunau premonitoriu. Am întrebat-o public pe Kneissl, în 2019, dacă-i pare rău de plecăciune. Nici vorbă!

Întrebat în 2018, la Viena, în fața unei săli arhipline, despre cum e cu proiectul off-shore de extracție a gazelor din Marea Neagră, Seele a aruncat răspunderea investițională străină în cîrca, evident, doar a românilor, cu legile lor imperfecte și întîrziate, un narativ preluat intens și de presa din România. Am auzit atunci vorbe meșteșugite despre „cîntecul de lebădă“ al rafinăriilor europene. O lovitură cu mantă dată și spre „Petrobrazi“. O pledoarie îndîrjită pentru Nord Stream 2, sub acoperămîntul așa-zisei nevoi de „diversificare“ a surselor de energie. Austria încearcă astăzi o adevărată diversificare a resurselor de energie în favoarea siguranței cetățeanului. Pentru a scăpa de dependența de petrolul și gazele rusești.

Stocarea e și ea o preocupare de ultim moment a austriecilor, la cel mai înalt nivel. Însuși cancelarul, promotor al unei „politici active de neutralitate“, l-a sunat pe Putin, tocmai la Moscova. După trei sferturi de ceas, șeful de guvern din Viena nici bine nu a pus receptorul în furcă și a și ținut o conferință de presă. Trecînd peste „cestiunile arzătoare“ în actualitate pentru gazetele de seară, cu referire la ce a mai făcut guvernul său pentru refugiații din Ucraina, cancelarul Karl Nehammer a anunțat că Putin l-ar fi asigurat că Gazprom-ul va achita obligațiile de livrare de gaze la propriu cu vîrf și îndesat și, dacă nu va folosi facilitățile de stocare subterane din Haidach, o locație de lîngă Salzburg, adică din Austria, atunci acestea vor putea fi puse la dispoziție și altora. Aviz amatorilor de business. Viena, numită de unii „capitala economică” a României, nu se dezminte.

Un exemplu iscusit este și cocsul din petrol, utilizat în producţia de anozi pentru industria aluminiului precum şi uneori în producţia de grafit de calitate, catalogat drept precursor cu valențe nucleare, care în mod surprinzător a devenit un produs-vedetă, asiduu exportat chiar și pînă în îndepărtata Chină comunistă prin firme prietenoase rusești. Peste tot în lume apar, prin rafinare, chiar și produse secundare cu valoare adăugată mare. La vremuri de criză, viața bate filmul și comerțul așijderea.

L-am întrebat public pe Seele, într-o discuție purtată cîndva la Viena, în culisele unei conferințe de presă memorabile, despre rafinăriile din România. Nu-i venea să creadă că rafinăriile mai și stau. Seele, „puternic afin cu Rusia lui Putin“, după cum îi caracteriza cotidianul vienez Kurier convingerile, a fost un CEO apreciat de presa internațională, pe care o chema des la discuții de culise, pentru care aloca destul timp și mai făcea și declarații citabile. Fapt care uneori a iritat Petrom-ul, nu tocmai limbut de felul său.

La întîlnirea din primăvara lui 2019 de la „Wiener Rennverein“, jockey club-ul de tradiție imperială din Viena, acest domn Seele a participat. S-a spus cum că ar fi fost prima întîlnire la vîrf între OMV și Romgaz. Rainer Seele nu s-a grăbit să plece, stînd mai bine de patru ceasuri. Îndemînatic la vorbă, i-a lăudat elegant pe români, dîndu-și propriul angajat, un anume Radu Căprău, membru al directoratului firmei din România, drept exemplu de succes. El este „creația mea”. M-a uimit, dar m-a și bucurat. Rar să auzi așa vorbe de laudă, fără perdea, despre un român. Aferím.

Cum se mai schimbă vremurile… Berlinul a fost locul unei înscenări aproape perfecte: „Am dori să aflăm de la dumneavoastră, cu cartonașele de culoare roșie și verde, dacă credeți că gazoductul Nord Stream 2 are un viitor. Astfel, vă rugăm să votați: dacă Da, ridicați cartonașul verde! Dacă Nu, pe cel roșu! Cum gîndesc cei prezenți în sală despre Nord Stream 2?“, a întrebat Klaus Stratmann, jurnalist al cotidianului de mare tiraj Handelsblatt, în ziua deschiderii Summit-ului Energiei 2019 din capitala Germaniei. Aproape toți, sute de participanți, au votat cu cartonașul verde…, doar cinci sau șase au ridicat cartonașele roșii și au grăit curmeziș. Seele, prezent pe scenă, pe post de „maestru de ceremonii“, a jubilat.

La București, a trebuit să vină PSD-ul din nou la putere și Rusia putinistă să manipuleze piața de gaz în pregătirea războiului din Ucraina, după cum a explicat un ministru al României, mai ceva ca pe piața neagră din The Third Man, pentru ca utila lege a off-shore-ului la Marea Neagră și nu numai să-si găsească în sfîrșit drumul binemeritat prin Parlament pînă la Palatul Cotroceni. Punct ochit, punct lovit.

CEO-ul și președinte Consiliului de Supraveghere, proveniți din concernul petrochimic Borealis, devenit ulterior parte a OMV-ului, conduc astăzi firma-mamă din Viena a Petrom-ului într-o nouă direcție. „Șarmantul domn Seele“, cum l-am numit pe vremuri în public, mai în glumă, mai în serios, a fost deja dat uitării. Nord Stream 2 se amortizează încet în scriptele OMV-ului, fiind un proiect blamat și falit. Firma austriacă are vînt din pupă și va începe în sfîrșit să foreze după gaz în Marea Neagră, spre marea supărare a bătăiosului AUR din România. Rising star-ul român, apreciat de Seele, fostul său șef de la Viena, e în continuare la București. În tot acest timp, vînzările le aduc acționarilor, printre care și statul român, profituri consistente. Petrom-ul urcă, tot urcă, cot la cot cu întreaga piață, prețul motorinei și benzinei. 

De la privatizarea Petrom-ului din 2004, OMV-ul a schimbat trei șefi: Wolfgang Ruttenstorfer (2001-2011), Gerhard Roiss (2011-2015), dar și pe acest domn Seele. Vă imaginați cum ar fi fost dacă Seele ar fi mai condus astăzi OMV-ul Petrom-ului? După ce însuși Putin i-a conferit în 2018 Ordinul de Stat rus al... Prieteniei. De multe ori viața bate filmul.

The Third Man e un film clasic, în alb-negru, o producție a anului 1949, premiată în același an la Festivalul de la Cannes, ce poate fi vizionată și astăzi în cinematografele din Viena, bineînțeles restaurată digital. Coloana sonoră include doar sunetele țiterei, un instrument cu coarde ciupite și care a dominat topurile muzicale din timpul Războiului Rece. E oare astăzi prea tîrziu sau poate încă prea devreme pentru a mai viziona o dată Al treilea om? Muzica războiului din acest film e dramatică. Atunci, după război, ca și acum. Tot Rusia, bat-o Vi(e)na!

Dr. Alex Todericiu este analist politic și trăiește la Viena.

Engine lathe work LOC 25423838163 jpg
Stimată redacție Dilema veche,
La articolul „Șaiba” (Dilema veche, nr. 951/ 30 iunie – 6 iulie 2022) să-i fie îngăduit unui vechi „meseriaș” o mică adăugire, utilă, zic eu, înțelegerii derivatelor semantice ale acestui cuvînt.
p 22 Ken Loach WC jpg
Ken Loach. Iluzia working class hero
Cineastul britanic, cu o carieră onorabilă și consecventă, reușește în continuare să surprindă și să evoce niște pasaje ce descriu atît de palpabil o realitate, de altfel evidentă.
p 8 IMG 20220707 WA0031 jpg
In memoriam: Simona Cioculescu
Avea darul ca, prin prezența ei luminoasă și tonică, să creeze în jurul soțului ei o aură de veghe și de atenție iubitoare care îl înflorea permanent, în chip miraculos.
1024px Sulina 4 jpg
Vacanță la marginea frontului
Sulina complet schimbată față de alți ani. Peste drum de Ucraina. Peste drum de oroarea absolută a ultimului an.
p 23 InterviuBoca&Infinitu' CatalinSoto 1 jpg
Definiția underground-ului – G.P. VOLCEANOV în dialog cu CHAKRA 7
Rap-ul românesc nu a trebuit niciodată să fie resuscitat. A fost mereu într-o continuă ascensiune, depinde pe cine asculţi şi pe cine cauţi.
900px Serhiy Zhadan Toronto 2019 jpg
Un road movie
Tentativa brutală a Moscovei de reconstituire a unui imperiu poate fi stopată, dar aceasta nu ne pune la adăpost de surprize nedorite în materie de democraţie și drepturi ale omului.
42098322520 249c2ee734 c jpg
Imnurile noastre… toate
Căci chestiunea momentelor cvasi-solemne, ca izvor al unor „așa-zise” probleme, legate de ținuturi ori țări și cîntecele lor emblematice, de identitatea unor comunități, fie ele chiar și etnice, a revenit cu o fervoare nebănuită în prim-planul discursului public autohton.
627x0 jpg
Repetabilitatea trecutului
Începînd cu luna noiembrie a anului 2020 există însă o lege prin care proprietarii sînt obligați să-și repare casele, să-și întrețină fațadele și să-și spele ferestrele de la stradă.
p 22 WC jpg
De-sine-mișcător(i)ul Dacia, de la Pitești
În română avem „Superman” american și „Supraom” nietzschean.
Week end în patru puncte principale și multe alte divagații jpeg
Week-end în patru puncte principale și multe alte divagații
Pe undeva, este și o dulce și tîrzie răzbunare a noastră, cu toate că întregul patrimoniu moștenit după 1918 aparține statului român, indiferent de stăpînitori, supuși și complicatele raporturi care au existat în trecut între ei.
Scrisoare către Leonida Neamțu jpeg
Scrisoare către Leonida Neamțu
Îți scriu, pentru că recent s-a reeditat una dintre cărțile tale.
Despre singurătatea din noi – nu i așa că îți place de mine? jpeg
Despre singurătatea din noi – nu-i așa că îți place de mine?
Este demonstrată științific legătura dintre creier, corp, mediu și vulnerabilitatea genetică.
Viețile netrăite jpeg
La ora prînzului
E o atenție pentru lumea mică, nevăzută, în mișcare, din jurul nostru, pentru care parcă n-am avut ochi pînă acum.
La stînga sau la dreapta? jpeg
La stînga sau la dreapta?
Gîndirea binară – natură versus cultură – este prea rigidă ca să explice complexitatea comportamentului verbal, care în mod clar e o combinație între cele două.
Sfîrșitul competenței: inamicul nevăzut al democrației?  – o discuție pe marginea cărții lui Tom Nichols jpeg
Sfîrșitul competenței: inamicul nevăzut al democrației? – o discuție pe marginea cărții lui Tom Nichols
Ceea ce suscită interesul „diagnosticianului” sînt atitudinile tot mai multor oameni. În primul rînd, legătura invers proporțională între „lipsa de informații” și „opiniile ferme”.
Gînduri pașnice „în vreme de război”, pentru ortodocși și nu numai jpeg
Gînduri pașnice „în vreme de război”, pentru ortodocși și nu numai
Sîntem într-o altă etapă a unui război surd pînă acum, într-o nouă formulă, „reloaded”, dar tot hîdă, de a ne raporta la alteritate.
Procese de onirință jpeg
Procese de onirință
Niciodată nu știi ce conduce la vis, pe cînd ce vine după aceea e mai limpede: rememorarea, reluarea lui în gînd pînă la dispariție.
Din jurnalul unui om cu „o mic” jpeg
Din jurnalul unui om cu „o mic”
Respectul diferă de politețe, atît în categoriile etice, cît și la locul de muncă.
O dilemă morală a fiecărei zile jpeg
O dilemă morală a fiecărei zile
La nivelul societății noastre întîlnim mulți oameni care funcționează în rol de victimă, e mai simplu să plasăm responsabilitatea în exteriorul nostru decît să ne asumăm alegerile.
Vise la feminin jpeg
Vise la feminin
Hélène Cixous reordonează material dintr-un jurnal de vise imens, mărturisind că n-a modificat nimic din eboșa inițială.
Sovietizarea selectivă a capitalismului american jpeg
Sovietizarea selectivă a capitalismului american
Tesla și alte afaceri „nou îmbogățite“ se bazează adesea pe finanțări externe, nu pe profituri.
Adaptați pentru viitor  Etica și estetica fericirii postmoderne jpeg
Adaptați pentru viitor. Etica și estetica fericirii postmoderne
Fericirea ne arată cum să devenim eroi ai propriei noastre vieți, ce înseamnă și cum să fim cu adevărat niște eroi buni și frumoși.
Traducătorul orchestră – interviu cu Andrei VIERU jpeg
Dragă domnule Andrei Cornea
Un om despre care nu sîntem siguri că a existat vreodată – de exemplu, Arjuna din Bhagavad-Gita – face parte din umanitate sau nu?
„Unde ni s entuziaștii, visătorii“ jpeg
„Unde ni-s entuziaștii, visătorii“
Oniriștii nu pornesc de la visele lor nocturne, inventînd hiperlucid altele, diurne.

Adevarul.ro

Referendum in zonele ocupate de rusi in Ucraina FOTO Profimedia (4) jpg
Rusia a organizat referendumuri ilegale în Ucraina. Ce urmează?
Autoritățile proruse din autoproclamatele republici populare Donețk și Lugansk și cele de ocupație din regiunile Herson și Zaporojie au organizat, timp de cinci zile, așa-zise referendumuri de alipire la Rusia respinse atât de Ucraina, cât și de comunitatea internațională.
Captură de ecran din 2022 09 19 la 14 12 43 png
Amendament controversat la legile justiției: Procurorul general ar putea fi judecător
Ibram Iusein, deputat din partea minorităților naționale, a depus un nou amendament controversat la legile justiției, prin care un judecător ar putea fi procuror general. Amendamentul a fost adoptat în comisie cu 13 voturi „pentru, șase voturi „împotrivă” și trei abțineri.
adrian mutu
Rapid, calificare fără probleme în grupele Cupei României
FC Rapid Bucureşti s-a calificat la pas în grupele Cupei României la fotbal, competiţie care se desfăşoară din acest sezon într-un nou format, după ce a învins formaţia de liga a treia CS Afumaţi cu scorul de 3-0 (3-0), miercuri seara, pe stadionul Rapid-Giuleşti.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.