Un vot de blam

7 decembrie 2020
Un vot de blam jpeg

La alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020 nu a fost vorba de un vot motivabil ideologic. Las la o parte interesul sc─âzut al partidelor de a se defini doctrinar, de exemplu de a se implica ├«n disputele privind raportul dintre individ ╚Öi societate sau de a urm─âri consecvent un anume tip de dezvoltare economic─â. ├Än definitiv, din acest punct de vedere, preten╚Ťii prea mari de la ni╚Öte partide postcomuniste nu po╚Ťi avea. Dar observ c─â ╚Öi perioada marilor op╚Ťiuni valorificabile ideologic s-a consumat, ╚Öi ├«nc─â nu de azi, de ieri, ci din urm─â cu aproximativ 15 ani - ╚Öi aici m─â refer la op╚Ťiunile privind economia de pia╚Ť─â, democra╚Ťie, calea european─â. Nu spun c─â e bine sau r─âu, e doar o constatare. Nu mai avem de rezolvat o problema agrar─â, sau vreo problem─â a propriet─â╚Ťii. Nici m─âcar nu avem de ales ├«ntre o tab─âr─â sau alta a Europei, cum era acum o sut─â de ani. Rom├ónia e revenit─â ├«n postura ei clasic─â din perioada modern─â, ╚Öi anume de aspirant─â la standardele europene, ceea ce ├«n sine nu e o stare indezirabil─â. Acum e o vreme a votului practic, ├«n care partidul vine cu idei de a rezolva probleme ÔÇ×tehniceÔÇŁ, legate de proasta administrare, corup╚Ťie, gestionare defectuoas─â a treburilor publice, ├«ncep├«nd cu emiterea legilor ╚Öi problemele sistemului sanitar ╚Öi sf├«r╚Öind cu electrificarea ╚Öi canalizarea.

Din acest punct de vedere, aleg─âtorul are criterii insuficiente de a discerne. La nivel de promisiuni, toate partidele stau bine. Ce garan╚Ťii dau ele c─â vor pune ├«n practic─â programele? Nici una; nici de ordin ideologic, nici din punct de vedere al calit─â╚Ťii medii a propriilor activi╚Öti, nici din punct de vedere al experien╚Ťei de p├«n─â acum. Singurul mod ├«n care un aleg─âtor s-a putut hot─âr├« a fost s─â ├«╚Öi fac─â o ierarhizare a priorit─â╚Ťilor ÔÇ×tehniceÔÇŁ de care, ├«n opinia lui, Rom├ónia are nevoie, ╚Öi s─â vad─â c├«t de bine se potrivesc ele cu programele de guvernare propuse de partide. Ce partid are programul mai potrivit cu ierarhizarea aleg─âtorului, acela ar fi putut fi ales pentru a fi votat. E singurul mod c├«t de c├«t ra╚Ťional de alegere, ├«n epoca aceasta postideologic─â. C─â vei fi ├«n╚Öelat? - da, e o posibilitate, dar nu ai nicio p├«rghie de a reduce acest risc.

A doua observa╚Ťie e legat─â de absenteism. Cei ce nu au fost la vot au fost critica╚Ťi de c─âtre cei ce sus╚Ťin c─â au fost, pe motiv c─â nu le pas─â de soarta ╚Ť─ârii. Lucrurile s├«nt ├«ns─â aici mai nuan╚Ťate. ├Än primul r├«nd, dificultatea alegerii expus─â mai sus a fost o realitate. ├Än al doilea r├«nd, iar─â╚Öi tehnic vorbind, votul nu e obligatoriu ├«n Rom├ónia, dar nici ├«n multe alte democra╚Ťii. ├Än al treilea r├«nd, a existat recent o consultare popular─â la care mul╚Ťi dintre cei ce azi insist─â pe prezen╚Ť─â au insistat pe absen╚Ť─â ╚Öi boicotare a votului; unde e coeren╚Ťa? Dar cel mai important argument este c─â absentei╚Ötii nu s├«nt o mas─â omogen─â. Motiva╚Ťiile neprezent─ârii s├«nt numeroase, iar mul╚Ťi comentatori nu se obosesc s─â disting─â ├«ntre ele. Unii aleg─âtori pot manifesta dezinteres fa╚Ť─â de soarta na╚Ťiunii, dar s├«nt ╚Öi al╚Ťii care nu se reg─âsesc ├«n op╚Ťiunile politice prezentate. Ace╚Ötia de multe ori aleg s─â nu voteze ├«n mai deplin─â cuno╚Ötin╚Ť─â de cauz─â dec├«t unii dintre cei ce voteaz─â. Aici ├«ntrebarea se ├«ntoarce c─âtre partidele participante: consider─â ele c─â au reu╚Öit s─â li se adreseze ╚Öi acestor poten╚Ťiali aleg─âtori? R─âspunsul ar putea fi evident.

├Än sf├«r╚Öit, legat de absenteism este ╚Öi contextul pandemic ├«n care s-a desf─â╚Öurat acest scrutin. A fost men╚Ťionat─â teama de votul fizic, de infectare ├«n timpul exercit─ârii lui. Dar pandemia eÔÇŽ pan-demie, e pan-demos, e peste to╚Ťi oamenii, cum spune ├«n╚Ťelesul ei grecesc originar. Or, ├«n alte ╚Ť─âri, prezen╚Ťa la urne a fost ridicat─â, ├«n acela╚Öi context special din anul comun 2020. Cred c─â, la noi, absenteismul a fost, de fapt, ╚Öi expresia unui vot de blam privind gestionarea crizei provocate de pandemie. Nu a fost avertizat numai partidul de guvern─âm├«nt, ci clasa politic─â ├«n general. Rata absenteismului la alegerile parlamentare din 2020 transmite c─â aleg─âtorii nu au ├«ncredere c─â politicienii pot gestiona o situa╚Ťie de criz─â major─â, cum este cea a pandemiei de Covid-19. Din acest punct de vedere, nu avem nici un partid c├«╚Ötig─âtor, ci doar partide norocoase. Fa╚Ť─â de performan╚Ťa din toamn─â, PSD ╚Öi USR-PLUS pot fi mul╚Ťumite cu progresele f─âcute, fie ele ╚Öi de c├«teva procente, ├«n vreme ce PNL, care a pierdut fa╚Ť─â de locale aproximativ c├«t a c├«╚Ötigat PSD, poate spune c─â a sc─âpat u╚Öor. Dar putea fi criza gestionat─â mai bine ├«n Rom├ónia, de c─âtre PNL sau de c─âtre un alt partid? Aici e o alt─â discu╚Ťie, care ├«ns─â iese din cadrul de fa╚Ť─â.

Ca o not─â de subsol la unele comentarii auzite asear─â la TV. ├Äntr-o emisiune ├«n care politicienii erau ├«nfiera╚Ťi pau╚Öal c─â au s─âpat la temelia credibilit─â╚Ťii Parlamentului, comentatorii ├«n╚Öi╚Öi spuneau apoi c─â viitorul Parlament nu va avea nicio credibilitate, cu o rat─â a absenteismului a╚Öa de pronun╚Ťat─â. Vreau s─â ├«i asigur ├«ns─â c─â nu rata le va m├«nca parlamentarilor prestigiul. De obicei, ei ╚Öi-l devoreaz─â singuri. Parlamentul acesta porne╚Öte, ca ╚Öi precedentele, de la zero, cu o configura╚Ťie nou─â ╚Öi cu o zestre genetico-politic─â dat─â. Votul de blam pe care l-am men╚Ťionat nu se adreseaz─â institu╚Ťiei parlamentare, ci popula╚Ťiei ei. Institu╚Ťia Parlamentului nu e afectat─â de specificul unui scrutin, ci doar de eventuale derapaje autoritariste.

Tot de la comentatorii de asear─â, am ├«n╚Ťeles ca AUR e partidul-protest, care apare c├«nd puterea si opozi╚Ťia dezam─âgesc. M─â uit ├«ns─â la procentele acestui partid foarte activ online (posibil dup─â modelul campaniei pro-Brexit sau pro-Trump din 2016, ├«n r─âsp─ârul oric─ârui GDPR), de care nu prea am auzit p├«n─â acum ╚Öi acum, deodat─â, iat─â-l ├«n Parlament, ╚Öi nu m─â pot ab╚Ťine s─â nu-l compar cu coronavirusul ├«nsu╚Öi, care se propag─â ne╚Ötiut cu o vitez─â uluitoare: nici nu ╚Ötii de unde l-ai luat.

Ionu╚Ť Iamandi este jurnalist la Radio Rom├ónia Actualit─â╚Ťi.

Sursa foto: adevarul.ro

Week end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii jpeg
Week-end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii
Pe undeva, este ╚Öi o dulce ╚Öi t├«rzie r─âzbunare a noastr─â, cu toate c─â ├«ntregul patrimoniu mo╚Ötenit dup─â 1918 apar╚Ťine statului rom├ón, indiferent de st─âp├«nitori, supu╚Öi ╚Öi complicatele raporturi care au existat ├«n trecut ├«ntre ei.
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu jpeg
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu
├Ä╚Ťi scriu, pentru c─â recent s-a reeditat una dintre c─âr╚Ťile tale.
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine? jpeg
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu-i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine?
Este demonstrat─â ╚Ötiin╚Ťific leg─âtura dintre creier, corp, mediu ╚Öi vulnerabilitatea genetic─â.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
La ora prînzului
E o aten╚Ťie pentru lumea mic─â, nev─âzut─â, ├«n mi╚Öcare, din jurul nostru, pentru care parc─â n-am avut ochi p├«n─â acum.
La stînga sau la dreapta? jpeg
La stînga sau la dreapta?
G├«ndirea binar─â ÔÇô natur─â versus cultur─â ÔÇô este prea rigid─â ca s─â explice complexitatea comportamentului verbal, care ├«n mod clar e o combina╚Ťie ├«ntre cele dou─â.
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei?  ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols jpeg
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei? ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols
Ceea ce suscit─â interesul ÔÇ×diagnosticianuluiÔÇŁ s├«nt atitudinile tot mai multor oameni. ├Än primul r├«nd, leg─âtura invers propor╚Ťional─â ├«ntre ÔÇ×lipsa de informa╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×opiniile fermeÔÇŁ.
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai jpeg
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai
S├«ntem ├«ntr-o alt─â etap─â a unui r─âzboi surd p├«n─â acum, ├«ntr-o nou─â formul─â, ÔÇ×reloadedÔÇŁ, dar tot h├«d─â, de a ne raporta la alteritate.
Procese de onirin╚Ť─â jpeg
Procese de onirin╚Ť─â
Niciodat─â nu ╚Ötii ce conduce la vis, pe c├«nd ce vine dup─â aceea e mai limpede: rememorarea, reluarea lui ├«n g├«nd p├«n─â la dispari╚Ťie.
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ jpeg
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ
Respectul difer─â de polite╚Ťe, at├«t ├«n categoriile etice, c├«t ╚Öi la locul de munc─â.
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile jpeg
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile
La nivelul societ─â╚Ťii noastre ├«nt├«lnim mul╚Ťi oameni care func╚Ťioneaz─â ├«n rol de victim─â, e mai simplu s─â plas─âm responsabilitatea ├«n exteriorul nostru dec├«t s─â ne asum─âm alegerile.
Vise la feminin jpeg
Vise la feminin
H├ęl├Ęne Cixous reordoneaz─â material dintr-un jurnal de vise imens, m─ârturisind c─â n-a modificat nimic din ebo╚Öa ini╚Ťial─â.
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american jpeg
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american
Tesla ╚Öi alte afaceri ÔÇ×nou ├«mbog─â╚ŤiteÔÇť se bazeaz─â adesea┬ápe finan╚Ť─âri externe, nu pe profituri.
Adapta╚Ťi pentru viitor  Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne jpeg
Adapta╚Ťi pentru viitor. Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne
Fericirea ne arat─â cum s─â devenim eroi ai propriei noastre vie╚Ťi, ce ├«nseamn─â ╚Öi cum s─â fim cu adev─ârat ni╚Öte eroi buni ╚Öi frumo╚Öi.
Traduc─âtorul orchestr─â ÔÇô interviu cu Andrei VIERU jpeg
Drag─â domnule Andrei Cornea
Un om despre care nu s├«ntem siguri c─â a existat vreodat─â ÔÇô de exemplu, Arjuna din┬áBhagavad-Gita┬áÔÇô face parte din umanitate sau nu?
ÔÇ×Unde ni s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť jpeg
ÔÇ×Unde ni-s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť
Oniriștii nu pornesc de la visele lor nocturne, inventînd hiperlucid altele, diurne.
De ce a murit macroeconomia? jpeg
De ce a murit macroeconomia?
P├«n─â c├«nd economi╚Ötii nu vor recunoa╚Öte existen╚Ťa unei incertitudini inevitabile, nu se va putea vorbi de o teorie macroeconomic─â, ci doar de m─âsuri de prevenire pentru situa╚Ťii de urgen╚Ť─â.
Contabilitatea schimb─ârilor climatice jpeg
Contabilitatea schimb─ârilor climatice
ÔÇ×COP26ÔÇŁ, Conferin╚Ťa ONU privind schimb─ârile climatice de la Glasgow, a adus o important─â mutare de accent de la responsabilitatea guvernelor la puterea sectorului privat.
Visele de apoi jpeg
Visele de apoi
C├«╚Ťi nu ne trezim, ├«n veghea imediat urm─âtoare unui co╚Ömar, cu ve╚Önica analogie dintre spa╚Ťiul oniric ╚Öi via╚Ťa de apoi?
Imagine, iconoclasm, icoan─â jpeg
Imagine, iconoclasm, icoan─â
Imaginea e liber─â de orice cenzur─â, de orice limit─â tehnologic─â.
O afacere bun─â jpeg
O afacere bun─â
Militarii nu s├«nt mai de╚Ötep╚Ťi dec├«t al╚Ťi oameni, dar se pricep de minune s─â stoarc─â din fiecare soldat maximum de efort ├«n minimum de timp.
Antinomiile istorice ale ortodoxiei jpeg
Rămîne Dumnezeu dator?
Vorb─âria care consum─â via╚Ťa chiar ╚Öi ├«n preajma mor╚Ťii arat─â cel mai bine inconsisten╚Ťa caracterelor.
Dileme auctoriale jpeg
Dileme auctoriale
Atunci cînd lectura devine boală, lucru destul de frecvent, leacul vindecării trebuie căutat în altă parte: cartea nu mai e medicament, iar biblioteca nu mai e farmacie.
F─ât Frumos de Magheru jpeg
F─ât-Frumos de Magheru
Cum stăteam noi așa, prin gangul care făcea legătura cu trotuarul a apărut o arătare cu copite.
Trei pactizan╚Ťi cu visul jpeg
Trei pactizan╚Ťi cu visul
Odată calea deschisă, bolnavul ajunge să comunice cu presupusa lume a spiritelor încă din stare de veghe.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.