Știință și încredere – o poveste cu marțieni

Radu BUMBACEA
Publicat în Dilema Veche nr. 895 din 3 - 9 iunie 2021
Știință și încredere  – o poveste cu marțieni jpeg

În plină campanie de vaccinare, pe lîngă disputele legate de cine ar trebui să aibă prioritate, de eventualele trișări și de eficiența campaniei în general, există o dispută de fond ce divizează societatea mai mult ca oricare alta: dacă vaccinurile sînt eficiente sau nu. Deși eu, personal, sînt optimist că vaccinurile vor readuce o oarecare normalitate curînd, iar serviciile esențiale cum ar fi Ateneul, restaurantele și cinematografele se vor redeschide, nu am căderea să mă pronunț asupra eficacității vaccinului. Aș vrea să analizez însă partea dialectică a acestei controverse.

Sînt oameni care cred că disputa se poate tranșa foarte simplu: „Să avem încredere în știință”. Îndemnul are deseori o tentă acuzatoare și condescendentă: dacă nu ai încredere, ești fie prost, fie răuvoitor. Ca urmare, discuția alunecă ușor într-o confruntare etică.

De acest imperativ simplu și în același timp tăios vreau să mă leg, să îl disec și să văd ce ar putea însemna să avem încredere în știință. Ca și alte sloganuri care circulă în spațiul public, are un aer de truism care ascunde atît disputa reală dintre cei ce îl lansează și cei ce îl neglijează, cît și faptul că fiecare poate înțelege altceva din el. La prima vedere, pare o sugestie adresată unui om care nu știe ce să creadă, îndemnîndu-l să creadă... adevărul. Dacă poți înțelege dovezile științifice și teoria pe care acestea o confirmă, îți poți forma ușor o opinie. Dacă nu înțelegi și ești în ceață, îndemnul de a crede în știință este superfluu. Pur și simplu, nu știi ce spune știința.

Trebuie deci ca substanța imperativului să fie mai complexă. Poate că se leagă de o atitudine științifică sau de o trăsătură care îi face pe cei ce o au să accepte cele mai bune teorii științifice, spre deosebire de cei ce nu o au. Îndemnul de a avea încredere în știință ar fi doar îndemnul de a adopta această atitudine. Dar în ce ar consta această atitudine științifică? Ar putea să se lege de acceptarea uniformității naturii, de ideea că, dacă am observat un lucru întîmplîndu-se la fel de 100 de ori, putem concluziona că probabil la fel se va întîmpla și a 101-a oară. În mod evident, în afara unei presupuneri de acest fel, nu putem vorbi de știință, căci dacă experiența nu poate justifica generalizarea, nimic nu o poate face. Dar asta să fie diferența? Că unii oameni cred în acest tip de mecanism, pe cînd alții nu, sau că unii cred mai mult decît alții, că au o „atitudine mai științifică”?

Ajungem la esența îndemnului de a avea încredere în știință. De fapt, acesta ne-ar sugera să avem încredere nu într-o entitate abstractă, Știința, ci în oamenii de știință, în comunitatea științifică – „că doar nu degeaba au învățat oamenii ăștia atîția ani și nu degeaba au petrecut atîția ani lucrînd în laboratoare”. Evident că ideea pare bună, dar să ne punem din nou în poziția unui om fără legătură cu comunitatea științifică: cum poate deosebi el oamenii de știință veritabili de impostori?

Să abordăm problema pe ocolite. Să ne imaginăm că, într-o bună zi, aterizează pe Pămînt niște marțieni care ne avertizează că planeta noastră dragă este în pericol de a fi lovită de un asteroid și că doar concentrîndu-ne toate resursele putem evita dezastrul. Fără Ateneu, fără restaurante, fără vacanțe de schi – toți banii și toată munca să se concentreze pe evitarea dezastrului. Ce-ați face? Ați accepta imediat, că doar așa spune știința? Sau v-ați gîndi: „De ce să avem noi încredere în marțienii ăștia, dacă nu știm ce e cu ei? Cine știe ce interese au? Ei nu sînt ca noi – de ce ne-ar vrea binele?”. Vedeți că nu e atît de simplu? Răspunsurile de genul „am verifica și noi dacă ce spun marțienii e corect” nu iau în considerare faptul că s-ar putea să nu avem capacitatea de a face asta. Știința marțienilor matusalemici nu poate fi înțeleasă de om.

Acum, putem să ne imaginăm și ce gîndește un marțian simplu, fără nici o expertiză. El e prieten din copilărie cu marțienii de știință, a jucat table cu ei de atîtea ori, s-au trădat, s-au reîmpăcat, au băut împreună nenumărate șprițuri. Și a ascultat sfatul lor de fiecare dată cînd a venit vorba de știință, și întotdeauna s-a confirmat ce au prezis ei. Văzînd neîncrederea pămîntenilor, el are o reacție de stupefacție: „Cum de nu acceptați ce zice știința, ce spun marțienii ăștia care au studiat sute de ani mișcarea asteroizilor? Credeți că știți voi mai bine, voi ăștia care de-abia știți legea gravitației din mecanica newtoniană de clasa a opta?”.

Problema celor care o tot dau înainte cu „aveți încredere în știință” pe la televizor sau aiurea e că vorbesc fie din perspectiva marțienilor de știință, fie, în covîrșitoarea majoritate a cazurilor, din perspectiva marțienilor obișnuiți, care nu reușesc să înțeleagă dilema de (ne)încredere a bieților pămînteni, pămînteni pentru care marțienii și știința marțiană sînt, cum se spune, „de pe altă planetă”. Ei nu pot înțelege perspectiva pămîntenilor și de ce pentru aceștia nu e natural să aibă încredere în marțienii de știință. Mai mult, ei supraestimează raționalitatea propriei opinii, li se pare că au încredere în ce spun marțienii de știință fiindcă sînt raționali și educați, și nu fiindcă au jucat table cu ei cînd erau mici și știu că sînt de treabă.

Pînă la urmă, motivul principal pentru care tu ai anumite opinii (să zicem corecte) legate de medicină, știință și altele, pe cînd vecinul are opinii pe care le consideri ridicole, pare a fi că oamenii în care ai încredere se întîmplă să aibă opinii corecte sau să îți transmită încrederea lor în oameni și instituții care furnizează teorii științifice bune (raportat la nivelul actual al cunoașterii). Dacă lucrurile stau astfel, atunci diferențele de opinie sînt rezultatul unor părți marginale ale caracterelor oamenilor implicați în dispută, și astfel disputa nu ar trebui să se transforme într-una morală. Gîndind în acest fel, putem să îi abordăm altfel pe oamenii care au altă părere – mai degrabă decît să le zicem „Bă, ești prost, nu vezi ce zice știința?”, am putea să îi întrebăm în cine au încredere. Și am putea să discutăm relaxați, fără îndreptățire morală, căci diferendele cu adevărat morale sînt în altă parte.

Radu Bumbacea este doctorand în filosofie la University of Leeds, Anglia.

Foto: wikimedia commons

p 23 jpg
În aerul firav al Globului
Ce lecție transfiguratoare despre puterea teatrului este acest spectacol! Și totuși, care Ioana? Ioana pitit/ă în fiecare din noi, care-și dorește să fie ascultat/ă, recunoscut/ă și acceptat/ă. Nimic mai simplu.
980 21 Badescu jpeg
Copel Moscu și jocul de-a realitatea
Filmele lui Moscu sînt documentare ale unei lumi ascunse, a unei alter-realități adevărate, care există, dar nu este într-un mod de la sine înțeles, adică prin însuși faptul de a fi, observată și băgată în seamă.
index jpeg 4 webp
Pe scurt, despre iluzia schimbării
Cădem de acord că aceste vremuri trecute erau frumoase atît pentru fete, cît și pentru băieți.
index jpeg 2 webp
Cu iubirea în minte, cu mintea în iubire
Cînd, la rîndul nostru, iubim o anumită persoană, această iubire se poate extinde la un obiect care i-a fost drag, poate deveni o colecție de obiecte iubite de acel om sau o pasiune pentru un anumit domeniu.
Robert Harron and Gertrude Norman in The Tender Hearted Boy (1913) (cropped) jpg
Iubire "all inclusive” sau prietenie?
Ceilalți, care își investesc energia în mai multe relații, în mai multe preocupări, au de-a face cu limitele, distanța, absența și iubirea neîmpărtășită toată viața.
p 21 WC jpg
Orwell, petrolul și qatarezii
n vremea lui Rebreanu și a lui Camil Petrescu, reprezentanta României sub proaspătul încoronat Carol al II-lea pornea lungul și năucitorul drum spre Lumea Nouă.
640px Minister Luns opent de NATO conferentie te Den Haag jpg
Iarăși pe marginea prăpastiei?
În schimb, nimeni nu poate da de cap naționalismului imperialist rusesc. Singurii care o pot face sînt rușii înșiși.
316953588 506193938209801 1661483905740624086 n jpg
Daniel Vighi a plecat
Dilema veche transmite condoleanțe familiei și tuturor prietenilor săi! Dumnezeu să-l odihnească!
Engine lathe work LOC 25423838163 jpg
Stimată redacție Dilema veche,
La articolul „Șaiba” (Dilema veche, nr. 951/ 30 iunie – 6 iulie 2022) să-i fie îngăduit unui vechi „meseriaș” o mică adăugire, utilă, zic eu, înțelegerii derivatelor semantice ale acestui cuvînt.
p 22 Ken Loach WC jpg
Ken Loach. Iluzia working class hero
Cineastul britanic, cu o carieră onorabilă și consecventă, reușește în continuare să surprindă și să evoce niște pasaje ce descriu atît de palpabil o realitate, de altfel evidentă.
p 8 IMG 20220707 WA0031 jpg
In memoriam: Simona Cioculescu
Avea darul ca, prin prezența ei luminoasă și tonică, să creeze în jurul soțului ei o aură de veghe și de atenție iubitoare care îl înflorea permanent, în chip miraculos.
1024px Sulina 4 jpg
Vacanță la marginea frontului
Sulina complet schimbată față de alți ani. Peste drum de Ucraina. Peste drum de oroarea absolută a ultimului an.
p 23 InterviuBoca&Infinitu' CatalinSoto 1 jpg
Definiția underground-ului – G.P. VOLCEANOV în dialog cu CHAKRA 7
Rap-ul românesc nu a trebuit niciodată să fie resuscitat. A fost mereu într-o continuă ascensiune, depinde pe cine asculţi şi pe cine cauţi.
948 22 jpg
Viața bate filmu’
„The Third Man” e un film clasic, în alb-negru, o producție a anului 1949, premiată în același an la Festivalul de la Cannes, ce poate fi vizionată și astăzi în cinematografele din Viena, bineînțeles restaurată digital.
900px Serhiy Zhadan Toronto 2019 jpg
Un road movie
Tentativa brutală a Moscovei de reconstituire a unui imperiu poate fi stopată, dar aceasta nu ne pune la adăpost de surprize nedorite în materie de democraţie și drepturi ale omului.
42098322520 249c2ee734 c jpg
Imnurile noastre… toate
Căci chestiunea momentelor cvasi-solemne, ca izvor al unor „așa-zise” probleme, legate de ținuturi ori țări și cîntecele lor emblematice, de identitatea unor comunități, fie ele chiar și etnice, a revenit cu o fervoare nebănuită în prim-planul discursului public autohton.
627x0 jpg
Repetabilitatea trecutului
Începînd cu luna noiembrie a anului 2020 există însă o lege prin care proprietarii sînt obligați să-și repare casele, să-și întrețină fațadele și să-și spele ferestrele de la stradă.
p 22 WC jpg
De-sine-mișcător(i)ul Dacia, de la Pitești
În română avem „Superman” american și „Supraom” nietzschean.
Week end în patru puncte principale și multe alte divagații jpeg
Week-end în patru puncte principale și multe alte divagații
Pe undeva, este și o dulce și tîrzie răzbunare a noastră, cu toate că întregul patrimoniu moștenit după 1918 aparține statului român, indiferent de stăpînitori, supuși și complicatele raporturi care au existat în trecut între ei.
Scrisoare către Leonida Neamțu jpeg
Scrisoare către Leonida Neamțu
Îți scriu, pentru că recent s-a reeditat una dintre cărțile tale.
Despre singurătatea din noi – nu i așa că îți place de mine? jpeg
Despre singurătatea din noi – nu-i așa că îți place de mine?
Este demonstrată științific legătura dintre creier, corp, mediu și vulnerabilitatea genetică.
Viețile netrăite jpeg
La ora prînzului
E o atenție pentru lumea mică, nevăzută, în mișcare, din jurul nostru, pentru care parcă n-am avut ochi pînă acum.
La stînga sau la dreapta? jpeg
La stînga sau la dreapta?
Gîndirea binară – natură versus cultură – este prea rigidă ca să explice complexitatea comportamentului verbal, care în mod clar e o combinație între cele două.
Sfîrșitul competenței: inamicul nevăzut al democrației?  – o discuție pe marginea cărții lui Tom Nichols jpeg
Sfîrșitul competenței: inamicul nevăzut al democrației? – o discuție pe marginea cărții lui Tom Nichols
Ceea ce suscită interesul „diagnosticianului” sînt atitudinile tot mai multor oameni. În primul rînd, legătura invers proporțională între „lipsa de informații” și „opiniile ferme”.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.