Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american

Amar BHIDÉ
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 927 din 13 ÔÇô 19 ianuarie 2022
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american jpeg

A compara economiile capitaliste de azi cu blocul comunist de odinioar─â poate p─ârea deplasat. Ce poate avea ├«n comun economia liber─â cu planificarea central─â ├«n stil sovietic? ╚śi totu╚Öi, compara╚Ťia ne ofer─â ├«n tot mai mare m─âsur─â informa╚Ťii utile despre ce a devenit tab─âra c├«╚Ötig─âtoare, dup─â sf├«r╚Öitul R─âzboiului Rece.

ÔÇ×Constr├«ngerile bugetare laxeÔÇŁ de care beneficiau ├«n socialism ├«ntreprinderile de stat (├ÄS) s-au dovedit a fi unul dintre principalele motive pentru care economiile blocului sovietic s-au pr─âbu╚Öit. Situa╚Ťii financiare similare survin tot mai des ╚Öi ├«n America capitalist─â.

Dup─â cum a ar─âtat rebelul marxist maghiar J├ínos Kornai, ├ÄS pot ignora pierderile ╚Öi preferin╚Ťele consumatorilor, deoarece se pot bizui ├«ntotdeauna pe un stat care le men╚Ťine pe linia de plutire. Teza lui Kornai era popular─â ├«n r├«ndul reformatorilor chinezi ai anilor 1980: ei au ├«n─âsprit constr├«ngerile bugetare, pentru a determina ├ÄS s─â fie mai receptive la nevoile pie╚Ťei. La cel─âlalt pol, America capitalist─â pare s─â se afle pe aceea╚Öi cale nes─âbuit─â ca economiile sovietice. Chiar dac─â are un punct de plecare diferit, rezultatul e acela╚Öi. Constr├«ngerile bugetare se relaxeaz─â, iar capitalul e dirijat ├«n tot mai mare m─âsur─â spre fanta╚Öti ╚Öi intrigan╚Ťi mondeni ╚Öi cu rela╚Ťii.

F─âr─â ├«ndoial─â, ├«mprumuturile pot, p├«n─â la un punct, s─â energizeze ├«ntreprinderile capitaliste. Contrar a ceea ce citim ├«n manualele introductive de economie, bugetele consumatorilor din lumea real─â nu s├«nt plafonate, iar consumatorii temerari se pot ├«mprumuta pentru a-╚Öi cump─âra urm─âtorul gadget de ultim─â genera╚Ťie. Cheltuind peste posibilit─â╚Ťi, ei sporesc cererea pentru iPhone-uri ╚Öi autovehicule Tesla, stimul├«ndu-i pe inovatori.

├Än mod similar, Tesla ╚Öi alte afaceri ÔÇ×nou ├«mbog─â╚ŤiteÔÇŁ se bazeaz─â adesea pe finan╚Ť─âri externe, nu pe profituri, pentru a-╚Öi dezvolta inova╚Ťiile ÔÇô la fel cum guvernele emit obliga╚Ťii pentru a putea pl─âti autostr─âzile, podurile, porturile ╚Öi aeroporturile. Cei care economisesc beneficiaz─â, la r├«ndul lor. ├Än loc s─â-╚Öi ╚Ťin─â surplusul de numerar la saltea, ei pot s─â fac─â profit, acoperind nevoile financiare ale consumatorilor, afacerilor ╚Öi guvernelor.

Dar prea mult─â flexibilitate financiar─â poate fi toxic─â. Chiar dac─â indivizii, afacerile ╚Öi guvernele pot prezice rezonabil salariile, veniturile ╚Öi, respectiv, impozitele ├«ncasate ├«n luna care urmeaz─â, capacitatea acestora de a respecta obliga╚Ťii pe termen lung nu poate fi dec├«t estimat─â. ╚śi, cu c├«t o prognoz─â e mai optimist─â, cu at├«t mai mare e disponibilitatea de a cheltui peste posibilit─â╚Ťi sau de a investi sume mai mari dec├«t c├«╚Ötigurile realizate.

├Än principiu, verific─ârile prealabile ale finan╚Ťi╚Ötilor ar trebui s─â impun─â limite compensatorii pentru aceste supra├«ndator─âri. Dar evaluarea bonit─â╚Ťii ╚Öi a rentabilit─â╚Ťii unei investi╚Ťii nu e o ╚Ötiin╚Ť─â exact─â, iar competi╚Ťia din sectorul financiar poate declan╚Öa o curs─â de sc─âdere a taxelor, ╚Ťin├«nd cont c─â cei care vor s─â se ├«mprumute dau n─âval─â la creditorul cel mai indulgent.

Mai mult, sistemul bancar cu rezerve frac╚Ťionare ╚Öi monedele fiduciare pot relaxa o dat─â ├«n plus constr├«ngerile financiare. B─âncile nu ├«mprumut─â doar economiile depun─âtorilor lor; ele amplific─â depunerile prin p├«rghii financiare (leverage). Iar bancherii centrali au la dispozi╚Ťie instrumente ╚Öi mai puternice pentru a crea fonduri din piatr─â seac─â.

├Äntruc├«t constr├«ngerile financiare tradi╚Ťionale s-au atenuat ├«n ultimele decenii, cre╚Öterea gradului de ├«ndatorare al gospod─âriilor ╚Öi al afacerilor a dep─â╚Öit cu mult cre╚Öterea veniturilor ╚Öi profiturilor acestora. La fel, cre╚Öterea datoriei guvernamentale a SUA ÔÇô dep─â╚Öind ├«n momentul de fa╚Ť─â 29.000 de miliarde de dolari ÔÇô dep─â╚Öe╚Öte orice imagina╚Ťie. Iar ├«n vreme ce ├«mprumuturile au crescut exponen╚Ťial, ratele dob├«nzilor au sc─âzut vertiginos, ├«ncuraj├«nd un grad ╚Öi mai mare de ├«ndatorare ╚Öi o creditare imprudent─â.

Aceste condi╚Ťii de creditare laxe s-au r─âsfr├«nt, se pare, ╚Öi asupra pie╚Ťelor de ac╚Ťiuni. Anul trecut, aproximativ patru milioane de ÔÇ×maimu╚ŤeÔÇŁ, dup─â cum s-au autointitulat, au cump─ârat ac╚Ťiuni AMC (American Movie Classics) ├«n valoare de miliarde de dolari, salv├«nd compania de la faliment. Celebrit─â╚Ťi lanseaz─â acum SPAC (Special Purpose Acquisition Company / companii de achizi╚Ťii cu destina╚Ťie special─â sau ÔÇ×companii cu cec ├«n albÔÇŁ) cu un slogan de o surprinz─âtoare eficien╚Ť─â: ÔÇ×D─â-ne banii t─âi, dar nu o s─â-╚Ťi spunem pentru ceÔÇŁ. Fonduri speculative (hedge funds) ╚Öi companii de investi╚Ťii de capital au ├«nceput s─â mizeze pe capitaluri de risc (CR). Valoriz─ârile au crescut vertiginos ÔÇô ├«n 2021, aproape 340 de noi afaceri au colectat fonduri prin valoriz─âri de peste un miliard de dolari. Iar modul de verificare prealabil─â care odinioar─â dura luni de zile a fost comprimat la c├«teva zile ÔÇô sau chiar la c├«teva ore, pentru anumite capitaluri de risc, printr-o strategie ÔÇ×spray and prayÔÇŁ / ÔÇ×foc de voie ├«n speran╚Ťa c─â nimere╚Öti ╚ŤintaÔÇŁ [a multiplica investi╚Ťiile, ├«n speran╚Ťa c─â m─âcar una dintre ele va compensa pierderile cauzate de celelalte ÔÇô n. trad.]

Aceast─â combina╚Ťie de investi╚Ťie frenetic─â ╚Öi creditare nes─âbuit─â nu a ap─ârut spontan ╚Öi nici nu a rezultat din bun─âstarea datorat─â unei perioade extinse de stabilitate, dup─â cum considera Hyman Minsky, marele teoretician al crizelor financiare. Bula tehnologic─â a Internetului care s-a spart ├«n anul 2000 ╚Öi, opt ani mai t├«rziu, criza financiar─â global─â ar trebui s─â fie ├«nc─â proaspete ├«n min╚Ťile celor mai mul╚Ťi finan╚Ťi╚Öti ╚Öi investitori. Problema e mai degrab─â faptul c─â bancherii centrali au favorizat cu bun─â ╚Ötiin╚Ť─â creditarea arbitrar─â ╚Öi tranzac╚Ťiile riscante, la un nivel f─âr─â precedent ├«n istorie.

Mai r─âu e faptul c─â, ├«n vreme ce bancherii centrali au aruncat, aparent, pe pia╚Ť─â o gr─âmad─â de ÔÇ×bani din elicopterÔÇŁ [form─â extrem─â de expansiune monetar─â, prin tip─ârire ╚Öi lansare de bani pe pia╚Ť─â ÔÇô n. trad.], fondurile nu au fost distribuite uniform. Politicile monetare au fost concepute pentru a relaxa condi╚Ťiile de creditare, favoriz├«nd astfel debitorii slabi. Lichidit─â╚Ťile furnizate de b─âncile centrale, injectate ├«n bursele de valori, au reu╚Öit s─â infiltreze ÔÇ×memeÔÇŁ mondene ╚Öi fonduri SPAC (plus c├«teva firme Big Tech de bilioane de dolari). Capitalurile de risc favorizeaz─â antreprenorii cu rela╚Ťii ╚Öi cu CV-uri str─âlucitoare. ╚śi totu╚Öi, chiar dac─â ei supraliciteaz─â valoriz─ârile celor mai mondene riscuri, ei finan╚Ťeaz─â mai pu╚Ťin de 0,5% din start-up-urile SUA. O firm─â binecunoscut─â de capital de risc a lansat chiar un fond destinat exclusiv achizi╚Ťiei de criptomonede.

Cei care economisesc, dar s├«nt prea cump─âta╚Ťi pentru a risca s─â speculeze, au r─âmas ├«n urm─â. La fel ╚Öi afacerile care rezist─â tenta╚Ťiei banilor u╚Öori. ├Än condi╚Ťiile date, competitorii lor mai pu╚Ťin pruden╚Ťi pot pl─âti mai mult, cu mai pu╚Ťine resurse ╚Öi cu personal deficitar.

E imposibil de prezis c├«nd ╚Öi cu ce fel de sanc╚Ťiune se va confrunta capitalismul. P├«n─â la urm─â, Ungaria lui Kornai a e╚Öuat lent, nu brusc. Ungaria, la fel ca alte economii ├«n stil sovietic care au hr─ânit ÔÇ×foamea de investi╚ŤiiÔÇŁ a unor ├ÄS favorizate, a r─âmas cu rafturile goale, f─âr─â bunurile pe care ╚Öi le doreau consumatorii ╚Öi pe care produc─âtori mai pu╚Ťin avantaja╚Ťi le-ar fi putut livra. Pe timp de pace ╚Öi ├«n lipsa unui control al pre╚Ťurilor precum cel impus de pre╚Öedintele Richard Nixon ├«n anii 1970, un astfel de regim al penuriei ╚Öi ra╚Ťionaliz─ârii e pu╚Ťin probabil ├«n Occidentul capitalist. Actuala cre╚Ötere a infla╚Ťiei se poate atenua pe m─âsur─â ce impasurile lan╚Ťului de aprovizionare se reglementeaz─â ╚Öi c├«t─â vreme Rezerva Federal─â a SUA (Fed) pre├«nt├«mpin─â un alt colaps financiar.

Dar ap─ârarea neab─âtut─â a pie╚Ťelor bursiere propag─â doar alocarea gre╚Öit─â de capital, sponsorizat─â de stat. Din nefericire, determinarea care i-a permis regretatului Paul Volcker s─â ├«n─âspreasc─â constr├«ngerile financiare cu patru decenii ├«n urm─â, c├«nd se afla la conducerea Fed, pare s─â ├«i lipseasc─â actualei clici de bancheri centrali.

Amar Bhid├ę, profesor de economie ╚Öi afaceri la Universitatea Taft, lucreaz─â la o carte despre incertitudinea knightian─â.

Copyright: Project Syndicate, 2021

traducere de Matei PLE┼×U

Foto: Elon Musk (wikimedia commons)

Week end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii jpeg
Week-end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii
Pe undeva, este ╚Öi o dulce ╚Öi t├«rzie r─âzbunare a noastr─â, cu toate c─â ├«ntregul patrimoniu mo╚Ötenit dup─â 1918 apar╚Ťine statului rom├ón, indiferent de st─âp├«nitori, supu╚Öi ╚Öi complicatele raporturi care au existat ├«n trecut ├«ntre ei.
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu jpeg
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu
├Ä╚Ťi scriu, pentru c─â recent s-a reeditat una dintre c─âr╚Ťile tale.
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine? jpeg
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu-i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine?
Este demonstrat─â ╚Ötiin╚Ťific leg─âtura dintre creier, corp, mediu ╚Öi vulnerabilitatea genetic─â.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
La ora prînzului
E o aten╚Ťie pentru lumea mic─â, nev─âzut─â, ├«n mi╚Öcare, din jurul nostru, pentru care parc─â n-am avut ochi p├«n─â acum.
La stînga sau la dreapta? jpeg
La stînga sau la dreapta?
G├«ndirea binar─â ÔÇô natur─â versus cultur─â ÔÇô este prea rigid─â ca s─â explice complexitatea comportamentului verbal, care ├«n mod clar e o combina╚Ťie ├«ntre cele dou─â.
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei?  ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols jpeg
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei? ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols
Ceea ce suscit─â interesul ÔÇ×diagnosticianuluiÔÇŁ s├«nt atitudinile tot mai multor oameni. ├Än primul r├«nd, leg─âtura invers propor╚Ťional─â ├«ntre ÔÇ×lipsa de informa╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×opiniile fermeÔÇŁ.
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai jpeg
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai
S├«ntem ├«ntr-o alt─â etap─â a unui r─âzboi surd p├«n─â acum, ├«ntr-o nou─â formul─â, ÔÇ×reloadedÔÇŁ, dar tot h├«d─â, de a ne raporta la alteritate.
Procese de onirin╚Ť─â jpeg
Procese de onirin╚Ť─â
Niciodat─â nu ╚Ötii ce conduce la vis, pe c├«nd ce vine dup─â aceea e mai limpede: rememorarea, reluarea lui ├«n g├«nd p├«n─â la dispari╚Ťie.
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ jpeg
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ
Respectul difer─â de polite╚Ťe, at├«t ├«n categoriile etice, c├«t ╚Öi la locul de munc─â.
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile jpeg
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile
La nivelul societ─â╚Ťii noastre ├«nt├«lnim mul╚Ťi oameni care func╚Ťioneaz─â ├«n rol de victim─â, e mai simplu s─â plas─âm responsabilitatea ├«n exteriorul nostru dec├«t s─â ne asum─âm alegerile.
Vise la feminin jpeg
Vise la feminin
H├ęl├Ęne Cixous reordoneaz─â material dintr-un jurnal de vise imens, m─ârturisind c─â n-a modificat nimic din ebo╚Öa ini╚Ťial─â.
Adapta╚Ťi pentru viitor  Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne jpeg
Adapta╚Ťi pentru viitor. Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne
Fericirea ne arat─â cum s─â devenim eroi ai propriei noastre vie╚Ťi, ce ├«nseamn─â ╚Öi cum s─â fim cu adev─ârat ni╚Öte eroi buni ╚Öi frumo╚Öi.
Traduc─âtorul orchestr─â ÔÇô interviu cu Andrei VIERU jpeg
Drag─â domnule Andrei Cornea
Un om despre care nu s├«ntem siguri c─â a existat vreodat─â ÔÇô de exemplu, Arjuna din┬áBhagavad-Gita┬áÔÇô face parte din umanitate sau nu?
ÔÇ×Unde ni s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť jpeg
ÔÇ×Unde ni-s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť
Oniriștii nu pornesc de la visele lor nocturne, inventînd hiperlucid altele, diurne.
De ce a murit macroeconomia? jpeg
De ce a murit macroeconomia?
P├«n─â c├«nd economi╚Ötii nu vor recunoa╚Öte existen╚Ťa unei incertitudini inevitabile, nu se va putea vorbi de o teorie macroeconomic─â, ci doar de m─âsuri de prevenire pentru situa╚Ťii de urgen╚Ť─â.
Contabilitatea schimb─ârilor climatice jpeg
Contabilitatea schimb─ârilor climatice
ÔÇ×COP26ÔÇŁ, Conferin╚Ťa ONU privind schimb─ârile climatice de la Glasgow, a adus o important─â mutare de accent de la responsabilitatea guvernelor la puterea sectorului privat.
Visele de apoi jpeg
Visele de apoi
C├«╚Ťi nu ne trezim, ├«n veghea imediat urm─âtoare unui co╚Ömar, cu ve╚Önica analogie dintre spa╚Ťiul oniric ╚Öi via╚Ťa de apoi?
Imagine, iconoclasm, icoan─â jpeg
Imagine, iconoclasm, icoan─â
Imaginea e liber─â de orice cenzur─â, de orice limit─â tehnologic─â.
O afacere bun─â jpeg
O afacere bun─â
Militarii nu s├«nt mai de╚Ötep╚Ťi dec├«t al╚Ťi oameni, dar se pricep de minune s─â stoarc─â din fiecare soldat maximum de efort ├«n minimum de timp.
Antinomiile istorice ale ortodoxiei jpeg
Rămîne Dumnezeu dator?
Vorb─âria care consum─â via╚Ťa chiar ╚Öi ├«n preajma mor╚Ťii arat─â cel mai bine inconsisten╚Ťa caracterelor.
Dileme auctoriale jpeg
Dileme auctoriale
Atunci cînd lectura devine boală, lucru destul de frecvent, leacul vindecării trebuie căutat în altă parte: cartea nu mai e medicament, iar biblioteca nu mai e farmacie.
F─ât Frumos de Magheru jpeg
F─ât-Frumos de Magheru
Cum stăteam noi așa, prin gangul care făcea legătura cu trotuarul a apărut o arătare cu copite.
Trei pactizan╚Ťi cu visul jpeg
Trei pactizan╚Ťi cu visul
Odată calea deschisă, bolnavul ajunge să comunice cu presupusa lume a spiritelor încă din stare de veghe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.