┬źScriitura e doar o parte din ceea ce ni se ├«nt├«mpl─â┬╗

Publicat în Dilema Veche nr. 447 din 6-12 septembrie 2012
┬źScriitura e doar o parte din ceea ce ni se ├«nt├«mpl─â┬╗ jpeg

- interviu cu Alfons CERVERA -

Scriitorul spaniol Alfons Cervera este un nume cunoscut al literaturii spaniole actuale, av├«nd un real succes editorial prin publicarea tetralogiei El color del crep┼ôsculo, Maquis, La noche inmovil, Aquel invierno. Tema memoriei individuale sau colective, rela┼úionate cu R─âzboiul civil spaniol, e ├«nt├«lnit─â nu doar ├«n romanele sale, ci ┼či ├«n cronicile sale sau ├«n dezbaterile pe care le lanseaz─â ├«n Conferin┼úele interna┼úionale la care particip─â, ├«n special ├«n Fran┼úa. Ultimul s─âu roman, Esas vidas (2009), surprinde un moment personal din via┼úa autorului, moartea mamei, ├«ncadrat de reflec┼úii despre scris, de un dialog intertextual continuu. ├Än septembrie va lansa ├«n Spania cel mai recent roman al s─âu, Tantas lagrimas han corrido desde entonces.

Alfons Cervera este un nume foarte cunoscut în Spania. Cu toate acestea, nici unul dintre romanele dumneavoastră nu este tradus în română. Aţi considerat vreodată posibilitatea de a vă promova romanele scrise în România?

C├«nd scriem exist─â o grani┼ú─â insurmontabil─â, dar drag─â, pe de alt─â parte, cel pu┼úin ├«n cazul meu, ├«ntre sine ┼či ceea ce exist─â ├«n afara sa ┼či a scrisului s─âu. Scriitorul este deja departe ÔÇô ai spune c─â a disp─ârut ÔÇô de ceea ce a scris ├«ntr-o singur─âtate plenar─â. Textul se bucur─â acum de o autonomie absolut─â ├«n vitrinele libr─âriilor. Lectura ├«┼či construie┼čte o istorie personal─â f─âr─â ca nimeni ┼či nimic s─â-i poat─â controla independen┼úa. Acestea fiind spuse, niciodat─â nu m─â intereseaz─â prea mult ce se ├«nt├«mpl─â cu c─âr┼úile mele dup─â ce ies de la tipar. Nu s├«nt ÔÇô ┼či a┼ča s├«nt considerat ├«n ┼úara mea ÔÇô un scriitor de ÔÇ×v├«nz─âriÔÇť. ┼×tiu c─â volumele mele se v├«nd bine, c─â au cronici bune ÔÇô de multe ori excelente ÔÇô ├«n mediile de comunicare ┼či revistele de specialitate. ├Äns─â acesta este un fapt care deja nu m─â mai intereseaz─â. Eu scriu, iar ceea ce se ├«nt├«mpl─â sau nu dup─â este ceva ce eu nu pot controla. ┼×i aici intr─â ┼či discu┼úia despre traducerile ├«n alte limbi. Aceasta m─â cople┼če┼čte. Public ├«n Spania la o editur─â mic─â, de care m─â simt legat nu doar din cauza unor motiva┼úii literare, ci mai degrab─â afective. ├Äncep├«nd cu primul meu roman publicat ├«n 1984, Montesinos a fost editura mea. Spun asta pentru c─â editura aceasta nu obi┼čnuie┼čte s─â participe la marile T├«rguri interna┼úionale, unde se ┼úes strategiile de pia┼ú─â, printre care ┼či traducerile. Mie ├«mi este totuna, nu m─â intereseaz─â foarte mult aceste t├«rguri de orgolii ┼či afaceri. Dac─â vreo ┼úar─â ├«┼či dore┼čte romanele mele, s─â le publice. Nu e ca ┼či cum a┼č dispre┼úui aceast─â posibilitate, bine├«n┼úeles c─â nu. S├«nt un autor care scrie de pl─âcere ┼či pentru ca oamenii s─â-l citeasc─â. ┼×i aceasta f─âr─â a deveni un showman al literaturii. Acolo unde se traduc romanele mele ├«nseamn─â c─â exist─â un interes mai presus de legile pie┼úii literare. ┼×i dac─â va veni momentul ca romanele mele s─â intereseze cititorii ┼či ├«n Rom├ónia, ar fi pentru mine o satisfac┼úie enorm─â.

Despre ultimul roman publicat, Esas vidas, a┼úi spus c─â ÔÇ×este cartea mea cea mai dificil─â, pentru c─â eu cunosc personajeleÔÇť. ├Än ce m─âsur─â un autor poate obiectiva o experien┼ú─â personal─â prin scris?

Obiectivitatea nu exist─â ├«n nici o scriitur─â. ├Än Tantas l├ígrimas han corrido desde entonces, romanul pe care tocmai l-am terminat ┼či care va fi publicat ├«n ultima s─âpt─âm├«n─â din septembrie ├«n Spania, primele fraze explicative spun: ÔÇ×Personajele romanului s├«nt asta: f─âr├«me mai mult sau mai pu┼úin fragile ale celui care le imagineaz─â. Paginile care urmeaz─â s├«nt pline de astfel de f─âr├«meÔÇť. ├Än ultimii ani am spus de multe ori c─â acum nu a┼č mai putea scrie Maquis, romanul care are ca subiect rezisten┼úa armat─â ├«mpotriva regimului franchist. Am scris ┼či am publicat romanul ├«n 1997, a fost un real succes ├«n Spania ┼či ├«nc─â mai este ├«n Fran┼úa, ┼či ├«n el totul era fic┼úiune, cu excep┼úia fondului istoric pentru a rela┼úiona evenimentele care reprezentau centrul romanului. Eu cuno┼čteam pu┼úin, mai bine zis nimic, acea rezisten┼ú─â armat─â, protagoni┼čtii s─âi. Au trecut 15 ani ┼či nici acum nu m─â consider un specialist al istoriei r─âzboiului antifascist spaniol. De aceea spun c─â atunci c├«nd se cunosc mult prea ├«ndeaproape personajele ┼či ac┼úiunile pe care le s─âv├«r┼česc, posibilitatea de a ÔÇ×c─âdea ├«n picioareÔÇť din scriitura ta scade considerabil.

Romanele dvs. au un fond liric care le face inconfundabile. Cum se ├«mpac─â lirismul cu noile tehnici romane┼čti care au at├«t de mult succes ast─âzi?

Lirismul romanelor mele este una din caracteristicile care se precizeaz─â ├«n toate locurile. Este ceva pe care ├«l fac inten┼úionat. ┼×tiu c─â este un pericol s─â recurgi la lirism ÔÇô la poezie mai exact ÔÇô c├«nd ├«n fapt este o istorie care mai degrab─â ar recurge la o proz─â dur─â, insuportabil─â ├«n unele cazuri. Am scris ┼či am publicat diferite c─âr┼úi de poezie acum c├«┼úiva ani. Toat─â aceast─â poezie s-a reunit ├«n volumul Los cuerpos del delito. Dar deja se ├«mplinesc mai mult de dou─âzeci de ani de c├«nd nu am mai scris versuri. Mi-a r─âmas de atunci nucleul acesta de identitate pe care ├«l iubesc ├«n poezie: ritmul, necesitatea ca scriitura ┼či lectura s─â fie acompaniate de muzic─â, o sonoritate care trebuie s─â urmeze drumul cel bun, f─âr─â a prevala excesiv ├«n executarea ei nici suferin┼úa, nici vulgaritatea. A┼č spune c─â romanele mele ├«mplinesc aceast─â distan┼ú─â de mijloc pe care o putem ├«nt├«lni ├«n ceea ce Kafka numea a scrie ascult├«nd sunetul baltagului sau ├«n ceea ce f─âcea Thomas Bernard, care ├«┼či citea textele c├«nt├«nd la pian. Ambii scriitori, fiecare ├«n adev─ârul lui literar ┼či ├«n ÔÇ×ciud─â┼úeniileÔÇť personale, al─âturi de insisten┼úa lui Faulkner de a construi o lume universal─â prin experien┼úa sa intim─â, cople┼čitor de personal─â, formeaz─â acest triunghi amoros care pentru mine este literatura. C├«t despre postmodernism, eu ├«mi urmez scrisul. M─â intereseaz─â anumite idei ale noii mi┼čc─âri ┼či altele deloc; mai mult, pe unele le dispre┼úuiesc profund. ┼×tiu c─â romanele mele ÔÇô a┼ča se spune ÔÇô au de asemenea aspecte postmoderne, mai ales c├«nd se vorbe┼čte de structur─â, de modalitatea de aranjare a materialului narativ ÔÇô ├«ns─â nu ├«mp─ârt─â┼če┼čte ceea ce postmodernismul, ├«n varianta sa cea mai promovat─â, are din spa┼úiul ideologic sau dintr-un cinism care ├«n mod evident d─âuneaz─â. C├«nd aud sau citesc numele lui Michel Houellebecq, unul dintre noile modele ale reac┼úionarismului literar ├«n Fran┼úa, ├«mi vine s─â m─â iau la b─âtaie cu el. A┼č face asta uneori ┼či cu Cioran. Totu┼či, ├«ntre francez ┼či rom├ón exist─â mari, insurmontabile diferen┼úe. ├Än favoarea lui Cioran, bine├«n┼úeles.

Numele Alfons Cervera este cunoscut de asemenea datorită tematicii memoriei care apare în centrul tetralogiei sale. Cum percepe publicul, mai ales tinerii care nu au trăit războiul civil, o astfel de literatură?

├Äntrebarea aceasta apare mereu c├«nd facem trimitere la romane care se refer─â la R─âzboiul Civil spaniol, mai ales la romanele care apar ├«n ultimii ani. Eu nu am tr─âit R─âzboiul de Secesiune al Statelor Unite ┼či cu toate acestea western-urile lui John Ford, Howard Hawks ┼či at├«┼úia al┼úii ├«mi par opere puternice, ajut├«ndu-ne pe cei care nu am tr─âit acele vremuri s─â le descoperim ├«n detaliu. Acela┼či lucru l-am putea spune despre orice episod istoric care reprezint─â o parte din identitatea unui loc ┼či a locuitorilor de atunci sau de acum. Timpurile de ast─âzi s├«nt cele ale folosirii ┼či irosirii, ale consumului capitalist radical, ceea ce nu ne permite s─â respir─âm un moment ┼či s─â reflect─âm asupra ceea ce ni se ├«nt├«mpl─â. Eu nu am participat la R─âzboiul Civil din Spania, ├«ns─â ┼čtiu c─â a fost o oroare, o injusti┼úie care a trecut peste valorile politice ┼či morale ale Republicii ┼či ale ap─âr─âtorilor ei, deriv├«nd ├«ntr-una dintre cele mai dure dictaturi ale istoriei contemporane, ├«ntrecute cu siguran┼ú─â doar de nazism ┼či stalinism. ┼×i ┼čtiu toate acestea pentru c─â a tr─âi ceva ├«nseamn─â ┼či a-l fi studiat, a fi ascultat martorii care cu adev─ârat au experimentat evenimentele ├«n cauz─â. Cel mai grav aspect nu ar fi c─â tinerii din Spania nu se intereseaz─â de trecutul imediat ┼či de istorisirea lui. Ci faptul c─â ├«n ┼čcoli, ├«n universit─â┼úi ┼či ├«n cultur─â apare acest interes tot mai sc─âzut sau deloc. Franchismul, ┼či nu at├«t de mult R─âzboiul Civil, persist─â ├«n structurile cele mai profunde ale democra┼úiei noastre, o democra┼úie care s-a n─âscut slab─â ├«n perioada de tranzi┼úie ┼či s-a ┼čubrezit tot mai mult cu trecerea timpului. Dovada acestei ┼čubreziri este criza pe care o tr─âim de c├«┼úiva ani ÔÇô nu doar o criz─â economic─â, ci o adev─ârat─â criz─â a democra┼úiei. ┼×i cred c─â asta se ├«nt├«mpl─â ├«n toate ┼ú─ârile care traverseaz─â o perioad─â de criz─â ast─âzi, o criz─â care vrea s─â ne v├«nd─â doar din punct de vedere economic, din p─âcate ├«ns─â este mult mai mult de at├«t.

De┼či locui┼úi ├«ntr-o localitate mic─â din Spania, Gestalgar, departe de ochii presei ┼či de zgomotul capitalei, s├«nte┼úi prezent la colocviile ┼či conferin┼úele organizate ├«n universit─â┼úile franceze ┼či uneori ├«n cele germane. Considera┼úi c─â un scriitor trebuie s─â fie o voce public─â, s─â adopte o pozi┼úie fa┼ú─â de evenimentele sociale ┼či politice ale timpului s─âu?

Bine├«n┼úeles c─â ar putea s─â se observe o contradic┼úie ├«ntre ceea ce afirmam ├«nainte despre izolarea de lumea literar─â, ├«n termeni de promovare, ┼či prezen┼úa mea ├«n colocviile interna┼úionale, mai ales franceze, ┼či ├«n c├«teva locuri din Germania, mai ales la Universitatea Konstanz, unde se studiaz─â c├«teva dintre romanele mele (precizez c─â nu s├«nt tradus ├«n german─â). Pe mine m─â intereseaz─â ├«ntr-un fel s─â am rolul scriitorului care ├«┼či acompaniaz─â c─âr┼úile pentru a se vinde mai bine. Nu ├«i ├«n┼úeleg ÔÇô mai mult ├«i dispre┼úuiesc profund ÔÇô pe acei scriitori care se afirm─â prin ÔÇ×independen┼úaÔÇť lor ┼či se promoveaz─â numai pe sine ca scriitori ┼či opera lor, ┼či nu se prezint─â ca oameni care tr─âiesc unde tr─âiesc, ┼či nu pe o insul─â pustie. Ce se ├«nt├«mpl─â prive┼čte pe toat─â lumea. Scriitura este doar o parte infim─â din ce se ├«nt├«mpl─â. Pe mine m─â intereseaz─â mai mult ce se ├«nt├«mpl─â ├«n afara scriiturii dec├«t ce e ├«n─âuntru. ┼×i de aceea, c├«nd particip la aceste congrese, ceea ce fac este de a ie┼či din romanele mele ┼či de a intra ├«n discu┼úia despre ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n lume, de a denun┼úa public atrocit─â┼úile unui sistem care cu fiecare zi este mai inuman, nociv ┼či mai pu┼úin egal ├«n ┼čanse pentru fiecare. Un scriitor nu este un alienat. Cel pu┼úin, eu nu s├«nt. Nu ┼čtiu dac─â este bine sau r─âu, av├«nd ├«n vedere timpurile cinice pe care le tr─âim. ┼×i aici cred c─â este locul ├«n care ├«ntre scris ┼či via┼ú─â nu mai faci diferen┼úa. ┼×i ┼čtiau foarte bine asta Jorge Sempr├║n, Cesare Pavese, Sylvia Plath, Alejandra Pizarnik, Primo Levi ┼či at├«┼úia al┼úii.

├Än romanul Esas vidas scrie┼úi: ÔÇ×...spune Francisco Ayala c─â biografia unui scriitor este ceea ce a scris. Mai bine nu: t─âcerile sale. Ceea ce nu s-a scrisÔÇť. Ce ├«nseamn─â literatura t─âcerii?

Nu vreau s─â spun c─â realitatea trebuie s─â fie elementul exclusiv al scriiturii, ci c─â exist─â persoane care doar v─âd, care doar se intereseaz─â cum s─â fug─â ├«ntr-un mod cinic de aceast─â realitate. Ceea ce spuneam anterior de Houellebecq, spre exemplu. ├Än acest caz, ace┼čti scriitori spun mai mult prin ce tac dec├«t prin ce scriu. M─â intereseaz─â mai mult motivele pentru care nu spun ceea ce tac. Alt exemplu memorabil, Borges. ┼×i-a petrecut via┼úa fugind de realitate (pentru a nu vorbi de orbirea sa deloc metaforic─â ├«n momentul apropierii de dictatura Argentinei din 1976 p├«n─â ├«n 1983) ┼či e clar c─â a realizat o oper─â literar─â de admirat (chiar dac─â pe mine m─â intereseaz─â mai pu┼úin proza sa ÔÇô cea mai apreciat─â de critici ┼či de lectori ÔÇô ┼či mult mai mult poezia sa). Din punct de vedere strict al fic┼úiunii, exist─â un loc unde s─â ne pozi┼úion─âm ┼či, odat─â cu noi, scriitura noastr─â. ┼×i de acolo s─â povestim. S─â scrii obscurul din─âuntrul ├«ntunecimii, moartea, aceast─â lips─â nelimitat─â cere doar o form─â de a scrie: din t─âcere, t─âcerea. S├«nt multe nume-cheie pentru acest tip de scris. Dar eu m─â opresc mereu la Paul Celan.

În afară de lumea literară, ce părere aveţi despre cinematografia actuală? Vă plac filmele?

Filmul ÔÇô cel pu┼úin cel spaniol ÔÇô traverseaz─â acum o criz─â care ajunge s─â fie de netrecut. ├Än Spania nu a existat niciodat─â, cel pu┼úin a┼ča cred, o adev─ârat─â industrie cinematografic─â. Statul a practicat tot felul de protec┼úionisme. Una e ca acest protec┼úionism s─â anuleze individualit─â┼úile creatoare ┼či alta ÔÇô s─â ajute ca filmele s─â ruleze f─âr─â nici cea mai mic─â form─â de asfixiere. Puterea cinematografic─â st─â ├«n m├«inile Statelor Unite. Mie ├«mi place mult filmul francez. ┼×i destul de mult ┼či filmul spaniol de azi, ├«n ciuda dificult─â┼úilor precizate. M-a┼č opri la Le Havre de Aki Kaurism├Ąki, Z─âpezile de pe Kilimanjaro de Robert Gu├ędiguian (cineastul care m─â intereseaz─â cel mai mult ast─âzi), Midnight in Paris de Woody Allen. ┼×i pentru a recomanda ┼či un film spaniol, av├«nd ├«n vedere criza economic─â a ┼ú─ârii, Madrid 1987, al prietenului meu, un extraordinar regizor ┼či romancier, David Trueba. ┼×i dac─â vorbim de Rom├ónia, merit─â s─â spun c─â filmul rom├ónesc al ultimilor ani are o mare importan┼ú─â ├«n Spania ┼či cred c─â ┼či ├«n Europa. Dau doar dou─â titluri extraordinare: 4 luni, 3 s─âpt─âm├«ni ┼či 2 zile de Cristian Mungiu ┼či Moartea domnului L─âz─ârescu de Cristi Puiu. Dar mai s├«nt ┼či altele foarte interesante.

Citiţi cărţi în format electronic?

Fac parte dintr-o genera┼úie care ├«┼či asum─â cu greu noile tehnologii. Recunosc utilitatea tehnologiei, aplicat─â ┼či industriei editoriale, ┼či culturii cititorului. Cu toate acestea, nu am nici Facebook, nici Twitter, nimic asem─ân─âtor. M─â incomodeaz─â spa┼úiile unui exibi┼úionism public cu care nu s├«nt obi┼čnuit. Dispun doar de o pagin─â personal─â de Internet. ┼×i da, am un dispozitiv de citit c─âr┼úi electronice. ├Äl folosesc doar ├«n c─âl─âtorii. ├Änainte, mereu plecam ├«nc─ârcat de c─âr┼úi. Acum plec doar cu c├«teva ┼či cu cele electronice.

Ce sfat a┼úi da unui t├«n─âr care ├«┼či dore┼čte s─â ajung─â scriitor?

Primul sfat: s─â citeasc─â mult, s─â nu scrie un singur r├«nd p├«n─â c├«nd nu s├«nt sute de c─âr┼úi ├«n capul s─âu. ┼×i al doilea: s─â-┼či aduc─â aminte ce spunea Juan Carlos Onetti (unul dintre autorii mei prefera┼úi) cu privire la scriitori. Spunea scriitorul uruguayan c─â s├«nt dou─â tipuri de scriitori, cei care vor s─â fie scriitori ┼či cei care scriu. Lui (┼či mie) ├«i pl─âceau cei din urm─â. S─â nu vrei s─â devii scriitor. Doar s─â scrii. ┼×i dac─â se poate, scrisul s─â fie ├«n fiecare zi mai bun dec├«t cel din ziua precedent─â. 

a consemnat Anamaria BL─éNARU 

Week end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii jpeg
Week-end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii
Pe undeva, este ╚Öi o dulce ╚Öi t├«rzie r─âzbunare a noastr─â, cu toate c─â ├«ntregul patrimoniu mo╚Ötenit dup─â 1918 apar╚Ťine statului rom├ón, indiferent de st─âp├«nitori, supu╚Öi ╚Öi complicatele raporturi care au existat ├«n trecut ├«ntre ei.
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu jpeg
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu
├Ä╚Ťi scriu, pentru c─â recent s-a reeditat una dintre c─âr╚Ťile tale.
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine? jpeg
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu-i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine?
Este demonstrat─â ╚Ötiin╚Ťific leg─âtura dintre creier, corp, mediu ╚Öi vulnerabilitatea genetic─â.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
La ora prînzului
E o aten╚Ťie pentru lumea mic─â, nev─âzut─â, ├«n mi╚Öcare, din jurul nostru, pentru care parc─â n-am avut ochi p├«n─â acum.
La stînga sau la dreapta? jpeg
La stînga sau la dreapta?
G├«ndirea binar─â ÔÇô natur─â versus cultur─â ÔÇô este prea rigid─â ca s─â explice complexitatea comportamentului verbal, care ├«n mod clar e o combina╚Ťie ├«ntre cele dou─â.
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei?  ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols jpeg
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei? ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols
Ceea ce suscit─â interesul ÔÇ×diagnosticianuluiÔÇŁ s├«nt atitudinile tot mai multor oameni. ├Än primul r├«nd, leg─âtura invers propor╚Ťional─â ├«ntre ÔÇ×lipsa de informa╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×opiniile fermeÔÇŁ.
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai jpeg
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai
S├«ntem ├«ntr-o alt─â etap─â a unui r─âzboi surd p├«n─â acum, ├«ntr-o nou─â formul─â, ÔÇ×reloadedÔÇŁ, dar tot h├«d─â, de a ne raporta la alteritate.
Procese de onirin╚Ť─â jpeg
Procese de onirin╚Ť─â
Niciodat─â nu ╚Ötii ce conduce la vis, pe c├«nd ce vine dup─â aceea e mai limpede: rememorarea, reluarea lui ├«n g├«nd p├«n─â la dispari╚Ťie.
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ jpeg
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ
Respectul difer─â de polite╚Ťe, at├«t ├«n categoriile etice, c├«t ╚Öi la locul de munc─â.
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile jpeg
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile
La nivelul societ─â╚Ťii noastre ├«nt├«lnim mul╚Ťi oameni care func╚Ťioneaz─â ├«n rol de victim─â, e mai simplu s─â plas─âm responsabilitatea ├«n exteriorul nostru dec├«t s─â ne asum─âm alegerile.
Vise la feminin jpeg
Vise la feminin
H├ęl├Ęne Cixous reordoneaz─â material dintr-un jurnal de vise imens, m─ârturisind c─â n-a modificat nimic din ebo╚Öa ini╚Ťial─â.
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american jpeg
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american
Tesla ╚Öi alte afaceri ÔÇ×nou ├«mbog─â╚ŤiteÔÇť se bazeaz─â adesea┬ápe finan╚Ť─âri externe, nu pe profituri.
Adapta╚Ťi pentru viitor  Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne jpeg
Adapta╚Ťi pentru viitor. Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne
Fericirea ne arat─â cum s─â devenim eroi ai propriei noastre vie╚Ťi, ce ├«nseamn─â ╚Öi cum s─â fim cu adev─ârat ni╚Öte eroi buni ╚Öi frumo╚Öi.
Traduc─âtorul orchestr─â ÔÇô interviu cu Andrei VIERU jpeg
Drag─â domnule Andrei Cornea
Un om despre care nu s├«ntem siguri c─â a existat vreodat─â ÔÇô de exemplu, Arjuna din┬áBhagavad-Gita┬áÔÇô face parte din umanitate sau nu?
ÔÇ×Unde ni s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť jpeg
ÔÇ×Unde ni-s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť
Oniriștii nu pornesc de la visele lor nocturne, inventînd hiperlucid altele, diurne.
De ce a murit macroeconomia? jpeg
De ce a murit macroeconomia?
P├«n─â c├«nd economi╚Ötii nu vor recunoa╚Öte existen╚Ťa unei incertitudini inevitabile, nu se va putea vorbi de o teorie macroeconomic─â, ci doar de m─âsuri de prevenire pentru situa╚Ťii de urgen╚Ť─â.
Contabilitatea schimb─ârilor climatice jpeg
Contabilitatea schimb─ârilor climatice
ÔÇ×COP26ÔÇŁ, Conferin╚Ťa ONU privind schimb─ârile climatice de la Glasgow, a adus o important─â mutare de accent de la responsabilitatea guvernelor la puterea sectorului privat.
Visele de apoi jpeg
Visele de apoi
C├«╚Ťi nu ne trezim, ├«n veghea imediat urm─âtoare unui co╚Ömar, cu ve╚Önica analogie dintre spa╚Ťiul oniric ╚Öi via╚Ťa de apoi?
Imagine, iconoclasm, icoan─â jpeg
Imagine, iconoclasm, icoan─â
Imaginea e liber─â de orice cenzur─â, de orice limit─â tehnologic─â.
O afacere bun─â jpeg
O afacere bun─â
Militarii nu s├«nt mai de╚Ötep╚Ťi dec├«t al╚Ťi oameni, dar se pricep de minune s─â stoarc─â din fiecare soldat maximum de efort ├«n minimum de timp.
Antinomiile istorice ale ortodoxiei jpeg
Rămîne Dumnezeu dator?
Vorb─âria care consum─â via╚Ťa chiar ╚Öi ├«n preajma mor╚Ťii arat─â cel mai bine inconsisten╚Ťa caracterelor.
Dileme auctoriale jpeg
Dileme auctoriale
Atunci cînd lectura devine boală, lucru destul de frecvent, leacul vindecării trebuie căutat în altă parte: cartea nu mai e medicament, iar biblioteca nu mai e farmacie.
F─ât Frumos de Magheru jpeg
F─ât-Frumos de Magheru
Cum stăteam noi așa, prin gangul care făcea legătura cu trotuarul a apărut o arătare cu copite.
Trei pactizan╚Ťi cu visul jpeg
Trei pactizan╚Ťi cu visul
Odată calea deschisă, bolnavul ajunge să comunice cu presupusa lume a spiritelor încă din stare de veghe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.