România globală și internaționalizarea: depășirea provincialismului „prosper” în criză

Radu MAGDIN
Publicat în Dilema Veche nr. 890 din 29 aprilie - 5 mai 2021
România globală și internaționalizarea: depășirea provincialismului „prosper” în criză jpeg

Pentru România, COVID-19 nu a adus doar o criză sanitară și economică, ci a și expus limitele unui fel de a gestiona statul și societatea. Reziliența scăzută demonstrată în ultimul an scoate în evidență încă o dată epuizarea unui model de gîndire și „pregătire” care ne-a însoțit după aderarea la UE și NATO. În mod constant, s-a vorbit despre proiecte de țară, fiecare candidat major în alegerile prezidențiale a propus așa ceva, însă politicul nu a fost suficient de organizat, de convingător sau de hotărît pentru a duce în concret astfel de metanarative. Ce trăim astăzi arată necesitatea unor noi abordări pentru a reuși să trecem cu bine de această criză și de cele care vor tot veni, într-o lume care se schimbă mult mai rapid decît sîntem noi pregătiți.

Trebuie să avem capacitatea de a merge dincolo de strategia „morcovul și bățul” care ne-a ghidat pașii către NATO și UE. Mai mult ca oricînd, se cere un nou val de energie și ambiție. Știu că discursul cu tente motivaționale nu prinde foarte mult într-o Românie cu un grad redus de încredere instituțională și interpersonală, dar soluția este deschiderea ochilor, înțelegerea mai profundă a dinamicii lumii în care trăim și adaptarea la noua realitate, care presupune internaționalizarea actorilor noștri economici și nu numai.

Pentru că trăim sub fascinația cinema-ului românesc, avem nevoie de un nou val românesc, nu doar cultural, ci și economic, politic, social sau ideațional. Dincolo de amenințările deja cunoscute, cel mai mare risc pentru România de astăzi este comoditatea. Culcarea pe o ureche. Putem continua, evident, să credem că piața internă este suficient de mare și de bogată pentru a fi loc pentru toți, dar criza o va face mai mică și mai dificilă. În plus, vom avea de înfruntat concurența altora care se „internaționalizează” pe aici, pe la noi. Nevoia de a ne schimba și îmbunătăți abilitățile de a performa în această nouă lume (vom vedea cît de minunată va fi ea!) este acută, rămîne doar să o sesizăm și noi.

De ce insist pe internaționalizare? Pentru că în România ne-am obișnuit să discutăm doar despre unul dintre motoarele care nu funcționează: urbanizarea și creșterea nivelului de trai în mediul rural. În mod cert, această jumătate de țară susținută pentru a reduce diferențele față de mediul urban. Dar, așa cum spuneam, n-ar trebuie să ignorăm un alt motor care poate aduce inovație, competitivitate și transformarea profilului economiei românești: un pas mai hotărît către conectarea cu externul. În fond, dacă putem funcționa mai bine cu trei motoare, de ce ne-am limita la doar două?

Pentru a fi mai concreți, cifrele de astăzi despre internaționalizarea business-ului românesc n-ar trebuie să ne rușineze, ci să ne motiveze să acționăm. Potrivit UNCTAD, valoarea investițiilor românești în străinătate (FDI outflows) a fost doar de 38 de milioane de dolari în 2019, față de 2.132 de milioane de dolari în Polonia, 2.626 de milioane de dolari în Ungaria și 4.918 milioane de dolari în Cehia. În același an, Bulgaria a fost la 332 de milioane de dolari. Un studiu al Start-Up Bridge din 2019 dezvăluie că trei sferturi (74%) din antreprenorii români vor ca statul să se implice în promovarea în străinătate a firmelor autohtone, iar 59% afirmă că au nevoie de acces la informații de business din piețele-țintă. În plus, 72% din antreprenorii români își doresc sprijin pentru internaționalizare prin mecanisme finanțate din fonduri europene, iar 57% se așteaptă ca băncile să ofere sprijin în procesul de internaționalizare. De la aceste puncte se poate scrie o poveste care să ofere argumente solide pentru narativul liderului regional, banalizat prin inadecvare.

În plus, cred că business-urile românești pot explora Republica Moldova pentru a-și testa potențialul și competitivitatea. Într-un mediu politic care este pe cale să devină mai prietenos după alegerile parlamentare anticipate, antreprenorii români pot păși mai curajoși și construi ceea ce este necesar pentru a reuși regional și global. Moldova este doar un punct, celălalt, pentru un contrast puternic, poate fi Silicon Valley, sau New York, apropo de listarea recentă a UiPath.

Internaționalizarea business-ului este doar o dimensiune. La fel de bine putem furniza expertiză prin societatea noastră civilă sau insista mai multe pe internaționalizarea universităților, prin parteneriate și cercetare care să evidențieze lucrurile la care ne pricepem cel mai bine. Este bine că ne uităm la topurile academice internaționale, dar e momentul nu doar să le așteptăm ca pe niște sentințe, ci să începem escalada.

În România, factorul extern vestic a fost întotdeauna un catalizator pentru progres. Așa și trebuie să rămînă. A venit momentul doar să ajustăm puțin sensul, să fim mai ambițioși și mai strategici. Nu mai trebuie să zăpăcim pe nimeni, acum trebuie să convingem și să livrăm rezultate. Internaționalizarea nu e un scop în sine, dar este o soluție pentru multe.

Radu Magdin este analist politic global și un pasionat de comunicare.

Foto: wikimedia commons

316953588 506193938209801 1661483905740624086 n jpg
Daniel Vighi a plecat
Dilema veche transmite condoleanțe familiei și tuturor prietenilor săi! Dumnezeu să-l odihnească!
Engine lathe work LOC 25423838163 jpg
Stimată redacție Dilema veche,
La articolul „Șaiba” (Dilema veche, nr. 951/ 30 iunie – 6 iulie 2022) să-i fie îngăduit unui vechi „meseriaș” o mică adăugire, utilă, zic eu, înțelegerii derivatelor semantice ale acestui cuvînt.
p 22 Ken Loach WC jpg
Ken Loach. Iluzia working class hero
Cineastul britanic, cu o carieră onorabilă și consecventă, reușește în continuare să surprindă și să evoce niște pasaje ce descriu atît de palpabil o realitate, de altfel evidentă.
p 8 IMG 20220707 WA0031 jpg
In memoriam: Simona Cioculescu
Avea darul ca, prin prezența ei luminoasă și tonică, să creeze în jurul soțului ei o aură de veghe și de atenție iubitoare care îl înflorea permanent, în chip miraculos.
1024px Sulina 4 jpg
Vacanță la marginea frontului
Sulina complet schimbată față de alți ani. Peste drum de Ucraina. Peste drum de oroarea absolută a ultimului an.
p 23 InterviuBoca&Infinitu' CatalinSoto 1 jpg
Definiția underground-ului – G.P. VOLCEANOV în dialog cu CHAKRA 7
Rap-ul românesc nu a trebuit niciodată să fie resuscitat. A fost mereu într-o continuă ascensiune, depinde pe cine asculţi şi pe cine cauţi.
948 22 jpg
Viața bate filmu’
„The Third Man” e un film clasic, în alb-negru, o producție a anului 1949, premiată în același an la Festivalul de la Cannes, ce poate fi vizionată și astăzi în cinematografele din Viena, bineînțeles restaurată digital.
900px Serhiy Zhadan Toronto 2019 jpg
Un road movie
Tentativa brutală a Moscovei de reconstituire a unui imperiu poate fi stopată, dar aceasta nu ne pune la adăpost de surprize nedorite în materie de democraţie și drepturi ale omului.
42098322520 249c2ee734 c jpg
Imnurile noastre… toate
Căci chestiunea momentelor cvasi-solemne, ca izvor al unor „așa-zise” probleme, legate de ținuturi ori țări și cîntecele lor emblematice, de identitatea unor comunități, fie ele chiar și etnice, a revenit cu o fervoare nebănuită în prim-planul discursului public autohton.
627x0 jpg
Repetabilitatea trecutului
Începînd cu luna noiembrie a anului 2020 există însă o lege prin care proprietarii sînt obligați să-și repare casele, să-și întrețină fațadele și să-și spele ferestrele de la stradă.
p 22 WC jpg
De-sine-mișcător(i)ul Dacia, de la Pitești
În română avem „Superman” american și „Supraom” nietzschean.
Week end în patru puncte principale și multe alte divagații jpeg
Week-end în patru puncte principale și multe alte divagații
Pe undeva, este și o dulce și tîrzie răzbunare a noastră, cu toate că întregul patrimoniu moștenit după 1918 aparține statului român, indiferent de stăpînitori, supuși și complicatele raporturi care au existat în trecut între ei.
Scrisoare către Leonida Neamțu jpeg
Scrisoare către Leonida Neamțu
Îți scriu, pentru că recent s-a reeditat una dintre cărțile tale.
Despre singurătatea din noi – nu i așa că îți place de mine? jpeg
Despre singurătatea din noi – nu-i așa că îți place de mine?
Este demonstrată științific legătura dintre creier, corp, mediu și vulnerabilitatea genetică.
Viețile netrăite jpeg
La ora prînzului
E o atenție pentru lumea mică, nevăzută, în mișcare, din jurul nostru, pentru care parcă n-am avut ochi pînă acum.
La stînga sau la dreapta? jpeg
La stînga sau la dreapta?
Gîndirea binară – natură versus cultură – este prea rigidă ca să explice complexitatea comportamentului verbal, care în mod clar e o combinație între cele două.
Sfîrșitul competenței: inamicul nevăzut al democrației?  – o discuție pe marginea cărții lui Tom Nichols jpeg
Sfîrșitul competenței: inamicul nevăzut al democrației? – o discuție pe marginea cărții lui Tom Nichols
Ceea ce suscită interesul „diagnosticianului” sînt atitudinile tot mai multor oameni. În primul rînd, legătura invers proporțională între „lipsa de informații” și „opiniile ferme”.
Gînduri pașnice „în vreme de război”, pentru ortodocși și nu numai jpeg
Gînduri pașnice „în vreme de război”, pentru ortodocși și nu numai
Sîntem într-o altă etapă a unui război surd pînă acum, într-o nouă formulă, „reloaded”, dar tot hîdă, de a ne raporta la alteritate.
Procese de onirință jpeg
Procese de onirință
Niciodată nu știi ce conduce la vis, pe cînd ce vine după aceea e mai limpede: rememorarea, reluarea lui în gînd pînă la dispariție.
Din jurnalul unui om cu „o mic” jpeg
Din jurnalul unui om cu „o mic”
Respectul diferă de politețe, atît în categoriile etice, cît și la locul de muncă.
O dilemă morală a fiecărei zile jpeg
O dilemă morală a fiecărei zile
La nivelul societății noastre întîlnim mulți oameni care funcționează în rol de victimă, e mai simplu să plasăm responsabilitatea în exteriorul nostru decît să ne asumăm alegerile.
Vise la feminin jpeg
Vise la feminin
Hélène Cixous reordonează material dintr-un jurnal de vise imens, mărturisind că n-a modificat nimic din eboșa inițială.
Sovietizarea selectivă a capitalismului american jpeg
Sovietizarea selectivă a capitalismului american
Tesla și alte afaceri „nou îmbogățite“ se bazează adesea pe finanțări externe, nu pe profituri.
Adaptați pentru viitor  Etica și estetica fericirii postmoderne jpeg
Adaptați pentru viitor. Etica și estetica fericirii postmoderne
Fericirea ne arată cum să devenim eroi ai propriei noastre vieți, ce înseamnă și cum să fim cu adevărat niște eroi buni și frumoși.

Adevarul.ro

Antrenor grupa B Iran   Carlos Queiroz jpg
Campionatul Mondial face victime. Doi antrenori au fost deja dați afară de la echipele lor
După meciurile din faza grupelor, două naționale au rămas fără tehnicieni.
emilia dorobantu ofiter de Muzici Militare fOTO Faceb E D  jpg
Emilia Dorobanțu, cântec emoționant de 1 Decembrie. Interpretarea superbă care te face să plângi VIDEO
Considerată vocea de aur a generației tinere de interpreți populari, Emilia Dorobanțu interpretează magistral un cântec patrioc, alături de Orchestra Muzica Reprezentativă a Armatei.
Spetsnaz GRU
Pierderi grele pentru Rusia, în timp ce forțele ucrainene au recucerit un oraș cheie
În timpul contraofensivei Ucrainei din această toamnă, ce a permis recucerirea unui oraș cheie, tupele ruse au suferit pierderi grele, inclusiv o unitate de elită GRU, potrivit Business Insider.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.