Protestantismul și politica corectă

Mihai VASILESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 892 din 13 -19 mai 2021
Protestantismul și politica corectă jpeg

├Än America, ├«n r├«ndul albilor protestan╚Ťi, religia se amestec─â tot mai mult cu politica. La dreapta, a fi protestant alb ╚Öi ├«n special dintre a╚Öa-numi╚Ťii ÔÇ×evangelicalsÔÇŁ a devenit o insign─â a apartenen╚Ťei la un fel de autentic─â na╚Ťionalitate american─â. Dar e mai interesant ce se ├«nt├«mpl─â la st├«nga. Acolo, a╚Öa-numita ÔÇ×political correctnessÔÇŁ (indiferent care au fost originile ei) a explodat ├«ntr-un mod care, la o examinare mai atent─â, se dovede╚Öte dator tot tradi╚Ťiei protestante americane. Nu conteaz─â faptul c─â mi╚Öcarea e promovat─â mai ales de oameni care ╚Öi-au pierdut religia sau nu mai s├«nt practican╚Ťi. Ei provin adesea din familii sau din mediul protestant, iar mentalitatea ╚Öi modul de g├«ndire aferente s├«nt ad├«nc ├«nr─âd─âcinate.

Se remarc─â, ├«n acest sens, insisten╚Ťa cu care se pune accentul pe prescriptivul disciplinar ╚Öi pe punitiv, obsesia de a descoperi ╚Öi st├«rpi p─âcatul ╚Öi damnarea celui care p─âc─âtuie╚Öte, f─âr─â posibilitate de absolvire.

Dac─â ai facut o remarc─â pe care cineva o calific─â drept rasist─â, sau homofob─â, sau anti-transgender, sau islamofob─â, e╚Öti denun╚Ťat cu oroare ╚Öi e╚Öti deja considerat irecuperabil. Se manifest─â un puritanism vehement al ÔÇ×v├«n─ârii p─âcatuluiÔÇŁ ╚Öi al ÔÇ×damn─âriiÔÇŁ celui care a p─âc─âtuit. Desigur, ÔÇ×p─âcatulÔÇŁ era v├«nat ╚Öi ├«n lumea luptei de clas─â, ╚Öi exista ╚Öi acolo damnarea prin excluziune. Dar acolo, gama de p─âcate era limitat─â. ├Än noua lume, a politicilor identitare, ├«ns─â, ÔÇ×puritaniiÔÇŁ se ├«ntrec ├«n a descoperi mereu noi p─âcate, se ├«ntrec ├«n a inventa mereu alte minorit─â╚Ťi fa╚Ť─â de care se poate p─âc─âtui ╚Öi alte moduri de a fi damnat. Ba transpare ╚Öi un puritanism ├«n chestiuni legate de sexualitate, asem─ân─âtor celui victorian, dar lu├«nd ╚Öi forme noi. L─âs├«nd la o parte condamnarea justificat─â a ÔÇ×h─âr╚Ťuirii sexualeÔÇŁ, pedepsirea b─âie╚Ťelului care o s─ârut─â pe colega lui de gr─âdini╚Ť─â, sau a elevului care ├«i face un compliment frumoasei profesoare, sau a p─ârin╚Ťilor al c─âror copil umbl─â in fundul gol ├«n gr─âdina din spatele casei s├«nt doar unele dintre chestiunile tipice acestui tip de puritanism. Iar obsesia p─âcatului, inclusiv a p─âcatului din fraged─â pruncie, ╚Öi a interpret─ârii lui ca semn al damn─ârii, ca semn c─â nu faci parte dintre cei ÔÇ×predestina╚ŤiÔÇŁ s─â fie m├«ntui╚Ťi, s├«nt f─âr─â ├«ndoial─â caracteristice protestantismului. De aici tendin╚Ťa ca, odat─â ce ai fost dovedit un p─âc─âtos, s─â fii izolat. E╚Öti pedepsit prin excomunicare social─â. E╚Öti ÔÇ×cancelledÔÇŁ, adic─â e╚Öti anulat! Mai mult, p─âcatul nu poate fi isp─â╚Öit ╚Öi absolvit. Ai f─âcut la 20 de ani glume pe seama vreunei ÔÇ×minorit─â╚ŤiÔÇŁ, iar asta s-a aflat zece ani mai t├«rziu, e╚Öti ÔÇ×cancelledÔÇŁ f─âr─â drept de apel. I-ai pus m├«na pe genunchi vreunei colege de facultate ╚Öi ea ╚Öi-a adus aminte dou─âzeci de ani mai t├«rziu, c├«nd ╚Ťi-ai pus candidatura pentru vreo func╚Ťie important─â? Nu exist─â nici gra╚Ťiere, nici prescrip╚Ťie. Spre deosebire de catolicism ╚Öi ortodoxie, unde un intermediar omenesc ├«╚Ťi poate acorda absolvirea dac─â m─ârturise╚Öti, te c─âie╚Öti ╚Öi accep╚Ťi un canon, la protestan╚Ťi nu exist─â un astfel de intermediar, chestiunea iert─ârii este doar ├«ntre tine ╚Öi Dumnezeu. P├«n─â ╚Öi la comuni╚Öti func╚Ťiona un presupus mecanism de absolvire, fals ╚Öi manipulator desigur, dar exista: se inventase a╚Öa numita autocritic─â.

p22 wc jpg jpeg

Originea corectitudinii politice este ├«ntr-adev─âr de sorginte marxist─â, ├«n sensul c─â ideea a fost lansat─â de g├«nditori marxi╚Öti. Dar exist─â diferen╚Ťe majore fa╚Ť─â de marxism. G├«nditorii respectivi au ├«n╚Ťeles c─â lupta de clas─â nu mai are suficiente resurse destabilizatoare ├«n Occident ╚Öi s-au concentrat pe un alt factor generator de posibile ÔÇ×schimb─âri revolu╚ŤionareÔÇŁ. Au ales, ├«n locul luptei de clas─â, a╚Öa-numitele b─ât─âlii culturale, bazate pe diferen╚Ťele dintre valorile diferitelor culturi sau ale diferitelor grupuri identitare. ├Än trecut, IIuminismul, revolu╚Ťia american─â, Revolu╚Ťia Francez─â ╚Öi apoi chiar ╚Öi marxismul au avut ca element ideologic important o axiom─â, ╚Öi anume c─â exist─â anumite valori universale, adic─â valabile pentru ├«ntreaga umanitate. Desigur, puteau fi valori diferite, ├«n func╚Ťie de ideologia adoptat─â, dar se postula universalitatea lor. Corectitudinea politic─â a declarat fals─â aceast─â axiom─â ╚Öi, mai mult, o condamn─â ca surs─â de oprimare ÔÇô oprimare prin negarea diversit─â╚Ťii valorilor. Pare destul de clar din punct de vedere teoretic c─â nu prea mai e vorba de marxism, chiar dac─â metodele dure ╚Öi inten╚Ťiile destabilizatoare amintesc de practicile marxist-leniniste ╚Öi chiar de stalinism. ├Än acela╚Öi timp, par s─â existe destule argumente pentru a sus╚Ťine c─â forma specific─â ╚Öi amploarea extraordinar─â pe care a luat-o corectitudinea politic─â ├«n America au fost favorizate nu de influen╚Ťa comunismului, slab─â totu╚Öi ├«n SUA, ci de fundalul psihologic dominant pe care s-a construit aceast─â ╚Ťar─â, adic─â mentalitatea protestan╚Ťilor albi. Un exemplu elocvent este p─âtrunderea masiv─â la nivelul sistemului educa╚Ťional american a a╚Öa-numitei ÔÇ×critical race theoryÔÇŁ (teorie rasial─â critic─â), ce ├«╚Öi propune s─â combat─â un presupus rasism institu╚Ťional, prin postularea vinov─â╚Ťiei oric─ârui om care s-a n─âscut alb, impunerea recunoa╚Öterii acestei vinov─â╚Ťii de la o v├«rst─â fraged─â ├«n ╚Öcoli, organizarea ├«n universit─â╚Ťi a umilirii ╚Öi demasc─ârii studen╚Ťilor albi ca rasi╚Öti, orice ├«ncercare a acestora de a-╚Öi nega rasismul devenind automat o dovad─â a rasismului lor subcon╚Ötient. Pe scurt, tactica adoptat─â pentru combaterea rasismului institu╚Ťional este demonizarea ╚Öi, pe cale de consecin╚Ť─â, damnarea ÔÇ×omului albÔÇŁ. Din nou ne-am putea ├«ntreba cum se explic─â r─âsp├«ndirea ╚Öi aplicarea unei astfel de teorii ├«ntr-o societate care fusese remarcabil─â prin flexibilitate ╚Öi pragmatism ╚Öi ostil─â exceselor ideologice.

Din nou, r─âspunsul ar putea fi influen╚Ťa mentalit─â╚Ťii protestante. Societatea american─â, la nivelul elitei ╚Öi al institu╚Ťiilor, s-a format pe baza mentalit─â╚Ťii protestante a onestit─â╚Ťii, disciplinei, h─ârniciei ╚Öi responsabilit─â╚Ťii individuale. Este larg acceptat─â leg─âtura dintre aceste valori ╚Öi succesul de p├«n─â acum al Americii, ╚Öi de aici prestigiul ╚Öi autoritatea acestei mentalit─â╚Ťi. Dar mentalitatea (╚Öi, de fapt, teologia) protestant─â insist─â ╚Öi pe no╚Ťiunile de guilt (vinov─â╚Ťie), sin (p─âcat), original sin (p─âcatul originar), punishment (pedeaps─â) ╚Öi damnation (damnare). Destabilizatorii s-au folosit exact de aceste aspecte ale unei mentalit─â╚Ťi cu mare autoritate, pentru a inculca sentimente de vinov─â╚Ťie absurde, pentru a impune ideea p─âcatului originar de a fi alb, a impune pedepse pentru p─âcate inventate ╚Öi a face acceptate acte de damnare colectiv─â pentru aceste p─âcate. Este vorba de o falsificare ╚Öi o deturnare a unor elemente ale protestantismului, familiare ╚Öi influente ├«n con╚Ötiin╚Ťa multor americani ╚Öi, astfel, cu o mare putere de p─âtrundere.

Este elocvent ╚Öi faptul c─â propov─âduitorii cei mai habotnici ai corectitudinii politice s├«nt, de fapt, mai pu╚Ťin interesa╚Ťi de m─âsuri practice care s─â amelioreze situa╚Ťia minorit─â╚Ťilor. S├«nt mai preocupa╚Ťi s─â demonizeze, s─â descopere mereu noi p─âc─âto╚Öi ╚Öi noi surse de p─âcat ╚Öi s─â se excomunice ├«ntre ei, adic─â ├«n r├«ndurile elitei albe. ├Äntr-un fel, s-ar putea spune c─â toat─â mi╚Öcarea este at├«t de evident promovat─â mai ales de o elit─â alb─â, de sorginte protestant─â (chiar dac─â membrii ei pot fi atei), ├«nc├«t oameni de st├«nga de mod─â veche, ca Noam Chomsky, n-au ezitat s-o califice din start drept o diversiune. ╚śi n-ar fi exclus ca al╚Ťi oameni de st├«nga, dac─â s├«nt consecven╚Ťi, s-o declare peste c├«tva timp drept ├«nc─â o form─â de ÔÇ×white supremacyÔÇŁ. Ar putea ajunge s─â predomine opinia c─â e vorba de ├«nc─â o umilitoare ╚Öi contraproductiv─â manifestare de ÔÇ×white supremacyÔÇŁ fa╚Ť─â de cei soma╚Ťi s─â se vad─â, ├«n primul r├«nd ╚Öi mai presus de orice, ca minoritari ╚Öi ca victime. O opinie, s─â recunoa╚Ötem, nu lipsit─â logic─â.

Mihai Vasilescu este jurnalist, stabilit la Londra.

Foto: wikimedia commons

Week end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii jpeg
Week-end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii
Pe undeva, este ╚Öi o dulce ╚Öi t├«rzie r─âzbunare a noastr─â, cu toate c─â ├«ntregul patrimoniu mo╚Ötenit dup─â 1918 apar╚Ťine statului rom├ón, indiferent de st─âp├«nitori, supu╚Öi ╚Öi complicatele raporturi care au existat ├«n trecut ├«ntre ei.
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu jpeg
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu
├Ä╚Ťi scriu, pentru c─â recent s-a reeditat una dintre c─âr╚Ťile tale.
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine? jpeg
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu-i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine?
Este demonstrat─â ╚Ötiin╚Ťific leg─âtura dintre creier, corp, mediu ╚Öi vulnerabilitatea genetic─â.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
La ora prînzului
E o aten╚Ťie pentru lumea mic─â, nev─âzut─â, ├«n mi╚Öcare, din jurul nostru, pentru care parc─â n-am avut ochi p├«n─â acum.
La stînga sau la dreapta? jpeg
La stînga sau la dreapta?
G├«ndirea binar─â ÔÇô natur─â versus cultur─â ÔÇô este prea rigid─â ca s─â explice complexitatea comportamentului verbal, care ├«n mod clar e o combina╚Ťie ├«ntre cele dou─â.
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei?  ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols jpeg
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei? ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols
Ceea ce suscit─â interesul ÔÇ×diagnosticianuluiÔÇŁ s├«nt atitudinile tot mai multor oameni. ├Än primul r├«nd, leg─âtura invers propor╚Ťional─â ├«ntre ÔÇ×lipsa de informa╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×opiniile fermeÔÇŁ.
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai jpeg
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai
S├«ntem ├«ntr-o alt─â etap─â a unui r─âzboi surd p├«n─â acum, ├«ntr-o nou─â formul─â, ÔÇ×reloadedÔÇŁ, dar tot h├«d─â, de a ne raporta la alteritate.
Procese de onirin╚Ť─â jpeg
Procese de onirin╚Ť─â
Niciodat─â nu ╚Ötii ce conduce la vis, pe c├«nd ce vine dup─â aceea e mai limpede: rememorarea, reluarea lui ├«n g├«nd p├«n─â la dispari╚Ťie.
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ jpeg
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ
Respectul difer─â de polite╚Ťe, at├«t ├«n categoriile etice, c├«t ╚Öi la locul de munc─â.
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile jpeg
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile
La nivelul societ─â╚Ťii noastre ├«nt├«lnim mul╚Ťi oameni care func╚Ťioneaz─â ├«n rol de victim─â, e mai simplu s─â plas─âm responsabilitatea ├«n exteriorul nostru dec├«t s─â ne asum─âm alegerile.
Vise la feminin jpeg
Vise la feminin
H├ęl├Ęne Cixous reordoneaz─â material dintr-un jurnal de vise imens, m─ârturisind c─â n-a modificat nimic din ebo╚Öa ini╚Ťial─â.
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american jpeg
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american
Tesla ╚Öi alte afaceri ÔÇ×nou ├«mbog─â╚ŤiteÔÇť se bazeaz─â adesea┬ápe finan╚Ť─âri externe, nu pe profituri.
Adapta╚Ťi pentru viitor  Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne jpeg
Adapta╚Ťi pentru viitor. Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne
Fericirea ne arat─â cum s─â devenim eroi ai propriei noastre vie╚Ťi, ce ├«nseamn─â ╚Öi cum s─â fim cu adev─ârat ni╚Öte eroi buni ╚Öi frumo╚Öi.
Traduc─âtorul orchestr─â ÔÇô interviu cu Andrei VIERU jpeg
Drag─â domnule Andrei Cornea
Un om despre care nu s├«ntem siguri c─â a existat vreodat─â ÔÇô de exemplu, Arjuna din┬áBhagavad-Gita┬áÔÇô face parte din umanitate sau nu?
ÔÇ×Unde ni s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť jpeg
ÔÇ×Unde ni-s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť
Oniriștii nu pornesc de la visele lor nocturne, inventînd hiperlucid altele, diurne.
De ce a murit macroeconomia? jpeg
De ce a murit macroeconomia?
P├«n─â c├«nd economi╚Ötii nu vor recunoa╚Öte existen╚Ťa unei incertitudini inevitabile, nu se va putea vorbi de o teorie macroeconomic─â, ci doar de m─âsuri de prevenire pentru situa╚Ťii de urgen╚Ť─â.
Contabilitatea schimb─ârilor climatice jpeg
Contabilitatea schimb─ârilor climatice
ÔÇ×COP26ÔÇŁ, Conferin╚Ťa ONU privind schimb─ârile climatice de la Glasgow, a adus o important─â mutare de accent de la responsabilitatea guvernelor la puterea sectorului privat.
Visele de apoi jpeg
Visele de apoi
C├«╚Ťi nu ne trezim, ├«n veghea imediat urm─âtoare unui co╚Ömar, cu ve╚Önica analogie dintre spa╚Ťiul oniric ╚Öi via╚Ťa de apoi?
Imagine, iconoclasm, icoan─â jpeg
Imagine, iconoclasm, icoan─â
Imaginea e liber─â de orice cenzur─â, de orice limit─â tehnologic─â.
O afacere bun─â jpeg
O afacere bun─â
Militarii nu s├«nt mai de╚Ötep╚Ťi dec├«t al╚Ťi oameni, dar se pricep de minune s─â stoarc─â din fiecare soldat maximum de efort ├«n minimum de timp.
Antinomiile istorice ale ortodoxiei jpeg
Rămîne Dumnezeu dator?
Vorb─âria care consum─â via╚Ťa chiar ╚Öi ├«n preajma mor╚Ťii arat─â cel mai bine inconsisten╚Ťa caracterelor.
Dileme auctoriale jpeg
Dileme auctoriale
Atunci cînd lectura devine boală, lucru destul de frecvent, leacul vindecării trebuie căutat în altă parte: cartea nu mai e medicament, iar biblioteca nu mai e farmacie.
F─ât Frumos de Magheru jpeg
F─ât-Frumos de Magheru
Cum stăteam noi așa, prin gangul care făcea legătura cu trotuarul a apărut o arătare cu copite.
Trei pactizan╚Ťi cu visul jpeg
Trei pactizan╚Ťi cu visul
Odată calea deschisă, bolnavul ajunge să comunice cu presupusa lume a spiritelor încă din stare de veghe.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.