Miza simbolic─â a Basarabiei

Publicat în Dilema Veche nr. 273 din 7 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Se vorbe┼čte c─â imediat dup─â 1812, c├«nd Basarabia a fost anexat─â de Rusia, autorit─â┼úile imperiale ┼či-au trimis pe teren reprezentan┼úii, pentru a afla religia dominant─â ┼či limba vorbit─â de b─â┼čtina┼čii teritoriului de cur├«nd achizi┼úionat. Cu alte cuvinte, o (tot) mai mare for┼ú─â militar─â ┼či politic─â nu ┼čtia nimic (sau, ├«n orice caz, prea pu┼úin) din ce se afla ├«n imediata sa vecin─âtate. Chestiunea Basarabiei, ieri ┼či mai ales ast─âzi, aduce ├«n lumin─â felul ├«n care ├«nt├«mplarea (ignoran┼úa administra┼úiei ┼úariste fa┼ú─â de acest teritoriu, precum ┼či faptul c─â anexarea lui vine ca o confirmare a victoriei ├«mpotriva Por┼úii Otomane din cadrul r─âzboiului de ┼čase ani ├«nt─âresc acest lucru) devine, ├«n timp, un capital simbolic pentru puterea Rusiei ├«n lume. ├Än afar─â de sudul Basarabiei (Bugeacul) care comporta ├«n epoc─â (e vorba de a doua jum─âtate a veacului al XIX-lea) o semnificativ─â relevan┼ú─â geopolitic─â prin controlul gurilor Dun─ârii, restul malului st├«ng al Prutului n-a avut nici o semnifica┼úie major─â pentru Moscova. Ast─âzi, c├«nd condi┼úiile globaliz─ârii, perfec┼úionarea armamentului militar ┼či a sistemelor de comunica┼úie diminueaz─â ┼či mai mult valoarea politico-militar─â a contextului geografic (├«ntr-un cuv├«nt, geopolitica), Basarabia prezint─â o tot mai redus─â importan┼ú─â pentru statul rus. Aceast─â afirma┼úie general─â se reflect─â ┼či mai exact ├«n situa┼úia peninsulei Crimeea. Dac─â r─âzboiul desf─â┼čurat aici a fost o adev─ârat─â piatr─â de ├«ncercare a echilibrului puterilor, fiind probabil dup─â Congresul de la Viena din 1815 evenimentul cel mai important al secolului al XIX-lea, ast─âzi flota M─ârii Negre care sta┼úioneaz─â acolo se afl─â pe ultimele locuri ├«n bugetul militar al Federa┼úiei Ruse. Totu┼či, cum flota e pu┼úin probabil s─â fie dizolvat─â ├«n viitorul imediat (fapt ce izoleaz─â deci ┼či mai mult Simferopolul de Kiev), la fel de pu┼úin probabil este ca Rusia s─â-┼či sl─âbeasc─â influen┼úa asupra Chi┼čin─âului via Transnistria, ad─âpostul r─âm─â┼či┼úelor Armatei a 14-a, sta┼úionate ├«n ciuda promisiunilor ┼či acordurilor interna┼úionale de dup─â 1991. De fapt, ├«ntreaga schi┼ú─â istoric─â realizat─â mai sus poate fi redus─â f─âr─â gre┼č la o singur─â interoga┼úie: ce folose┼čte un petic de p─âm├«nt la o ├«ntindere de aproape o optime din cea a globului? Primul ┼či cel mai la ├«ndem├«n─â r─âspuns este c─â nu folose┼čte la nimic. Cu toate acestea, din punctul meu de vedere, paradoxal (sau nu...) este c─â tocmai dimensiunea aceasta gigantesc─â a statului rus explic─â importan┼úa acordat─â oric─ârui metru p─âtrat de p─âm├«nt controlat. Tocmai m─ârimea acestui stat a f─âcut ca memoria istoric─â s─â devin─â un element central al no┼úiunii complexe de putere. S─â m─â explic. Puterea economic─â a oric─ârui stat porne┼čte de la resursele naturale sau de la atitudinea oamenilor fa┼ú─â de munc─â. Puterea militar─â st─â ├«n num─ârul solda┼úilor sau, chiar mai mult, ├«n capacitatea tehnologic─â. Puterea cultural─â " ├«n suprafa┼úa ┼či ad├«ncimea intelectual─â a creatorilor de idei ┼či de frumos. ├Än cazul Rusiei, mult mai probabil dec├«t ├«n al oric─ârui alt stat, puterea (├«n sensul tare al acestui termen) st─â ├«n memoria istoric─â. Pierderea oric─ârui metru p─âtrat care ├«n trecut a fost ├«nzestrat cu o valoare anume (pentru Crimeea, cum spuneam, semnifica┼úia a fost militar─â " argumentul superiorit─â┼úii armatei imperiale, iar Basarabia a fost unul dintre simbolurile victoriei asupra inamicului) este perceput─â ca un atentat la puterea statului, chiar ┼či ├«n cazul ├«n care celelalte categorii ale puterii func┼úioneaz─â la cote ├«nalte. E bine sau nu s─â ai r─âbdare? Puterea politic─â de la Chi┼čin─âu, din opozi┼úie ┼či cu at├«t mai mult de la guvernare, reprezint─â fructul unei istorii complicate, ├«n care preocuparea Rusiei pentru conservarea influen┼úei se ├«mplete┼čte cu lipsa de inspira┼úie a Bucure┼čtiului, at├«t ├«n perioada interbelic─â, c├«t ┼či dup─â 1989. Cu toate c─â nu e un lucru tocmai u┼čor de acceptat, ├«ntre paranteze trebuie spus c─â nici sub vremelnica administra┼úie rom├óneasc─â Basarabia nu s-a bucurat de o aten┼úie deosebit─â, numit─â fiind "Siberia Rom├óniei" ┼či considerat─â, ├«n plus, ca un loc de exil al celor deveni┼úi indezirabili la Bucure┼čti, fie c─â vorbim de policienii pu┼či pe f─âra┼č, fie c─â ne referim la absolven┼úii slabi de facultate. Pu┼úini erau ferici┼úi s─â ajung─â acolo. Totu┼či, distan┼úa spiritual─â a Chi┼čin─âului a fost ├«ntotdeauna mult mai mare fa┼ú─â de Moscova dec├«t fa┼ú─â de Bucure┼čti. Dovad─â c─â " a┼ča cum recunosc cercet─âtorii str─âini (bun─âoar─â Wim P. van Meurs) " sub aceea┼či administra┼úie rom├óneasc─â, rom├ónii basarabeni s-au bucurat de cea mai prosper─â perioad─â din ├«ntreaga istorie a acestei provincii. ├Än cadrul acestei istorii complicate, amprenta cea mai puternic─â a fost l─âsat─â de modul sovietic de prezervare a memoriei istorice care, ├«n condi┼úii perfect inteligibile, s-a dezvoltat prin opozi┼úie fa┼ú─â de Rom├ónia. C├«nd Basarabia apar┼úinea Regatului Rom├óniei, ├«n partea de Est a frontierei pe Nistru (deci pe teritoriul Ucrainei) s-a inventat o republic─â care a germinat ideile unei na┼úiuni ┼či limbi moldovene┼čti, distincte a┼čadar de cea rom├óneasc─â ┼či care, de asemenea, a organizat r─âscoala de la Tatar-Bunar, ale c─ârei ecouri au ajuns p├«n─â la cancelariile occidentale, ├«ntr-un sens ├«n care pu┼úini au citit ├«n aceast─â r─âscoal─â caracterul diversionist ┼či mul┼úi s-au gr─âbit s─â condamne interven┼úia militar─â (deci nu doar poli┼úieneasc─â) a autorit─â┼úilor rom├óne. E adev─ârat c─â fiecare parte a Europei a avut intransigen┼úii ei. A┼ča cum Occidentul a victimizat diversioni┼čtii, rom├ónii aproape l-au diabolizat pe Nicolae Titulescu care a izbutit o relaxare a presiunii sovietice pe grani┼úa Nistrului. Dac─â for┼úele politice de la Chi┼čin─âu (din s├«nul puterii, din opozi┼úia la putere ┼či din periferia puterii) par, a┼čadar, fructele unei istorii complicate, ├«ntotdeauna recent─â, chiar ┼či c├«nd este cronologic foarte ├«ndep─ârtat─â gra┼úie preocup─ârii Rusiei pentru p─âstrarea influen┼úei (mai ales ├«n 1918, 1940, 1989-1991) ┼či umorilor variabile ale clasei politice de la Bucure┼čti, cine s├«nt tinerii care protesteaz─â? ├Än ce categorie pot fi ei ├«ncadra┼úi? R─âspunsul este cu at├«t mai necesar cu c├«t tinerii definesc o variabil─â care din anii ÔÇÖ60 nu mai poate fi ocolit─â ├«n reflec┼úia asupra politicului. ├Äntr-un mod la fel de simplu spus ca ┼či ├«nainte, tinerii pe care i-am v─âzut ├«n ac┼úiune la Chi┼čin─âu s├«nt acei oameni care se servesc de toate mijloacele de comunicare, cu prec─âdere de cele mai pu┼úin supuse controlului, pe de o parte, ┼či de cele care asigur─â cea mai larg─â audien┼ú─â, pe de alt─â parte. ├Än acela┼či timp, s├«nt acei oameni care nu au r─âbdare. Aceasta este o observa┼úie factual─â care ├«ns─â nu poate fi separat─â de o interoga┼úie valoric─â: e bine sau nu e bine s─â ai r─âbdare? Pe de o parte, este de ├«n┼úeles aceast─â grab─â pe care o respir─â ├«ntrega mi┼čcare a junilor: nimeni nu le poate lua dreptul la prosperitate ┼či dreptul la acea democra┼úie pe care o v─âd ├«n Occident, fie prin contact nemijlocit (├«n situa┼úia ├«n care viza poate fi ob┼úinut─â u┼čor), fie prin intermediul acelor mijloace de care vorbeam mai ├«nainte. Pe de alt─â parte, devine mai greu de ├«n┼úeles ┼či acceptat graba, pe m─âsur─â ce observ─âm c├«┼úi au participat la vot. Oricine a putut constata num─ârul mare de cet─â┼úeni moldoveni str├«n┼či la ambasadele din str─âin─âtate pentru a vota, dar c├«┼úi al┼úii dintr-un motiv sau altul au r─âmas acas─â? Scenariul a fost deja experimentat ├«n Rom├ónia, cel pu┼úin o dat─â dup─â 1989. Cei care g├«ndeau altfel s-au refugiat ├«n resemnare. Dac─â vorbim de Moldova, faptul c─â, de┼či manifesta┼úii asem─ân─âtoare, dar mult mai serioase au existat ├«n 2001, iar comuni┼čtii ar fi ie┼čit probabil ├«nving─âtori, chiar ┼či f─âr─â a frauda (desigur, ├«n cadrul unei majorit─â┼úi relative), impresia asupra situa┼úiei este cu at├«t mai puternic─â ┼či cu valoare concluziv─â. Orfanii Europei? ├Än fine, c├«teva cuvinte ar merita ad─âugate despre reac┼úia Occidentului care ├«nseamn─â Uniunea European─â. ├Än mod firesc, ar fi fost de a┼čteptat ca acest Apus " despre care noi am ├«nv─â┼úat c─â este, ├«nainte de toate, cerebral, c─â judec─â cu mintea mai mult dec├«t cu emo┼úia " s─â caute ie┼čirea dintr-o dilem─â care nu e nou─â: ├«n definirea democra┼úiei conteaz─â cantitatea sau calitatea? Altfel spus, este suficient buletinul de vot pentru a valida democra┼úia sau acesta trebuie ├«nzestrat cu valori, precum libertatea, drepturile omului ┼či ale cet─â┼úeanului? Chiar ┼či ├«n condi┼úiile ├«n care nu to┼úi cei care au protestat au mers la vot, poate nega cineva caracterul universal al drepturilor la prosperitate ┼či democra┼úie (nu doar procedural─â)? Ba mai mult, ce reac┼úie s-ar fi cuvenit s─â aib─â aceste cancelarii fa┼ú─â de ├«nc─âlcarea de c─âtre autorit─â┼úile de la Chi┼čin─âu a celor mai elementare drepturi, afirmate ├«n conven┼úiile asumate de c─âtre statul moldovean, precum tortura? ├Äntre Moldova ca simbol al influen┼úei Rusiei (chiar dac─â unul pric─âjit) ┼či Moldova ca stat membru al Consiliului Europei ┼či al Na┼úiunilor Unite, statele europene au demonstrat f─âr─â t─âgad─â c─â obsesia fa┼ú─â de Rusia ├«ntrece discursul asupra drepturilor prin care aceea┼či Europ─â s-a dezis fa┼ú─â de consecin┼úele r─âzboiului ┼či ale nazismului. S-a spus despre acei tineri c─â s├«nt orfanii Europei. S├«nt ┼či vor fi, c├«t─â vreme Europa va ├«ncuraja Moscova s─â cread─â c─â memoria sa istoric─â are o geografie variabil─â. Altfel spus, copiii Moldovei vor r─âm├«ne orfani, iar strig─âtul lor va r─âm├«ne ├«n de┼čert, c├«t timp capitalele europene vor ├«ncuraja Moscova s─â cread─â c─â Europa este o peninsul─â a Rusiei asiatice. C├«nd Europa va ├«ntrez─âri picioarele de lut ale gigantului rus (criza economic─â ┼či financiar─â ar putea ar─âta ┼či mai clar acest lucru), atunci va face un prim pas c─âtre propria defini┼úie colectiv─â din care, negre┼čit, ┼či rom├ónii de dincolo de Prut fac parte.

Week end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii jpeg
Week-end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii
Pe undeva, este ╚Öi o dulce ╚Öi t├«rzie r─âzbunare a noastr─â, cu toate c─â ├«ntregul patrimoniu mo╚Ötenit dup─â 1918 apar╚Ťine statului rom├ón, indiferent de st─âp├«nitori, supu╚Öi ╚Öi complicatele raporturi care au existat ├«n trecut ├«ntre ei.
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu jpeg
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu
├Ä╚Ťi scriu, pentru c─â recent s-a reeditat una dintre c─âr╚Ťile tale.
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine? jpeg
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu-i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine?
Este demonstrat─â ╚Ötiin╚Ťific leg─âtura dintre creier, corp, mediu ╚Öi vulnerabilitatea genetic─â.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
La ora prînzului
E o aten╚Ťie pentru lumea mic─â, nev─âzut─â, ├«n mi╚Öcare, din jurul nostru, pentru care parc─â n-am avut ochi p├«n─â acum.
La stînga sau la dreapta? jpeg
La stînga sau la dreapta?
G├«ndirea binar─â ÔÇô natur─â versus cultur─â ÔÇô este prea rigid─â ca s─â explice complexitatea comportamentului verbal, care ├«n mod clar e o combina╚Ťie ├«ntre cele dou─â.
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei?  ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols jpeg
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei? ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols
Ceea ce suscit─â interesul ÔÇ×diagnosticianuluiÔÇŁ s├«nt atitudinile tot mai multor oameni. ├Än primul r├«nd, leg─âtura invers propor╚Ťional─â ├«ntre ÔÇ×lipsa de informa╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×opiniile fermeÔÇŁ.
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai jpeg
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai
S├«ntem ├«ntr-o alt─â etap─â a unui r─âzboi surd p├«n─â acum, ├«ntr-o nou─â formul─â, ÔÇ×reloadedÔÇŁ, dar tot h├«d─â, de a ne raporta la alteritate.
Procese de onirin╚Ť─â jpeg
Procese de onirin╚Ť─â
Niciodat─â nu ╚Ötii ce conduce la vis, pe c├«nd ce vine dup─â aceea e mai limpede: rememorarea, reluarea lui ├«n g├«nd p├«n─â la dispari╚Ťie.
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ jpeg
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ
Respectul difer─â de polite╚Ťe, at├«t ├«n categoriile etice, c├«t ╚Öi la locul de munc─â.
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile jpeg
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile
La nivelul societ─â╚Ťii noastre ├«nt├«lnim mul╚Ťi oameni care func╚Ťioneaz─â ├«n rol de victim─â, e mai simplu s─â plas─âm responsabilitatea ├«n exteriorul nostru dec├«t s─â ne asum─âm alegerile.
Vise la feminin jpeg
Vise la feminin
H├ęl├Ęne Cixous reordoneaz─â material dintr-un jurnal de vise imens, m─ârturisind c─â n-a modificat nimic din ebo╚Öa ini╚Ťial─â.
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american jpeg
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american
Tesla ╚Öi alte afaceri ÔÇ×nou ├«mbog─â╚ŤiteÔÇť se bazeaz─â adesea┬ápe finan╚Ť─âri externe, nu pe profituri.
Adapta╚Ťi pentru viitor  Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne jpeg
Adapta╚Ťi pentru viitor. Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne
Fericirea ne arat─â cum s─â devenim eroi ai propriei noastre vie╚Ťi, ce ├«nseamn─â ╚Öi cum s─â fim cu adev─ârat ni╚Öte eroi buni ╚Öi frumo╚Öi.
Traduc─âtorul orchestr─â ÔÇô interviu cu Andrei VIERU jpeg
Drag─â domnule Andrei Cornea
Un om despre care nu s├«ntem siguri c─â a existat vreodat─â ÔÇô de exemplu, Arjuna din┬áBhagavad-Gita┬áÔÇô face parte din umanitate sau nu?
ÔÇ×Unde ni s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť jpeg
ÔÇ×Unde ni-s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť
Oniriștii nu pornesc de la visele lor nocturne, inventînd hiperlucid altele, diurne.
De ce a murit macroeconomia? jpeg
De ce a murit macroeconomia?
P├«n─â c├«nd economi╚Ötii nu vor recunoa╚Öte existen╚Ťa unei incertitudini inevitabile, nu se va putea vorbi de o teorie macroeconomic─â, ci doar de m─âsuri de prevenire pentru situa╚Ťii de urgen╚Ť─â.
Contabilitatea schimb─ârilor climatice jpeg
Contabilitatea schimb─ârilor climatice
ÔÇ×COP26ÔÇŁ, Conferin╚Ťa ONU privind schimb─ârile climatice de la Glasgow, a adus o important─â mutare de accent de la responsabilitatea guvernelor la puterea sectorului privat.
Visele de apoi jpeg
Visele de apoi
C├«╚Ťi nu ne trezim, ├«n veghea imediat urm─âtoare unui co╚Ömar, cu ve╚Önica analogie dintre spa╚Ťiul oniric ╚Öi via╚Ťa de apoi?
Imagine, iconoclasm, icoan─â jpeg
Imagine, iconoclasm, icoan─â
Imaginea e liber─â de orice cenzur─â, de orice limit─â tehnologic─â.
O afacere bun─â jpeg
O afacere bun─â
Militarii nu s├«nt mai de╚Ötep╚Ťi dec├«t al╚Ťi oameni, dar se pricep de minune s─â stoarc─â din fiecare soldat maximum de efort ├«n minimum de timp.
Antinomiile istorice ale ortodoxiei jpeg
Rămîne Dumnezeu dator?
Vorb─âria care consum─â via╚Ťa chiar ╚Öi ├«n preajma mor╚Ťii arat─â cel mai bine inconsisten╚Ťa caracterelor.
Dileme auctoriale jpeg
Dileme auctoriale
Atunci cînd lectura devine boală, lucru destul de frecvent, leacul vindecării trebuie căutat în altă parte: cartea nu mai e medicament, iar biblioteca nu mai e farmacie.
F─ât Frumos de Magheru jpeg
F─ât-Frumos de Magheru
Cum stăteam noi așa, prin gangul care făcea legătura cu trotuarul a apărut o arătare cu copite.
Trei pactizan╚Ťi cu visul jpeg
Trei pactizan╚Ťi cu visul
Odată calea deschisă, bolnavul ajunge să comunice cu presupusa lume a spiritelor încă din stare de veghe.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?