''Luna Bucure┼čtilor'' <p> - <i>cea mai mare s─ârb─âtoare a Capitalei</i> -

Publicat în Dilema Veche nr. 234 din 7 Aug 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Anul acesta se ├«mplinesc 70 de ani de la un grandios eveniment din istoria Capitalei, care a adus, ├«ntr-o singur─â zi, peste 200.000 de vizitatori. C├«┼úi dintre bucure┼čtenii de azi ├«┼či mai aduc aminte de "Luna Bucure┼čtilor"? De primele focuri de artificii ├«n capitala de pe malul D├«mbovi┼úei, de expozi┼úiile fastuoase, raliurile, concursurile sportive ┼či spectacolele de teatru? O lun─â ├«n care locuitori din toate col┼úurile ┼ú─ârii se adunau ├«ntre 9 mai - 9 iunie s─â petreac─â ┼či s─â se distreze, pentru c─â Bucure┼čtii erau ├«n s─ârb─âtoare. ┼×i din 1948 p├«n─â azi nici vorb─â ca vreun eveniment s─â-i mai fi egalat amploarea ┼či s─â fi adunat at├«t amar de lume. Un succes din primul an. Ideea organiz─ârii "Lunii Bucure┼čtiului" a fost lansat─â ├«n 1934 de primarul general al Capitalei de atunci, Al.G. Donescu. Avea ca scop crearea unei leg─âturi ├«ntre locuitorii Rom├óniei - prin expozi┼úii, evenimente culturale ┼či premiere ├«n lumea tehnologiei. Prima edi┼úie, cea din 1935, s-a bucurat de un asemenea succes ├«nc├«t num─ârul vizitatorilor a dep─â┼čit 100.000. Ziarele vremii anun┼úau c─â "├«n cur├«nd vom avea o lun─â a Br─âilei, una a Gala┼úilor, o lun─â a Ia┼čilor ┼či una a Craiovei. Desigur ne a┼č-tept─âm ┼či la o lun─â a G─âie┼čtilor, una a Mizilului ┼či a┼ča mai departe" (Gazeta Municipal─â, 1935). "├Än c├«teva luni au ridicat un ora┼č ├«ntreg". Preg─âtirile pentru prima "Lun─â a Bucure┼čtiului" au ├«nceput ├«nc─â din prim─âvara lui ├ó┬Ç┬Ö35. Lini┼čtea din Parcul Carol I a fost ├«nghi┼úit─â de huruitul utilajelor ┼či forfota muncitorilor. Dup─â cinci luni de munc─â asidu─â, parcul a fost luat cu asalt de vizitatori din toat─â ┼úara. Principala atrac┼úie a fost cartierul vechi. La ordinul regelui Carol al II-lea, a fost reconstituit─â o uli┼ú─â bucure┼čtean─â, cu Turnul Col┼úei, Casa Antim cu tipografia lui C.A. Rosetti, Hanul Manuc sau biserica Sf. Gheorghe cel Nou. ┼×i, pentru ca spectacolul s─â fie des─âv├«r┼čit, ├«n fiecare sear─â erau organizate reprezentan┼úii puse ├«n scen─â de actori ai Teatrului Na┼úional, care au readus "pe uli┼ú─â" boierii, jup├«ni┼úele, m─âsc─âricii, l─âutarii ┼či v├«nz─âtorii ambulan┼úi. Pu┼úini bucure┼čteni mai ┼čtiu de aceste pove┼čti. B─âtr├«nii s-au dus de mult, dar amintirea acelor vremuri a r─âmas ├«n mintea copiilor de odinioar─â, a pensionarilor de azi. "Aveam 12 ani pe atunci. Un astfel de eveniment nu ai cum s─â-l ui┼úi toat─â via┼úa. V─â da┼úi seama, copil fiind, eram absolut consternat de tot ceea ce vedeam acolo. ├Än c├«teva luni au ridicat un ora┼č ├«ntreg" - spune cu mirare ├«n glas dl Constantin, ajuns acum la 85 de ani. "Mi-a pl─âtit tata vreo 30 de lei pe un fel de abonament ┼či o lun─â de zile, c├«t a ┼úinut ┼Ąscandalul├é┬╗ n-am mai dat pe la ┼čcoal─â" - r├«de gutural pensionarul. Prima manifestare interna┼úional─â. Un an mai t├«rziu, ├«n 1936, evenimentul s-a mutat pe Lacul Her─âstr─âu, ├«ntre Arcul de Triumf ┼či pasajul de cale ferat─â de l├«ng─â Vila Minovici. Pentru prima dat─â ├«n istoria ┼ú─ârii de dup─â 1866, rom├ónii au putut lua contact cu istoria familiei regale. ├Än pavilionul regalit─â┼úii au fost expuse po┼čtalionul cu care venise ├«n 1866 regele Carol I ├«n Rom├ónia, automobilul cu num─ârul 30, utilizat de regele Ferdinand pe front ├«n primul r─âzboi mondial ┼či avionul ├«n care a c─âl─âtorit regele Carol al II-lea spre Bucure┼čti ├«n 1930. Rom├ónii veni┼úi din toat─â ┼úara au putut vizita expozi┼úia "Satul Rom├ónesc", actualul Muzeu al Satului, ┼či au urm─ârit pe Aerodromul de la B─âneasa mitingul interna┼úional de avia┼úie ┼či focurile de artificii. Tot atunci au fost introduse pe lista de expozi┼úii ┼či ┼ú─ârile Micii ├Än┼úelegeri, Iugoslavia ┼či Cehoslovacia, care au organizat ├«n anii urm─âtori "Luna Belgradului" ┼či "Luna Praga", la care a fost invitat─â s─â participe ┼či capitala Rom├óniei. Record de vizite: 200.000 de participan┼úi ├«ntr-o zi. Anii urm─âtori au adus noi proiecte urbanistice - asanarea Lacului Floreasca ┼či sistematizarea r├«ului Colentina. Tot atunci, ├«n prezen┼úa marinarilor adu┼či tocmai de la Constan┼úa, a fost lansat primul vapora┼č pe apele ce ├«nconjoar─â Bucure┼čtiul. Cu fiecare eveniment ├«ns─â au crescut a┼čtept─ârile vizitatorilor, dar ┼či costurile investi┼úiilor. Presa local─â anun┼úa c─â "pentru ┼ĄLuna Bucure┼čtilor├é┬╗ din anul 1938 devizul pentru pavilioanele de beton ale viitoarei expozi┼úii se ridic─â la 25 de milioane de lei" (Gazeta Municipal─â), o sum─â care dep─â┼čea toate a┼čtept─ârile presei. ├Än 1938, la presiunea societ─â┼úii civile, dar ┼či a celor care se opuneau acestui eveniment, s-a renun┼úat la costisitoarele investi┼úii, celebrarea a 20 de ani de la Marea Unire urm├«nd s─â evoce cele trei momente principale (1600, 1859, 1918) care au dus la apari┼úia Rom├óniei Mari. Printre exponate se aflau documente ┼či arme apar┼úin├«nd lui Mihai Viteazul, Al. I. Cuza ┼či documente referitoare la Marea Unire de la 1918. Presa vremii anun┼úa c─â pentru prima dat─â, din 1935, organizatorii au fost dep─â┼či┼úi de num─ârul de vizite: aproape 200.000 de oameni ├«ntr-o singur─â zi. Asta ├«n condi┼úiile ├«n care organizatorii "Nop┼úii Muzeelor" de anul acesta s-au declarat dep─â┼či┼úi de num─ârul vizitatorilor: 100.000. Primul spectacol de televiziune. Anul 1938 a adus ├«n Rom├ónia ┼či primul Salon al automobilului ┼či avia┼úiei. Reclama de care a beneficiat "Luna Bucure┼čtilor" peste hotare a trezit interes unor firme din Europa, precum Mercedes Benz, Renault ┼či Citro├â┬źn care, ├«ntr-un pavilion special amenajat, ┼či-au prezentat motoarele, al─âturi de produsele uzinelor Malaxa ┼či ale Societ─â┼úii Leonida. Premiera absolut─â ├«ns─â a r─âmas, dup─â cum ar─âta presa local─â, "transmiterea imaginilor prin telegrafie f─âr─â fir, simultan cu sunetul... denumirea procedeului fiind cunoscut─â: televiziune". "Am─ânunte nu ┼čtiu s─â v─â dau, v─â da┼úi seama, au trecut 70 de ani de atunci" - ├«┼či fr─âm├«nt─â dna Aurelia min┼úile ├«n c─âutarea unor fragmente de memorie. "Cert este c─â tata - eram venit─â cu p─ârin┼úii ┼či-mi aduc bine aminte, pentru c─â pe el ├«l impresionai foarte greu, era un om dur, de forma┼úie militar─â -, a r─âmas ├«nm─ârmurit la ceea ce se ├«nt├«mpla ┼či a exclamat: ┼ĄIat─â ce poate n─âscoci mintea uman─â!├é┬╗" - poveste┼čte bucure┼čteanca. Demonstra┼úia a fost f─âcut─â cu aparatur─â Phillips ┼či a fost prezentat─â de presa local─â ca un moment unic. "Din pricin─â c─â ├«n ┼úar─â nu exist─â un post permanent de emisiune pentru televiziune, experien┼úele actuale din cadrul ┼ĄLunei Bucure┼čtilor├é┬╗ vor r─âm├«ne unicele pentru cel pu┼úin 20 de ani" - scria Gazeta Municipal─â. Al doilea r─âzboi mondial ┼či sf├«r┼čitul. ├Äncep├«nd cu 1939, "Luna Bucure┼čtilor" a ├«nceput s─â piard─â din fast ┼či din vizitatori. Apropierea celui de-al doilea r─âzboi mondial ┼či tensiunea de la nivelul politic au avut impact asupra bugetului evenimentului care a fost din ce ├«n ce mai s─âr─âcit. "Luna" a disp─ârut astfel ├«n vara lui 1940 din via┼úa bucure┼čtenilor. Au mai existat tentative de reabilitare a acestui eveniment, ├«ns─â nimic nu s-a putut ridica la nivelul investi┼úiilor ┼či amplorii programului preg─âtit ├«n perioada 1935-1938. Prima sistematizare a Capitalei. Prima "Lun─â a Bucure┼čtiului", cea din 1935, a fost, din multe puncte de vedere, unul dintre cele mai spectaculoase evenimente. Al─âturi de Cartierul Vechi ┼či carele alegorice, pavilionul cadastral a atras ┼či el mul┼úi vizitatori. Aici a fost prezentat─â, pentru prima dat─â, prin fotografii, diorame ┼či machete, evolu┼úia ora┼čului de la ├«nceputuri ┼či p├«n─â la sf├«r┼čitul secolului al XX-lea. Piesa de rezisten┼ú─â a fost macheta ├«n suprafa┼ú─â de 100 mp a Capitalei ├«n care erau prezentate principalele modific─âri ce urma s─â fie f─âcute arterelor de circula┼úie ┼či pie┼úelor Capitalei, dup─â aplicarea planului de sistematizare: noi cartiere ┼či dezvolt─âri urbanistice. Tot atunci era anun┼úat─â sistematizarea T├«rgului Mo┼čilor, Pia┼úa Academiei, prelungirea B-dului Br─âtianu de la ┼×coala de R─âzboi la Podul ┼×erban-vod─â. Macheta de 100 mp a fost catalogat─â, dup─â 1948, drept pierdut─â. Multe voci din domeniul urbanismului ┼či arhitecturii s├«nt de p─ârere c─â aceasta a disp─ârut ├«n vremea lui Ceau┼čescu. Se pare c─â dictatorul a preluat ideile promovate din timpul lui Carol al II-lea, dup─â care a f─âcut pierdut─â macheta. Exist─â discu┼úii legate de ideile "furate" de Ceau┼čescu, printre care se num─âr─â sistematizarea D├«mbovi┼úei, amplasarea unei eventuale Case a Poporului, construirea metroului, amenajarea unor mari bulevarde care s─â lege principalele puncte ale Capitalei.

Week end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii jpeg
Week-end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii
Pe undeva, este ╚Öi o dulce ╚Öi t├«rzie r─âzbunare a noastr─â, cu toate c─â ├«ntregul patrimoniu mo╚Ötenit dup─â 1918 apar╚Ťine statului rom├ón, indiferent de st─âp├«nitori, supu╚Öi ╚Öi complicatele raporturi care au existat ├«n trecut ├«ntre ei.
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu jpeg
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu
├Ä╚Ťi scriu, pentru c─â recent s-a reeditat una dintre c─âr╚Ťile tale.
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine? jpeg
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu-i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine?
Este demonstrat─â ╚Ötiin╚Ťific leg─âtura dintre creier, corp, mediu ╚Öi vulnerabilitatea genetic─â.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
La ora prînzului
E o aten╚Ťie pentru lumea mic─â, nev─âzut─â, ├«n mi╚Öcare, din jurul nostru, pentru care parc─â n-am avut ochi p├«n─â acum.
La stînga sau la dreapta? jpeg
La stînga sau la dreapta?
G├«ndirea binar─â ÔÇô natur─â versus cultur─â ÔÇô este prea rigid─â ca s─â explice complexitatea comportamentului verbal, care ├«n mod clar e o combina╚Ťie ├«ntre cele dou─â.
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei?  ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols jpeg
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei? ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols
Ceea ce suscit─â interesul ÔÇ×diagnosticianuluiÔÇŁ s├«nt atitudinile tot mai multor oameni. ├Än primul r├«nd, leg─âtura invers propor╚Ťional─â ├«ntre ÔÇ×lipsa de informa╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×opiniile fermeÔÇŁ.
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai jpeg
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai
S├«ntem ├«ntr-o alt─â etap─â a unui r─âzboi surd p├«n─â acum, ├«ntr-o nou─â formul─â, ÔÇ×reloadedÔÇŁ, dar tot h├«d─â, de a ne raporta la alteritate.
Procese de onirin╚Ť─â jpeg
Procese de onirin╚Ť─â
Niciodat─â nu ╚Ötii ce conduce la vis, pe c├«nd ce vine dup─â aceea e mai limpede: rememorarea, reluarea lui ├«n g├«nd p├«n─â la dispari╚Ťie.
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ jpeg
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ
Respectul difer─â de polite╚Ťe, at├«t ├«n categoriile etice, c├«t ╚Öi la locul de munc─â.
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile jpeg
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile
La nivelul societ─â╚Ťii noastre ├«nt├«lnim mul╚Ťi oameni care func╚Ťioneaz─â ├«n rol de victim─â, e mai simplu s─â plas─âm responsabilitatea ├«n exteriorul nostru dec├«t s─â ne asum─âm alegerile.
Vise la feminin jpeg
Vise la feminin
H├ęl├Ęne Cixous reordoneaz─â material dintr-un jurnal de vise imens, m─ârturisind c─â n-a modificat nimic din ebo╚Öa ini╚Ťial─â.
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american jpeg
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american
Tesla ╚Öi alte afaceri ÔÇ×nou ├«mbog─â╚ŤiteÔÇť se bazeaz─â adesea┬ápe finan╚Ť─âri externe, nu pe profituri.
Adapta╚Ťi pentru viitor  Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne jpeg
Adapta╚Ťi pentru viitor. Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne
Fericirea ne arat─â cum s─â devenim eroi ai propriei noastre vie╚Ťi, ce ├«nseamn─â ╚Öi cum s─â fim cu adev─ârat ni╚Öte eroi buni ╚Öi frumo╚Öi.
Traduc─âtorul orchestr─â ÔÇô interviu cu Andrei VIERU jpeg
Drag─â domnule Andrei Cornea
Un om despre care nu s├«ntem siguri c─â a existat vreodat─â ÔÇô de exemplu, Arjuna din┬áBhagavad-Gita┬áÔÇô face parte din umanitate sau nu?
ÔÇ×Unde ni s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť jpeg
ÔÇ×Unde ni-s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť
Oniriștii nu pornesc de la visele lor nocturne, inventînd hiperlucid altele, diurne.
De ce a murit macroeconomia? jpeg
De ce a murit macroeconomia?
P├«n─â c├«nd economi╚Ötii nu vor recunoa╚Öte existen╚Ťa unei incertitudini inevitabile, nu se va putea vorbi de o teorie macroeconomic─â, ci doar de m─âsuri de prevenire pentru situa╚Ťii de urgen╚Ť─â.
Contabilitatea schimb─ârilor climatice jpeg
Contabilitatea schimb─ârilor climatice
ÔÇ×COP26ÔÇŁ, Conferin╚Ťa ONU privind schimb─ârile climatice de la Glasgow, a adus o important─â mutare de accent de la responsabilitatea guvernelor la puterea sectorului privat.
Visele de apoi jpeg
Visele de apoi
C├«╚Ťi nu ne trezim, ├«n veghea imediat urm─âtoare unui co╚Ömar, cu ve╚Önica analogie dintre spa╚Ťiul oniric ╚Öi via╚Ťa de apoi?
Imagine, iconoclasm, icoan─â jpeg
Imagine, iconoclasm, icoan─â
Imaginea e liber─â de orice cenzur─â, de orice limit─â tehnologic─â.
O afacere bun─â jpeg
O afacere bun─â
Militarii nu s├«nt mai de╚Ötep╚Ťi dec├«t al╚Ťi oameni, dar se pricep de minune s─â stoarc─â din fiecare soldat maximum de efort ├«n minimum de timp.
Antinomiile istorice ale ortodoxiei jpeg
Rămîne Dumnezeu dator?
Vorb─âria care consum─â via╚Ťa chiar ╚Öi ├«n preajma mor╚Ťii arat─â cel mai bine inconsisten╚Ťa caracterelor.
Dileme auctoriale jpeg
Dileme auctoriale
Atunci cînd lectura devine boală, lucru destul de frecvent, leacul vindecării trebuie căutat în altă parte: cartea nu mai e medicament, iar biblioteca nu mai e farmacie.
F─ât Frumos de Magheru jpeg
F─ât-Frumos de Magheru
Cum stăteam noi așa, prin gangul care făcea legătura cu trotuarul a apărut o arătare cu copite.
Trei pactizan╚Ťi cu visul jpeg
Trei pactizan╚Ťi cu visul
Odată calea deschisă, bolnavul ajunge să comunice cu presupusa lume a spiritelor încă din stare de veghe.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.