"Intelectualii spanioli sînt rupţi de realitate"

Publicat în Dilema Veche nr. 86 din 8 Sep 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

interviu cu Ignacio Vidal-Folch Scriitorul ┼či jurnalistul spaniol de origine catalan─â Ignacio Vidal-Folch a fost - ├«ntre 1989 ┼či 1990 - corespondent ├«n Europa Central─â ┼či de Est. A urm─ârit Revolu┼úia rom├ón─â dintr-un balcon al Hotelului Intercontinental, perioad─â care i-a inspirat romanul ap─ârut ├«n 1996, La Libertad (tradus ├«n 2000 de Ileana Scipione la Editura Univers ┼či purt├«nd titlul ini┼úial ┼×i a fost anul Lambadei). Datorit─â talentului de povestitor ┼či curajului ideologic, critica literar─â l-a pus ├«n descenden┼úa unor Paul Auster ┼či Witold Gombrowicz. Ignacio Vidal-Folch cite┼čte mult Nabokov, Borges, Eduardo Mendoza ┼či ascult─â Bob Dylan. A lucrat ├«n ultimii 15 ani la Tiempo ┼či la La Vanguardia ├«n prezent scriind la suplimentul duminical al ziarului El Pa├â┬şs. Acest scurt dialog (prilejuit de o ├«nt├«lnire organizat─â de Institutul Cervantes la ├«nceputul acestei veri) nu ar fi avut loc f─âr─â sprijinul Ioanei Zlotescu, c─âreia ├«i mul┼úumim aici ├«nc─â o dat─â. Cum v─â explica┼úi simpatia ┼či sprijinul intelectualilor de st├«nga spanioli pentru regimul totalitar cubanez? Este rea-credin┼ú─â sau, pur ┼či simplu, ignoran┼ú─â iresponsabil─â? M─â ├«ntreb ┼či eu dac─â simpatia fa┼ú─â de regimul cubanez corespunde ignoran┼úei, prostiei sau r─âut─â┼úii. Nu ┼čtiu cum a┼č caracteriza un scriitor spaniol care merge ├«n Cuba pentru c├«teva luni, asist─â la dezbaterile intelectuale de acolo ┼či ├«┼či exprim─â p─ârerea de r─âu c─â ├«n Spania nu exist─â libertate. O cunoscut─â scriitoare a explicat cubanezilor c─â lucrurile merg at├«t de r─âu ├«n Spania, ├«nc├«t ea nu poate tr─âi din literatur─â, fiind nevoit─â s─â scrie ┼či scenarii de film. Te po┼úi g├«ndi c─â Sartre, Gide, ├ëluard au gre┼čit ┼či exist─â explica┼úii pentru eroarea lor din acel moment, dar acum, c├«nd informa┼úia circul─â at├«t de bine, cum s─â te ├«n┼čeli ├«ntr-un mod at├«t de grosolan!? Cuba a fost o colonie spaniol─â smuls─â de SUA printr-un r─âzboi cinic ├«n 1898 ┼či, de atunci, exist─â satisfac┼úia c─â "b─ârbosul" acesta sfideaz─â colosul. ├Än perioada antifranchismului, organizat ├«n jurul Partidului Comunist Spaniol, ideile lui Castro aveau un anume prestigiu care, din p─âcate, s-a p─âstrat ┼či ast─âzi. Istoria noastr─â, ca ┼či cea a rom├ónilor, a produs distorsiuni teribile. C├«nd Soljeni┼ú├«n a venit ├«n Spania ├«n anii '70, a fost prezentat de franchi┼čti ca un intelectual de-al lor ┼či scriitorul a fost primit de democra┼úii din opozi┼úie ca un agent CIA trimis s─â discrediteze comunismul. ├Än┼úeleg c─â e greu s─â te desprinzi de aceste prostii crezute ├«n tinere┼úe. Asta necesit─â un exerci┼úiu nemilos cu tine ├«nsu┼úi: trebuie s─â reg├«nde┼čti lucrurile ├«n care crezi. Altfel, e o minciun─â frumoas─â s─â vezi ├«n Castro pe David care lupt─â ├«mpotriva lui Goliath. Pentru cei care v─âd ├«ns─â realitatea, aceast─â lene intelectual─â spaniol─â e de-a dreptul jignitoare. Este societatea spaniol─â con┼čtient─â de necesitatea unei asemenea dezbateri? De aici din Est, problema pare nu doar ridicol─â, ci grav─â! Intelectualitatea spaniol─â este, ├«n linii mari, ├«mp─âr┼úit─â ├«n dou─â tabere ┼či e tot mai greu s─â g─âse┼čti o abordare a realit─â┼úii care s─â nu depind─â de st├«nga sau de dreapta. "Restaurarea realit─â┼úii" este ultima fraz─â a unui manifest publicat recent de treizeci de intelectuali din Barcelona care cer apari┼úia, ├«n Catalunia, a unui partid politic de centru sau m─âcar de centru-st├«nga, care s─â nu accepte ├«n┼úelegerea dintre Partidul Social Democrat ┼či na┼úionali┼čtii catalani. S├«nt de p─ârere c─â mai bine pierzi puterea, dec├«t s─â o p─âstrezi ├«n astfel de circumstan┼úe. Acest manifest, lansat ├«n prezen┼úa a peste o mie de oameni, a atras imediat critici, ┼či de la dreapta, ┼či de la st├«nga, cu o furie uimitoare. A deranjat teribil ideea apari┼úiei unui al treilea discurs. ├Än pres─â am fost caracteriza┼úi ca fiind "rup┼úi de realitate", "urma┼či ai protipendadei", "oameni care nu cunosc poporul", am fost considera┼úi drept "ciuma┼úii lumii intelectuale"... Manifestul spunea, ├«n final, c─â, ├«n locul discu┼úiilor despre fantomele patriei, ar trebui s─â "restaur─âm realitatea". Viitorul trebuie s─â lumineze trecutul. ├Än Rom├ónia, Franco este adesea asociat anticomunismului. Cine a fost Franco? Acum c├«┼úiva ani eram la Sofia, la Clubul Scriitorilor, ┼či mai mul┼úi poe┼úi ├«mi spuneau: "Ce noroc c─â l-a┼úi avut pe Franco!". "Dar a fost un dictator s├«ngeros. A ├«nceput un r─âzboi civil ├«n care au murit 500.000 de oameni", le-am spus. "Nu se compar─â. E pu┼úin pe l├«ng─â ce s-a ├«nt├«mplat la noi." De fapt, Franco a fost o fatalitate; rodul incapacit─â┼úii noastre de a ne ├«n┼úelege ├«n anii ├«n care Spania era eprubeta unde se experimentau noile ideologii: fascismul ┼či comunismul. Barcelona era cunoscut─â drept "trandafirul ro┼ču", ora┼čul cu cele mai multe acte de anarhism. Oamenii de afaceri angajau mercenari s─â omoare lideri de sindicate. ├Än 1934, Catalunia s-a declarat stat independent, iar via┼úa politic─â era marcat─â de atentate. ├Äntr-o asemenea tensiune, s-a ridicat generalul Franco, rezolv├«nd situa┼úia dramatic─â prin folosirea ├«ntregului arsenal de care dispunea. Spania a ajuns cur├«nd un p─âm├«nt ars, ├«n care fra┼úii se luptau ├«ntre ei. ├Änc─â 20 de ani dup─â, Spania resim┼úea consecin┼úele economice ale acelor evenimente. Noi ┼čtim mai bine doar ultima perioad─â, cea ├«n care represiunea politic─â sl─âbise din cauza ├«mb─âtr├«nirii regimului franchist ┼či, mai ales, a influen┼úei Europei. Departe de a fi democratic─â, aceast─â ultim─â perioad─â a fost o dictatur─â u┼čoar─â, ├«ns─â problemele na┼úionalismului, reprimate atunci, au izbucnit acum. Faptul c─â ├«n Spania ├«nc─â se depl├«nge lipsa acestui dictator, care a stat 40 de ani la putere, este obscen. Retragerea trupelor Spaniei din Irak a fost considerat─â de mul┼úi o la┼čitate. Trebuie s─â ┼úine┼úi seama c─â Spania a intrat ├«n acest r─âzboi ├«mpotriva dorin┼úei generale a spaniolilor. Spania e o ┼úar─â care, de trei secole ├«ncoace, a pierdut sistematic toate r─âzboaiele. Chiar ┼či c├«nd le c├«┼čtiga, pierdea foarte mult. Spaniolii s├«nt poporul cel mai pu┼úin belicos ┼či cel mai pu┼úin eroic din toat─â Europa. Cel mai r─âu lucru care ni se poate ├«nt├«mpla, este un nou r─âzboi. ├Än plus, justific─ârile pentru a ne al─âtura americanilor s─â invad─âm o ┼úar─â arab─â nu erau foarte clare. Rodr├â┬şguez Zapatero a promis ├«n campania electoral─â, neimplicare. A urmat apoi atentatul terorist care, practic, l-a adus la putere, iar el nu a f─âcut dec├«t s─â se ┼úin─â de cuv├«nt.

Week end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii jpeg
Week-end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii
Pe undeva, este ╚Öi o dulce ╚Öi t├«rzie r─âzbunare a noastr─â, cu toate c─â ├«ntregul patrimoniu mo╚Ötenit dup─â 1918 apar╚Ťine statului rom├ón, indiferent de st─âp├«nitori, supu╚Öi ╚Öi complicatele raporturi care au existat ├«n trecut ├«ntre ei.
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu jpeg
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu
├Ä╚Ťi scriu, pentru c─â recent s-a reeditat una dintre c─âr╚Ťile tale.
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine? jpeg
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu-i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine?
Este demonstrat─â ╚Ötiin╚Ťific leg─âtura dintre creier, corp, mediu ╚Öi vulnerabilitatea genetic─â.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
La ora prînzului
E o aten╚Ťie pentru lumea mic─â, nev─âzut─â, ├«n mi╚Öcare, din jurul nostru, pentru care parc─â n-am avut ochi p├«n─â acum.
La stînga sau la dreapta? jpeg
La stînga sau la dreapta?
G├«ndirea binar─â ÔÇô natur─â versus cultur─â ÔÇô este prea rigid─â ca s─â explice complexitatea comportamentului verbal, care ├«n mod clar e o combina╚Ťie ├«ntre cele dou─â.
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei?  ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols jpeg
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei? ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols
Ceea ce suscit─â interesul ÔÇ×diagnosticianuluiÔÇŁ s├«nt atitudinile tot mai multor oameni. ├Än primul r├«nd, leg─âtura invers propor╚Ťional─â ├«ntre ÔÇ×lipsa de informa╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×opiniile fermeÔÇŁ.
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai jpeg
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai
S├«ntem ├«ntr-o alt─â etap─â a unui r─âzboi surd p├«n─â acum, ├«ntr-o nou─â formul─â, ÔÇ×reloadedÔÇŁ, dar tot h├«d─â, de a ne raporta la alteritate.
Procese de onirin╚Ť─â jpeg
Procese de onirin╚Ť─â
Niciodat─â nu ╚Ötii ce conduce la vis, pe c├«nd ce vine dup─â aceea e mai limpede: rememorarea, reluarea lui ├«n g├«nd p├«n─â la dispari╚Ťie.
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ jpeg
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ
Respectul difer─â de polite╚Ťe, at├«t ├«n categoriile etice, c├«t ╚Öi la locul de munc─â.
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile jpeg
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile
La nivelul societ─â╚Ťii noastre ├«nt├«lnim mul╚Ťi oameni care func╚Ťioneaz─â ├«n rol de victim─â, e mai simplu s─â plas─âm responsabilitatea ├«n exteriorul nostru dec├«t s─â ne asum─âm alegerile.
Vise la feminin jpeg
Vise la feminin
H├ęl├Ęne Cixous reordoneaz─â material dintr-un jurnal de vise imens, m─ârturisind c─â n-a modificat nimic din ebo╚Öa ini╚Ťial─â.
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american jpeg
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american
Tesla ╚Öi alte afaceri ÔÇ×nou ├«mbog─â╚ŤiteÔÇť se bazeaz─â adesea┬ápe finan╚Ť─âri externe, nu pe profituri.
Adapta╚Ťi pentru viitor  Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne jpeg
Adapta╚Ťi pentru viitor. Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne
Fericirea ne arat─â cum s─â devenim eroi ai propriei noastre vie╚Ťi, ce ├«nseamn─â ╚Öi cum s─â fim cu adev─ârat ni╚Öte eroi buni ╚Öi frumo╚Öi.
Traduc─âtorul orchestr─â ÔÇô interviu cu Andrei VIERU jpeg
Drag─â domnule Andrei Cornea
Un om despre care nu s├«ntem siguri c─â a existat vreodat─â ÔÇô de exemplu, Arjuna din┬áBhagavad-Gita┬áÔÇô face parte din umanitate sau nu?
ÔÇ×Unde ni s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť jpeg
ÔÇ×Unde ni-s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť
Oniriștii nu pornesc de la visele lor nocturne, inventînd hiperlucid altele, diurne.
De ce a murit macroeconomia? jpeg
De ce a murit macroeconomia?
P├«n─â c├«nd economi╚Ötii nu vor recunoa╚Öte existen╚Ťa unei incertitudini inevitabile, nu se va putea vorbi de o teorie macroeconomic─â, ci doar de m─âsuri de prevenire pentru situa╚Ťii de urgen╚Ť─â.
Contabilitatea schimb─ârilor climatice jpeg
Contabilitatea schimb─ârilor climatice
ÔÇ×COP26ÔÇŁ, Conferin╚Ťa ONU privind schimb─ârile climatice de la Glasgow, a adus o important─â mutare de accent de la responsabilitatea guvernelor la puterea sectorului privat.
Visele de apoi jpeg
Visele de apoi
C├«╚Ťi nu ne trezim, ├«n veghea imediat urm─âtoare unui co╚Ömar, cu ve╚Önica analogie dintre spa╚Ťiul oniric ╚Öi via╚Ťa de apoi?
Imagine, iconoclasm, icoan─â jpeg
Imagine, iconoclasm, icoan─â
Imaginea e liber─â de orice cenzur─â, de orice limit─â tehnologic─â.
O afacere bun─â jpeg
O afacere bun─â
Militarii nu s├«nt mai de╚Ötep╚Ťi dec├«t al╚Ťi oameni, dar se pricep de minune s─â stoarc─â din fiecare soldat maximum de efort ├«n minimum de timp.
Antinomiile istorice ale ortodoxiei jpeg
Rămîne Dumnezeu dator?
Vorb─âria care consum─â via╚Ťa chiar ╚Öi ├«n preajma mor╚Ťii arat─â cel mai bine inconsisten╚Ťa caracterelor.
Dileme auctoriale jpeg
Dileme auctoriale
Atunci cînd lectura devine boală, lucru destul de frecvent, leacul vindecării trebuie căutat în altă parte: cartea nu mai e medicament, iar biblioteca nu mai e farmacie.
F─ât Frumos de Magheru jpeg
F─ât-Frumos de Magheru
Cum stăteam noi așa, prin gangul care făcea legătura cu trotuarul a apărut o arătare cu copite.
Trei pactizan╚Ťi cu visul jpeg
Trei pactizan╚Ťi cu visul
Odată calea deschisă, bolnavul ajunge să comunice cu presupusa lume a spiritelor încă din stare de veghe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.