Imnurile noastre… toate

ROSTÁS-PÉTER István
Publicat în Dilema Veche nr. 947 din 2 – 8 iunie 2022
image

Se vor întîlni vreodată? O întrebare ce nu presupune un răspuns anume, dar care – chiar și sub această formă patetico-poetică – e mai actuală decît ne-am imagina. Căci chestiunea momentelor cvasi-solemne, ca izvor al unor „așa-zise” probleme, legate de ținuturi ori țări și cîntecele lor emblematice, de identitatea unor comunități, fie ele chiar și etnice, a revenit cu o fervoare nebănuită în prim-planul discursului public autohton. Cînd încropesc aceste rînduri, folosindu-mă/profitînd de clipele tihnite ale unei după-amieze duminicale, încă nu s-a decis în forurile competente dacă și ce fel de pedeapsă vor primi cei 12-13 de sportivi, componenți ai echipei naționale de hochei a României. Li se reproșează (prin presă, dar și semioficial) faptul că au cîntat alături de reprezentativa adversă, echipa Ungariei, același cîntec, mai exact melodia cunoscută drept imnul secuilor. Evenimentul a avut loc după ultimul meci al echipei României, la finele turneului campionatului mondial (divizia A/1) de la Ljubljana. 

Urmărind cronologia reacțiilor mediatizate, am remarcat o anumită lentoare a colegilor din presa românească: meciul s-a terminat la ora 18 pe data de 8 mai, iar primele comentarii au apărut abia pe 9 mai într-o postare de pe site-ul prosport.ro la ora 13 și 59 minute, diferența de fus orar fiind de doar o oră. Faptul că singurul jurnalist prezent la turneu a văzut altfel cele petrecute pe patinoar, și anume că sportivii au stat cu căștile scoase, dar nu au cîntat imnul secuiesc, respectiv încercarea Comitetului Olimpic și Sportiv Român de a pasa problema în ograda Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și comitetului interministerial pentru monitorizarea, prevenirea și combaterea xenofobiei ridică de asemenea cîteva semne de întrebare…

Aș părăsi totuși această traiectorie (cazul oricum va avea un deznodămînt, sperăm calibrat la dimensiunea reală a pricinei) pentru a aborda tematica într-un context mai amplu și deopotrivă mai nuanțat: cel al importanței componentei identitare – și nu voi intra aici în polemica stearpă a existenței sau negării unei regiuni și a simbolurilor ei (steag, imn, stemă). Încerc să aproximez chestiunea de pe un platou european, procedînd la compararea textelor celor 25 de imnuri naționale ale Uniunii Europene (spaniolii nu au text, iar Cipru și Grecia au același imn). În demersul meu mi-a fost de real folos studiul lui Cristian Petru Bălan pe această temă; ce-i drept, traducerile nu oferă întotdeauna cele mai fericite variante ale transpunerii în limba română, dar acest inconvenient nu mă împiedică să rețin cîteva aspecte. 

1) Sîntem un continent mîndru în toate cele, cu popoare mărețe și țări inedite, cu peisaje mirifice, colțuri de rai, oferite și ocrotite de divinitate.

2) Majoritatea textelor (peste 20) abundă de trimiteri la luptă, dușmănie, jertfă, ori conțin chiar imbolduri directe la o atitudine dîrză, militantă, agresivă, un patriotism fervent și ultrazgomotos,  cu luptători îmbrăcați în armură (Danemarca), batalioane îndemnate la asalt (Franța), sîngele dăruit (Belgia), țară tăbăcită în lupte (Austria), îngrozitul tăiș al sabiei (Grecia + Cipru), dușmani împrăștiați (Marea Britanie), o tărie ce zădărnicește orice sfidare (Cehia), lupta pentru patrie pe pămînt și pe mare (Portugalia), protecție divină de jugul străin și amenințări (Luxemburg), dragostea de țară care întărește brațul (Lituania), gata de moarte (Italia), tirania alungată (Olanda)… Chiar și titlul de Cîntecul soldaților (Irlanda) implică o autodefinire ca națiune (și societate?) în opoziție cu un competitor sau cu forțe ostile nedeterminate, dar despre care cei ce îl cîntă în momente festive ori doar înainte de închiderea unei cîrciumi știu prea bine la cine se referă exact. Textele imnurilor român și maghiar iarăși abundă de un dramatism și de o încrîncenare la cote destul de ridicate. Germania, Finlanda, Estonia și Suedia reprezintă în acest context adevărate insule de solemnitate senină… Iar vecinii noștri extracomunitari se aliniază și ei la trend-ul dominant: unitatea, pentru sîrbi, apare ca un antidot împotriva satanei, în cazul ucrainenilor avem de-a face cu pasajul „Vor pieri dușmănașii noștri, / Ca și roua la soare”.

3) Sub aspectul melodiilor, deși mă confrunt cu carențe serioase în domeniu  (prima notă de 4 din cariera de „școler” am încasat-o prin clasa a V-a tocmai la muzică), nu pot să nu observ că prevalează marșurile, tonalitățile mai degrabă grave decît maiestuoase, o dinamică oarecum crispată și totodată stridentă.

Chiar dacă s-ar recurge la o orchestrare fără cusur, sub o baghetă genială, din coroborarea acestor imnuri s-ar isca doar un bruiaj amalgamat și hipertensionat; astfel se face ca Oda bucuriei (cu sau în lipsa versurilor lui Schiller) să pară – fără a forța nota sau notele! – într-adevăr un pasaj eminamente destins și deosebit de proaspăt, tocmai bun de refredonat la finele acestei primăveri tîrîte în sînge și praf de pușcă.

Rostás-Péter István este redactor la Radio Cluj.

Foto: flickr

Engine lathe work LOC 25423838163 jpg
Stimată redacție Dilema veche,
La articolul „Șaiba” (Dilema veche, nr. 951/ 30 iunie – 6 iulie 2022) să-i fie îngăduit unui vechi „meseriaș” o mică adăugire, utilă, zic eu, înțelegerii derivatelor semantice ale acestui cuvînt.
p 22 Ken Loach WC jpg
Ken Loach. Iluzia working class hero
Cineastul britanic, cu o carieră onorabilă și consecventă, reușește în continuare să surprindă și să evoce niște pasaje ce descriu atît de palpabil o realitate, de altfel evidentă.
p 8 IMG 20220707 WA0031 jpg
In memoriam: Simona Cioculescu
Avea darul ca, prin prezența ei luminoasă și tonică, să creeze în jurul soțului ei o aură de veghe și de atenție iubitoare care îl înflorea permanent, în chip miraculos.
1024px Sulina 4 jpg
Vacanță la marginea frontului
Sulina complet schimbată față de alți ani. Peste drum de Ucraina. Peste drum de oroarea absolută a ultimului an.
p 23 InterviuBoca&Infinitu' CatalinSoto 1 jpg
Definiția underground-ului – G.P. VOLCEANOV în dialog cu CHAKRA 7
Rap-ul românesc nu a trebuit niciodată să fie resuscitat. A fost mereu într-o continuă ascensiune, depinde pe cine asculţi şi pe cine cauţi.
948 22 jpg
Viața bate filmu’
„The Third Man” e un film clasic, în alb-negru, o producție a anului 1949, premiată în același an la Festivalul de la Cannes, ce poate fi vizionată și astăzi în cinematografele din Viena, bineînțeles restaurată digital.
900px Serhiy Zhadan Toronto 2019 jpg
Un road movie
Tentativa brutală a Moscovei de reconstituire a unui imperiu poate fi stopată, dar aceasta nu ne pune la adăpost de surprize nedorite în materie de democraţie și drepturi ale omului.
627x0 jpg
Repetabilitatea trecutului
Începînd cu luna noiembrie a anului 2020 există însă o lege prin care proprietarii sînt obligați să-și repare casele, să-și întrețină fațadele și să-și spele ferestrele de la stradă.
p 22 WC jpg
De-sine-mișcător(i)ul Dacia, de la Pitești
În română avem „Superman” american și „Supraom” nietzschean.
Week end în patru puncte principale și multe alte divagații jpeg
Week-end în patru puncte principale și multe alte divagații
Pe undeva, este și o dulce și tîrzie răzbunare a noastră, cu toate că întregul patrimoniu moștenit după 1918 aparține statului român, indiferent de stăpînitori, supuși și complicatele raporturi care au existat în trecut între ei.
Scrisoare către Leonida Neamțu jpeg
Scrisoare către Leonida Neamțu
Îți scriu, pentru că recent s-a reeditat una dintre cărțile tale.
Despre singurătatea din noi – nu i așa că îți place de mine? jpeg
Despre singurătatea din noi – nu-i așa că îți place de mine?
Este demonstrată științific legătura dintre creier, corp, mediu și vulnerabilitatea genetică.
Viețile netrăite jpeg
La ora prînzului
E o atenție pentru lumea mică, nevăzută, în mișcare, din jurul nostru, pentru care parcă n-am avut ochi pînă acum.
La stînga sau la dreapta? jpeg
La stînga sau la dreapta?
Gîndirea binară – natură versus cultură – este prea rigidă ca să explice complexitatea comportamentului verbal, care în mod clar e o combinație între cele două.
Sfîrșitul competenței: inamicul nevăzut al democrației?  – o discuție pe marginea cărții lui Tom Nichols jpeg
Sfîrșitul competenței: inamicul nevăzut al democrației? – o discuție pe marginea cărții lui Tom Nichols
Ceea ce suscită interesul „diagnosticianului” sînt atitudinile tot mai multor oameni. În primul rînd, legătura invers proporțională între „lipsa de informații” și „opiniile ferme”.
Gînduri pașnice „în vreme de război”, pentru ortodocși și nu numai jpeg
Gînduri pașnice „în vreme de război”, pentru ortodocși și nu numai
Sîntem într-o altă etapă a unui război surd pînă acum, într-o nouă formulă, „reloaded”, dar tot hîdă, de a ne raporta la alteritate.
Procese de onirință jpeg
Procese de onirință
Niciodată nu știi ce conduce la vis, pe cînd ce vine după aceea e mai limpede: rememorarea, reluarea lui în gînd pînă la dispariție.
Din jurnalul unui om cu „o mic” jpeg
Din jurnalul unui om cu „o mic”
Respectul diferă de politețe, atît în categoriile etice, cît și la locul de muncă.
O dilemă morală a fiecărei zile jpeg
O dilemă morală a fiecărei zile
La nivelul societății noastre întîlnim mulți oameni care funcționează în rol de victimă, e mai simplu să plasăm responsabilitatea în exteriorul nostru decît să ne asumăm alegerile.
Vise la feminin jpeg
Vise la feminin
Hélène Cixous reordonează material dintr-un jurnal de vise imens, mărturisind că n-a modificat nimic din eboșa inițială.
Sovietizarea selectivă a capitalismului american jpeg
Sovietizarea selectivă a capitalismului american
Tesla și alte afaceri „nou îmbogățite“ se bazează adesea pe finanțări externe, nu pe profituri.
Adaptați pentru viitor  Etica și estetica fericirii postmoderne jpeg
Adaptați pentru viitor. Etica și estetica fericirii postmoderne
Fericirea ne arată cum să devenim eroi ai propriei noastre vieți, ce înseamnă și cum să fim cu adevărat niște eroi buni și frumoși.
Traducătorul orchestră – interviu cu Andrei VIERU jpeg
Dragă domnule Andrei Cornea
Un om despre care nu sîntem siguri că a existat vreodată – de exemplu, Arjuna din Bhagavad-Gita – face parte din umanitate sau nu?
„Unde ni s entuziaștii, visătorii“ jpeg
„Unde ni-s entuziaștii, visătorii“
Oniriștii nu pornesc de la visele lor nocturne, inventînd hiperlucid altele, diurne.

Adevarul.ro

Tudor Chirilă foto Pro TV jpg
O nouă regulă la „Vocea României“. Tudor Chirilă: „Chestia asta este foarte ingrată“
În show-ul din această seară, au loc noi audiții pe nevăzute. O nouă regulă poate schimba total lucrurile, iar Tudor Chirilă explică de ce.
ludovic orban jpeg
Orban: Cîmpeanu a demisionat din iniţiativa altcuiva, zic eu
Fostul lider liberal Ludovic Orban (deputat Forţa Dreptei) susţine că Sorin Cîmpeanu a demisionat din funcţia de ministru al Educaţiei „din iniţiativa altcuiva" şi nu „din proprie iniţiativă".
Vladimir Putin FOTO SHUTTERSTOCK
Nord Stream: Putin denunţă „un act de terorism internaţional”
Vladimir Putin a denunţat joi, în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, presupusele atacuri asupra gazoductelor Nord Stream 1 şi 2 din Marea Baltică.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.