Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu-i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine?

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 941 din 21 ÔÇô 27 aprilie 2022
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine? jpeg

ÔÇ×C├«nd eram la internat, trimis de acas─â ├«n timpul r─âzboiului la o v├«rsta fraged─â, m─â sim╚Ťeam ├«ntemni╚Ťat ╚Öi neputincios ╚Öi t├«njeam dup─â mi╚Öcare ╚Öi putere, dup─â o mi╚Öcare nestingherit─â ╚Öi o putere supraomeneasc─âÔÇŁ, poveste╚Öte Oliver Sacks, neurolog, ├«n cartea sa de memorii ├Än mi╚Öcare o via╚Ť─â.

Auzim ╚Öi utiliz─âm termenul de traum─â frecvent, ceea ce este un lucru bun deoarece ├«ncepem s─â vorbim mai des ├«n spa╚Ťiul public despre trauma psihologic─â, nu doar despre trauma corpului. Atunci c├«nd ne lovim la nivelul corpului vorbim ├«n termeni medicali de traumatisme, dar atunci c├«nd s├«ntem r─âni╚Ťi la nivel emo╚Ťional nu avem ├«nc─â exerci╚Ťiul de a vorbi despre traumele psihologice. De aceea, faptul c─â ast─âzi studiile neurocercet─âtorilor ajung la publicul larg ╚Öi intr─â ├«n limbajul uzual este un lucru bun. Tot ast─âzi, stresul nu mai este definit ca fiind ceva abstract, ci este delimitat clar de neurostransmi╚Ť─âtorii care ├«l definesc, cum ar fi cortizolul, adrenalina, catecolamina. Atunci c├«nd noi tr─âim un eveniment negativ, o stare de suferin╚Ť─â, creierul nostru secret─â ace╚Öti neurostransmi╚Ť─âtori, lucru care se va vedea ├«n comportamentul nostru imediat prin starea de alert─â ├«n care corpul intr─â ÔÇô modific├«ndu-se temperatura corpului, respira╚Ťia, ritmul cardiac, pulsul ÔÇô sau prin blocarea sistemelor cognitive, reac╚Ťia fiind una de fug─â, atac (iar aici m─â refer la atacul verbal, nu neap─ârat la un atac fizic) sau ├«mpietrire. Creierul nostru se blocheaz─â, iar dac─â noi am fost expu╚Öi la v─ât─âmare emo╚Ťional─â ├«n via╚Ťa noastr─â, vom dezvolta un sistem de hipervigilen╚Ť─â astfel ├«nc├«t, la cel mai mic semn pe care creierul nostru ├«l percepe ca fiind o amenin╚Ťare, devenim reactivi ╚Öi atac─âm, ├«mpietrim/├«nghe╚Ť─âm sau evit─âm (evitarea aici are rol de fug─â). Creierul nostru nu face diferen╚Ťa ├«ntre apari╚Ťia unui ╚Öarpe, sunetul unor pa╚Öi pe o alee ├«ntunecat─â sau limbajul pasiv-agresiv al cuiva, el reac╚Ťioneaz─â ca ╚Öi cum amenin╚Ťarea este real─â, de aceea reac╚Ťiile noastre pot deveni dispropor╚Ťionate ├«n raport cu situa╚Ťia real─â.

Dup─â cum literatura de specialitate ne arat─â, vorbim de creierul inferior care reac╚Ťioneaz─â la stimuli ai sim╚Ťurilor noastre cum ar fi v─âzul, auzul, mirosul, sim╚Ťul tactil ├«n prim─â etap─â. Semnalele transmise de acestea s├«nt procesate de cortexul superior, care este responsabil cu procesele cognitive ├«nalte cum s├«nt inteligen╚Ťa, memoria, voin╚Ťa, limbajul. Doctorul Bruce Perry, ├«n cartea-interviu scris─â ├«mpreun─â cu realizatoarea TV Oprah Winfrey ÔÇô Ce s-a ├«nt├«mplat cu tine? ÔÇô, spune despre creier c─â acesta este organizat pentru a ac╚Ťiona ╚Öi sim╚Ťi ├«nainte de a g├«ndi, deoarece acesta se dezvolt─â secven╚Ťial de jos ├«n sus, de la creierul inferior spre cel prefrontal. Copilul ├«nt├«i simte ╚Öi ac╚Ťioneaz─â, iar cu c├«t se dezvolt─â modul de a sim╚Ťi ╚Öi ac╚Ťiona, acesta ├«i va organiza modul ├«n care va g├«ndi ╚Öi se va purta mai t├«rziu ├«n via╚Ťa adult─â.

Tonul interlocutorului nostru este sim╚Ťit deoarece am ├«nv─â╚Ťat lumea prin filtrul p─ârin╚Ťilor no╚Ötri ╚Öi de aceea este at├«t de important ca un copil s─â aib─â adul╚Ťi regla╚Ťi emo╚Ťional ├«n preajma sa. Tonul emo╚Ťional al mediului copilului va fi interiorizat, dac─â acesta este unul pasiv-agresiv, se va reflecta ├«n starea emo╚Ťional─â a copilului, el devenind agitat, greu de lini╚Ötit, cu o toleran╚Ť─â redus─â la frustare, manifest─âri care se vor observa ╚Öi ├«n via╚Ťa interioar─â a adultului care va deveni. S├«ntem o societate ├«n care tonul mediului ├«nconjur─âtor este unul de team─â, de fric─â, de vigilen╚Ť─â, ceea ce ast─âzi se poate observa ├«n violen╚Ťa psihologic─â, cum ar fi bullying-ul ╚Öi h─âr╚Ťuirea, dar ╚Öi ├«n gradul ├«nalt al actelor de violen╚Ť─â fizic─â.

A╚Öadar, creierul imprim─â tonul emo╚Ťional al mediului nostru ╚Öi creeaz─â amintiri, pe care le memoreaz─â ca reac╚Ťie la diferite situa╚Ťii de via╚Ť─â ├«n re╚Ťelele neurale ce devin firul narativ al vie╚Ťii acestuia. Acolo unde s├«nt traume ale mediului din partea adul╚Ťilor care contribuie la cre╚Öterea ╚Öi educa╚Ťia lui, copilul va stoca ca fir narativ teama sim╚Ťit─â ╚Öi va dezvolta o stare de vigilen╚Ť─â care pe termen lung se va transforma ├«ntr-o reactivitate emo╚Ťional─â ╚Öi comportamental─â, care va influen╚Ťa deciziile sale, dar ╚Öi sentimentele. Acest lucru se ├«nt├«mpl─â din cauza traumei tr─âite, ├«n care ne-am sim╚Ťit lipsi╚Ťi de ap─ârare, vulnerabili ╚Öi expu╚Öi. Nu avem puterea de a ne proteja atunci c├«nd s├«ntem mici ╚Öi depindem de reglajul adul╚Ťilor pentru a nu fi abuza╚Ťi. Dac─â ace╚Ötia nu s├«nt ├«n echilibru, abuzul lor asupra noastr─â va fi resim╚Ťit ca ╚Öi cum nu am fi suficient de buni ╚Öi nu am merita s─â decidem asupra limitelor noastre, ceea ce duce la a sim╚Ťi c─â nu avem control ╚Öi ne r─âpe╚Öte sentimentul de siguran╚Ť─â, ne activeaz─â teama, datorit─â lipsei de predictibilitate din mediu, dar ╚Öi lipsei puterii noastre de a ne ap─âra. Starea noastr─â familiar─â va deveni cea ├«n care st─âm la p├«nd─â, vom tr─âi ├«ntr-o stare de vigilen╚Ť─â permanent─â, care ├«n timp poate lua forma tulbur─ârii de personalitate paranoide. Tocmai de aceea cred c─â citatul de la ├«nceput, din cartea doctorului Sacks, devine at├«t de relevant ╚Öi clarificator.

Jung scria c─â ├«ntre noi ╚Öi lume exist─â o interfa╚Ť─â pe care a numit-o Persona, care este un sistem complicat de rela╚Ťii ├«ntre con╚Ötiin╚Ťa individual─â ╚Öi societate, o masc─â ce urm─âre╚Öte, pe de-o parte, s─â fac─â o anumit─â impresie asupra celorlal╚Ťi, iar pe de alt─â parte, s─â ascund─â natura adev─ârat─â a individului. Vom tinde s─â construim o imagine a perfec╚Ťiunii ├«n exterior, s─â ne ascundem de frica dezv─âluirii ╚Öi a vulnerabilit─â╚Ťii pe care o sim╚Ťim, vom dezvolta sentimentul c─â s├«ntem ni╚Öte impostori ├«n via╚Ťa noastr─â ╚Öi ne vom teme de libertate. ├Äntr-o lume ├«n care nu ne ar─ât─âm r─ânile pe care cu to╚Ťii le avem, ├«nv─â╚Ť─âm mai degrab─â s─â p─ârem doar ferici╚Ťi, doar corec╚Ťi ╚Öi doar buni ╚Öi invincibili.

ÔÇ×Atunci c├«nd intru ├«n panic─â m─â blochez ╚Öi nu mai pot reac╚Ťiona. Nu mai am nici cuvinte ╚Öi nici g├«nduri. Se produce un vid, un blocaj care dureaz─â momente bune, p├«n─â la ore, chiar dac─â real nu am fost ├«n nici un pericol. Nu am suferit niciodat─â o traum─â major─â ╚Öi nu ├«n╚Ťeleg de ce atunci c├«nd ╚Öeful ├«mi solicit─â prezen╚Ťa ├«ntr-o ╚Öedin╚Ť─â vreau s─â fug ╚Öi s─â m─â ascund, tremur ╚Öi simt c─â ├«mi pierd aerul, ame╚Ťesc ╚Öi am senza╚Ťia c─â voi le╚Öina. Ultimele d─â╚Ťi nu am putut intra ├«n ╚Öedin╚Ť─â. Colegii mei s-au speriat ╚Öi au chemat ambulan╚Ťa. Mi-au spus c─â am f─âcut un atac de panic─â. Am ├«nceput s─â investighez ce se ├«nt├«mpl─â cu mine, pentru c─â ceea ce citeam despre atacul de panic─â mi se p─ârea c─â nu sem─âna cu simptomele mele. Eu pur ╚Öi simplu nu reac╚Ťionam, m─â blocam ├«n interiorul meu.ÔÇŁ Pacienta a fost suspectat─â de afazie de medicul de familie ╚Öi trimis─â la un medic neurolog. Afazia este o afec╚Ťiune care apare ├«n urma unui traumatism cranian, a unui accident vascular cerebral, a unei tumori cerebrale sau a instal─ârii unei boli degenerative, iar ├«n cazuri rare debutul acestora poate fi la o v├«rst─â t├«n─âr─â. Pacienta nu era afazic─â ├«n sensul strict al diagnosticului (s─â-╚Öi piard─â limbajul sau ├«n╚Ťelegerea acestuia), ci era o form─â de afazie expresiv─â, ├«n╚Ťelegea ce se ├«nt├«mpla, dar nu putea reac╚Ťiona dec├«t prin fraze scurte ╚Öi prin dificultatea de a se exprima ├«n faze mai lungi, pentru o scurt─â perioad─â de timp, de ordinul minutelor spre o or─â. ├Än acele momente, tensiunea arterial─â sc─âdea ╚Öi se sim╚Ťea ame╚Ťit─â, trebuind s─â se a╚Öeze. Ulterior medicul i-a indicat psihoterapia, care a scos la iveal─â traume emo╚Ťionale ├«n mediul ╚Öcolar, c├«t ╚Öi presiunea preluat─â de a nu-╚Öi dezam─âgi familia ╚Öi profesorii care avea a╚Ötept─âri s─â exceleze. Aceast─â presiune, ├«n timp, s-a transformat ├«ntr-o determinare ╚Öi o ambi╚Ťie de a excela, dar cu costuri la nivel emo╚Ťional uria╚Öe. Uneori vomita ├«nainte de examene sau ├«naintea unei ╚Öedin╚Ťe, iar atunci c├«nd era luat─â prin surprindere, pur ╚Öi simplu se bloca. Lipsa de predictibilitate ├«i paraliza sistemul nervos, iar reac╚Ťiile deveniser─â din ce ├«n ce mai greu de gestionat. C├«nd ├«╚Öi revenea, compensa prin m├«ncatul compulsiv pentru a putea regla chimia creierului, ╚Ötiut fiind c─â, atunci c├«nd m├«nc─âm, creierul nostru secret─â endorfine ╚Öi serotonin─â, care ne fac s─â ne sim╚Ťim lini╚Öti╚Ťi, alina╚Ťi ╚Öi bine. E o stare de pl─âcere. Tocmai de aceea, de multe ori atunci c├«nd ne sim╚Ťim tri╚Öti, epuiza╚Ťi ne regal─âm cu ÔÇ×ceva bunÔÇŁ. Doar c─â pe moment ne sim╚Ťim bine, apoi scade nivelul neurotransmi╚Ť─âtorilor buni ╚Öi vom dori s─â consum─âm din nou, ceea ce poate duce la diferite adic╚Ťii pentru alimente sau zah─âr ╚Öi la alte boli cum ar fi bolile cardiace, diabet, anxietate, depresie, atac cerebral. Ast─âzi este demonstrat─â ╚Ötiin╚Ťific leg─âtura dintre creier, corp, mediu ╚Öi vulnerabilitatea genetic─â. Ceea ce se petrece ├«n creierul nostru modific─â biochimia corpului, iar chimia creierului nostru este ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu mediul ├«n care ne dezvolt─âm.     

O alt─â form─â de rezilien╚Ť─â a creierului este disocierea. Creierul nostru are capacitatea de a-╚Öi g─âsi resursele, atunci c├«nd s├«ntem stresa╚Ťi, prin starea disociativ─â. Disocierea este un mecanism psihic complex care are rolul de a ne proteja atunci c├«nd tr─âim o starea de tensiune psihic─â foarte crescut─â, f─âc├«ndu-ne s─â ne retragem ├«n interior din exterior. Precum un melc care ├«╚Öi poart─â cochilia cu el, tot a╚Öa ╚Öi noi ne retragem ├«n cochilia interioar─â. ├Än stare de disociere, fiziologia corpului se manifest─â prin nevoia de odihn─â, somn, visare, tolerare a durerii; este precum un pansament care protejeaz─â prin reducerea frecven╚Ťei cardiace, restabilirea circula╚Ťiei s├«ngelui ├«n corpul nostru, eliberarea analgezicelor naturale (encefaline, endorfine). Dar cel mai bun pansament este gratifica╚Ťia ob╚Ťinut─â din rela╚Ťii, inclusiv rela╚Ťiile cu animalele.

Cum se leag─â toate cele mai de sus de impostur─â, v─â ve╚Ťi ├«ntreba. C├«nd s├«ntem mici s├«ntem vulnerabili. Dac─â primim neglijare ╚Öi lips─â de interes pentru fiin╚Ťa care s├«ntem, neacceptare a ceea ce s├«ntem, iar emo╚Ťiile noastre s├«nt invalidate constant, ne vom sim╚Ťi respin╚Öi, neimportan╚Ťi, neiubi╚Ťi. Lipsa iubirii ╚Öi a valid─ârii ne face s─â ne disociem ╚Öi s─â construim un alt sine care s─â nu poat─â fi r─ânit. Pe cel real ├«l ascundem bine, deoarece eul real nu a meritat s─â fie iubit ╚Öi construim un eu care s─â ├«ndeplineasc─â ceea ce a╚Öteapt─â ceilal╚Ťi de la noi, ├«n func╚Ťie de scala de valori a acestora ╚Öi nu a noastr─â. Toate acestea ne vor face s─â ne sim╚Ťim inadecva╚Ťi, ca ╚Öi cum am avea un defect fundamental din moment ce nu putem fi iubi╚Ťi de adul╚Ťii din via╚Ťa noastr─â. Copilul nu ├«n╚Ťelege atunci c─â incapacitatea adul╚Ťilor de a fi echilibra╚Ťi ╚Öi regla╚Ťi chimic este problema lor, iar el nu este responsabil. Acest lucru va duce la manifest─âri narcisice de a atrage aten╚Ťia mai t├«rziu asupra lui, ceea ce va implica o stim─â de sine sc─âzut─â, o stare de vigilen╚Ť─â de a nu fi descoperit, pentru c─â, dac─â vom fi v─âzu╚Ťi a╚Öa cum s├«ntem ├«n realitate, ÔÇ×defec╚ŤiÔÇŁ, vom fi respin╚Öi din nou ╚Öi nu mai dorim s─â tr─âim starea de durere emo╚Ťional─â care ne dezorganizeaz─â chimia creierului, dar ╚Öi fiziologia corpului, ╚Öi ne dezvolt─â sentimentul de impostur─â. Este des ├«nt├«lnit acest sentiment ╚Öi este surprinz─âtor c├«╚Ťi oameni se confrunt─â cu el. Dac─â vom face o introspec╚Ťie, ├«l vom putea lega de felul ├«n care am fost crescu╚Ťi ╚Öi de c├«t de regla╚Ťi au fost adul╚Ťii care au contribuit la dezvoltarea noastr─â.

Meg Jay, psiholog ╚Öi profesor de psihologie, scrie ├«n cartea sa Supernormal despre  capacitatea noastr─â de rezilien╚Ť─â ca fiind un fenomen individual, care ├«i determin─â pe cei care reu╚Öesc ├«n via╚Ť─â s─â-╚Öi construiasc─â un eu func╚Ťional, ├«n ciuda adversit─â╚Ťilor emo╚Ťionale din copil─ârie, dar care ├«i face s─â se simt─â impostori ├«n ochii lor datorit─â tiraniei trecutului, care le st─âp├«ne╚Öte prezentul ╚Öi viitorul ╚Öi care duce la un mod dispropor╚Ťionat de a percepe via╚Ťa.

Asocia╚Ťia American─â de Psihologie spune c─â rezilien╚Ťa este capacitatea nea╚Öteptat─â de a ne descurca ├«n ciuda condi╚Ťiilor nefavorabile unei dezvolt─ârii armonioase, fiind succesul ob╚Ťinut ├«n ciuda marilor obstacole, care apare atunci c├«nd reu╚Öim s─â transform─âm ├«n bine ceea ce a fost ├«n mare parte r─âu. Rezilien╚Ťi s├«ntem cu to╚Ťii, doar c─â unii dintre noi reu╚Öim s─â vindec─âm din traumele copil─âriei prin puterea de a fi recunosc─âtori vie╚Ťii a╚Öa cum este, cu bune ╚Öi mai pu╚Ťin bune. Se ├«nt├«mpl─â, dup─â cum scrie Meg Jay, c├«nd tr─âim o via╚Ť─â ÔÇ×├«n care cotidianul pare extraordinarÔÇŁ, ├«n care libertatea pe care o dob├«ndim uneori ├«nseamn─â o ÔÇ×via╚Ť─â plictisitoareÔÇŁ, ├«nconjura╚Ťi de familie, animale, plimb─âri, un loc de munc─â, prieteni ╚Öi c─âr╚Ťi ╚Öi ├«n care nu vom mai tr─âi cu frica fa╚Ť─â de ceilal╚Ťi, cu teama c─â, dac─â ar afla cine s├«ntem cu adev─ârat, ne vor alunga.

Nu exist─â o pedagogie m├«ntuitoare ╚Öi nici un adev─âr unic ╚Öi absolut, exist─â imperfec╚Ťiunea noastr─â, ├«n care ne vom da voie s─â merit─âm lucruri ╚Öi cuvinte bune ╚Öi vom alege s─â fim defini╚Ťi de cele mai bune lucruri care s├«nt ├«n noi, nu de cele rele la care am fost supu╚Öi.

C─ât─âlina Dumitrescu este psiholog.

Foto: flickr

Week end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii jpeg
Week-end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii
Pe undeva, este ╚Öi o dulce ╚Öi t├«rzie r─âzbunare a noastr─â, cu toate c─â ├«ntregul patrimoniu mo╚Ötenit dup─â 1918 apar╚Ťine statului rom├ón, indiferent de st─âp├«nitori, supu╚Öi ╚Öi complicatele raporturi care au existat ├«n trecut ├«ntre ei.
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu jpeg
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu
├Ä╚Ťi scriu, pentru c─â recent s-a reeditat una dintre c─âr╚Ťile tale.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
La ora prînzului
E o aten╚Ťie pentru lumea mic─â, nev─âzut─â, ├«n mi╚Öcare, din jurul nostru, pentru care parc─â n-am avut ochi p├«n─â acum.
La stînga sau la dreapta? jpeg
La stînga sau la dreapta?
G├«ndirea binar─â ÔÇô natur─â versus cultur─â ÔÇô este prea rigid─â ca s─â explice complexitatea comportamentului verbal, care ├«n mod clar e o combina╚Ťie ├«ntre cele dou─â.
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei?  ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols jpeg
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei? ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols
Ceea ce suscit─â interesul ÔÇ×diagnosticianuluiÔÇŁ s├«nt atitudinile tot mai multor oameni. ├Än primul r├«nd, leg─âtura invers propor╚Ťional─â ├«ntre ÔÇ×lipsa de informa╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×opiniile fermeÔÇŁ.
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai jpeg
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai
S├«ntem ├«ntr-o alt─â etap─â a unui r─âzboi surd p├«n─â acum, ├«ntr-o nou─â formul─â, ÔÇ×reloadedÔÇŁ, dar tot h├«d─â, de a ne raporta la alteritate.
Procese de onirin╚Ť─â jpeg
Procese de onirin╚Ť─â
Niciodat─â nu ╚Ötii ce conduce la vis, pe c├«nd ce vine dup─â aceea e mai limpede: rememorarea, reluarea lui ├«n g├«nd p├«n─â la dispari╚Ťie.
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ jpeg
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ
Respectul difer─â de polite╚Ťe, at├«t ├«n categoriile etice, c├«t ╚Öi la locul de munc─â.
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile jpeg
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile
La nivelul societ─â╚Ťii noastre ├«nt├«lnim mul╚Ťi oameni care func╚Ťioneaz─â ├«n rol de victim─â, e mai simplu s─â plas─âm responsabilitatea ├«n exteriorul nostru dec├«t s─â ne asum─âm alegerile.
Vise la feminin jpeg
Vise la feminin
H├ęl├Ęne Cixous reordoneaz─â material dintr-un jurnal de vise imens, m─ârturisind c─â n-a modificat nimic din ebo╚Öa ini╚Ťial─â.
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american jpeg
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american
Tesla ╚Öi alte afaceri ÔÇ×nou ├«mbog─â╚ŤiteÔÇť se bazeaz─â adesea┬ápe finan╚Ť─âri externe, nu pe profituri.
Adapta╚Ťi pentru viitor  Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne jpeg
Adapta╚Ťi pentru viitor. Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne
Fericirea ne arat─â cum s─â devenim eroi ai propriei noastre vie╚Ťi, ce ├«nseamn─â ╚Öi cum s─â fim cu adev─ârat ni╚Öte eroi buni ╚Öi frumo╚Öi.
Traduc─âtorul orchestr─â ÔÇô interviu cu Andrei VIERU jpeg
Drag─â domnule Andrei Cornea
Un om despre care nu s├«ntem siguri c─â a existat vreodat─â ÔÇô de exemplu, Arjuna din┬áBhagavad-Gita┬áÔÇô face parte din umanitate sau nu?
ÔÇ×Unde ni s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť jpeg
ÔÇ×Unde ni-s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť
Oniriștii nu pornesc de la visele lor nocturne, inventînd hiperlucid altele, diurne.
De ce a murit macroeconomia? jpeg
De ce a murit macroeconomia?
P├«n─â c├«nd economi╚Ötii nu vor recunoa╚Öte existen╚Ťa unei incertitudini inevitabile, nu se va putea vorbi de o teorie macroeconomic─â, ci doar de m─âsuri de prevenire pentru situa╚Ťii de urgen╚Ť─â.
Contabilitatea schimb─ârilor climatice jpeg
Contabilitatea schimb─ârilor climatice
ÔÇ×COP26ÔÇŁ, Conferin╚Ťa ONU privind schimb─ârile climatice de la Glasgow, a adus o important─â mutare de accent de la responsabilitatea guvernelor la puterea sectorului privat.
Visele de apoi jpeg
Visele de apoi
C├«╚Ťi nu ne trezim, ├«n veghea imediat urm─âtoare unui co╚Ömar, cu ve╚Önica analogie dintre spa╚Ťiul oniric ╚Öi via╚Ťa de apoi?
Imagine, iconoclasm, icoan─â jpeg
Imagine, iconoclasm, icoan─â
Imaginea e liber─â de orice cenzur─â, de orice limit─â tehnologic─â.
O afacere bun─â jpeg
O afacere bun─â
Militarii nu s├«nt mai de╚Ötep╚Ťi dec├«t al╚Ťi oameni, dar se pricep de minune s─â stoarc─â din fiecare soldat maximum de efort ├«n minimum de timp.
Antinomiile istorice ale ortodoxiei jpeg
Rămîne Dumnezeu dator?
Vorb─âria care consum─â via╚Ťa chiar ╚Öi ├«n preajma mor╚Ťii arat─â cel mai bine inconsisten╚Ťa caracterelor.
Dileme auctoriale jpeg
Dileme auctoriale
Atunci cînd lectura devine boală, lucru destul de frecvent, leacul vindecării trebuie căutat în altă parte: cartea nu mai e medicament, iar biblioteca nu mai e farmacie.
F─ât Frumos de Magheru jpeg
F─ât-Frumos de Magheru
Cum stăteam noi așa, prin gangul care făcea legătura cu trotuarul a apărut o arătare cu copite.
Trei pactizan╚Ťi cu visul jpeg
Trei pactizan╚Ťi cu visul
Odată calea deschisă, bolnavul ajunge să comunice cu presupusa lume a spiritelor încă din stare de veghe.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.