Despre a fi singur sau a fi ├«ntr-o rela╚Ťie

Despre a fi singur sau a fi ├«ntr o rela╚Ťie jpeg

├Än percep╚Ťia colectiv─â, o persoan─â care este singur─â ÔÇ×nu a fost aleas─âÔÇŁ. Presiunea pe care aceasta o resimte din partea celor din jur este mare, e o presiune care duce la o stare de suferin╚Ť─â ╚Öi care, ├«n timp, ├«i afecteaz─â stima de sine. Persoana chiar ajunge s─â g├«ndeasc─â c─â este ceva ├«n neregul─â cu ea de nu-╚Öi g─âse╚Öte un partener. La nivel general, oamenii percep singur─âtatea ca ├«nsemn├«nd doar suferin╚Ť─â ╚Öi ca fiind ceva profund gre╚Öit cu ei din moment ce nu-╚Öi g─âsesc pe cineva, dup─â cum ne spun toate filmele ╚Öi pove╚Ötile despre g─âsirea sufletului-pereche. Avem tendin╚Ťa s─â ne ghid─âm via╚Ťa noastr─â dup─â acest unic obiectiv de a g─âsi pe cineva cu care s─â ne tr─âim via╚Ťa p├«n─â la ad├«nci b─âtr├«ne╚Ťi, iar dac─â nu se ├«nt├«mpl─â, g├«ndim c─â nu am avut noroc ╚Öi vom c─âuta tot felul de solu╚Ťii, leacuri, rug─âciuni, ritualuri dubioase pentru g─âsirea jum─ât─â╚Ťii.

Practic, devenim sclavii acestui unic obiectiv de a avea pe cineva, cu orice pre╚Ť, pentru a putea fi ÔÇ×├«n r├«ndul lumiiÔÇŁ ╚Öi pentru a nu mai tr─âi cu presiunea c─â este ceva nepotrivit ├«n noi, dac─â nu am g─âsit un partener de via╚Ť─â ╚Öi nu am fost ╚Öi noi ÔÇ×ale╚ÖiÔÇŁ. Aici apar ru╚Öinea ╚Öi frica de a fi descoperi╚Ťi a╚Öa cum s├«ntem.

Nici nu mai distingem dac─â ne este ├«ntr-adev─âr fric─â s─â r─âm├«nem singuri sau ne este mai mult fric─â de presiunea de a nu fi ÔÇ×├«n r├«ndul lumiiÔÇŁ, ├«n care nu ne reg─âsim ├«n mod real. Se activeaz─â astfel frica de libertate, de a ├«ndr─âzni s─â tr─âie╚Öti ├«n acord cu tine ╚Öi nu ├«n acord cu a╚Ötept─ârile celor din jur, cei care cred c─â ╚Ötiu mai bine cum trebuie s─â tr─âie╚Öti ╚Öi care caut─â prin manipulare s─â-╚Öi impun─â voin╚Ťa. Aici reg─âsim multe familii care func╚Ťioneaz─â prin presiune, manipulare ╚Öi pedeaps─â dac─â copilul devenit adult nu ├«ndepline╚Öte ceea ce familia a╚Öteapt─â.

S├«nt ╚Öi ast─âzi mul╚Ťi adul╚Ťi care func╚Ťioneaz─â la nivel emo╚Ťional ├«ntr-un mod infantil, care ├«╚Öi abuzeaz─â partenerul datorit─â propriei nesiguran╚Ťe ╚Öi ├«ncrederii ├«n sine sc─âzute c─â ar putea fi iubi╚Ťi pentru ceea ce s├«nt, dezvolt├«nd comportamente de control ╚Öi gelozie. Care nu mai s├«nt conecta╚Ťi unul la cel─âlalt ├«ntr-un mod ├«n care iubirea s─â fie nuan╚Ťa dominant─â ╚Öi care r─âm├«n ├«n captivitatea rela╚Ťiei din frica de a fi singuri. Iar atunci c├«nd rela╚Ťia este una disfunc╚Ťional─â, nimic nu o duce ├«nspre mai r─âu dec├«t minciunile ├«n care s├«ntem ├«nv─â╚Ťa╚Ťi s─â func╚Ťion─âm ╚Öi pe care le-am avut ca tipar ├«n mediul din preajma noastr─â.

O cercetare publicat─â ├«n Personality and Individual Differences despre singur─âtate spune c─â aceasta afecteaz─â starea de bine a oamenilor, economia ╚Öi duce la cre╚Öterea ├«ngrijirilor de specialitate. Starea de suferin╚Ť─â apare datorit─â discrepan╚Ťei ├«ntre ceea ce avem (rela╚Ťia sau lipsa acesteia) ╚Öi ceea ce dorim, iar presiunea de a fi ├«ntr-o rela╚Ťie scade odat─â cu ├«naintarea ├«n v├«rst─â ╚Öi afecteaz─â mai mult b─ârba╚Ťii dec├«t femeile. De altfel, se justific─â prin presiunea la care b─âie╚Ťii s├«nt expu╚Öi ├«n copil─ârie prin mesajele educa╚Ťiei primite: e╚Öti slab dac─â ├«╚Ťi ar─â╚Ťi emo╚Ťiile, b─âie╚Ťii s├«nt puternici, b─ârba╚Ťii nu pl├«ng, ei s├«nt duri, de succes, obiectualizeaz─â femeia, cuceresc, fac bani, s├«nt homofobi. Din p─âcate, primind asemenea ├«ndemnuri ╚Öi imprim├«nd aceste tipare mentale, atunci c├«nd starea lor psihic─â este afectat─â, ├«ntruc├«t sensibilitatea este o tr─âs─âtur─â a s─ân─ât─â╚Ťii noastre psihice ╚Öi se afl─â ├«n noi to╚Ťi indiferent de gen, mul╚Ťi recurg la adic╚Ťii ca form─â de evitare a tr─âirii suferin╚Ťei.

Percep╚Ťia conform c─âreia nu s├«ntem ├«mplini╚Ťi dec├«t dac─â avem un partener ╚Öi reducerea noastr─â doar la rolul de partener aduce mult─â durere ├«n via╚Ťa multor oameni. Dac─â facem un pas ├«n spate ╚Öi ra╚Ťionaliz─âm pu╚Ťin vom ├«n╚Ťelege c─â noi nu s├«ntem doar ├«n rolul de partener, noi ├«ndeplinim mai multe roluri pe parcursul vie╚Ťii noastre, cum ar fi acela de fii/fiice, de prieteni, de profesioni╚Öti, de colegi, de iubi╚Ťi. Nu este s─ân─âtos psihic ╚Öi nici o perspectiv─â corect─â s─â ne reducem la rolul de partener, s─â ne privim doar din acest unghi. O persoan─â implic─â multe ├«nsu╚Öiri psihice, intelectuale, emo╚Ťionale, fizice, nu este doar partenerul lui X sau doar profesionistul, sau scriitorul, sau medicul, sau tehnicianul; noi s├«ntem un ├«ntreg ╚Öi dac─â o anumit─â fa╚Ťet─â a noastr─â din multitudinea acestora nu este ├«ndeplinit─â, nu ├«nseamn─â c─â noi s├«ntem mai pu╚Ťin valoro╚Öi. A te reduce doar la rolul de partener ├«nseamn─â o s─âr─âcire interioar─â ╚Öi o anulare a propriei identit─â╚Ťi.

Stigmatul de fi singur ╚Öi sentimentul de a te sim╚Ťi singur cu care multe persoane tinere se confrunt─â vin din tiparele educa╚Ťionale, deoarece mesajele primite s├«nt gre╚Öite, iar a ├«n╚Ťelege c─â acestea nu s├«nt cele bune pentru noi necesit─â introspec╚Ťie. Un mesaj care blocheaz─â este cel ├«n care ╚Ötim c─â trebuie s─â fim neap─ârat cu cineva, indiferent de c├«t de diferi╚Ťi s├«ntem ╚Öi c├«t de neferici╚Ťi ne facem. Exist─â o lips─â a educa╚Ťiei emo╚Ťionale prin care s─â con╚Ötientizezi c─â a fi l├«ng─â cineva ├«nseamn─â s─â alegi s─â fii ├«n acea rela╚Ťie, l├«ng─â o persoan─â unde te sim╚Ťi iubit, ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi respectat. Unde identitatea ta exist─â ├«n armonie, l├«ng─â a celuilalt, nu ├«n lupt─â cu partenerul, c─âut├«nd s─â vedem care domin─â ╚Öi la cine este puterea. Atunci c├«nd s├«ntem ├«mpreun─â cu un partener l├«ng─â care func╚Ťion─âm ├«n armonie, chimia creierului nostru elibereaz─â neurotransmi╚Ť─âtorii pl─âcerii ╚Öi ai fericirii: endorfine, serotonin─â ╚Öi oxitocin─â. Creierul nostru, datorit─â neuroplasticit─â╚Ťii, modific─â la propriu structura sinapselor neurale, adic─â retraseaz─â noi c─âi neurale. Nivelul oxitocinei este responsabil cu ata╚Öamentul nostru, loialitatea, iubirea, iar pentru a cre╚Öte nivelul acesteia este necesar s─â ne ╚Ťinem ├«n bra╚Ťe, s─â ne m├«ng├«iem ╚Öi s─â ne ├«mbr─â╚Ťi╚Ö─âm, s─â avem parte de o rela╚Ťie s─ân─âtoas─â emo╚Ťional.

28111243114 07aa36fa78 o jpg jpeg

Dac─â s├«ntem ├«ntr-o rela╚Ťie ├«n care s├«ntem ├«ntr-at├«t de deconecta╚Ťi ├«nc├«t gesturile de tandre╚Ťe nu mai exist─â, creierul sufer─â la propriu, devenind stresat ╚Öi eliber├«nd cortizol (hormonul stresului) ╚Öi adrenalin─â, substan╚Ťe pe care le utiliz─âm ├«n starea de lupt─â, de atac, ╚Öi vasopresin─â care este r─âspunz─âtoare de cre╚Öterea tensiunii arteriale. A╚Öadar, fie c─â s├«ntem ├«ntr-o rela╚Ťie, fie c─â nu, lipsa echilibrului psihic produce modific─âri chimice ale creierului ╚Öi duce la consecin╚Ťe neurologice ╚Öi deficite ├«n via╚Ťa social─â ╚Öi personal─â.

A alege singur─âtatea nu ├«nseamn─â c─â nu e╚Öti suficient de bun pentru c─â nu ai fost ales, este despre faptul c─â nu ai ales pe cineva ├«ntruc├«t valorile de via╚Ť─â nu au fost similare. Or, dac─â aici exist─â o diferen╚Ť─â major─â, dup─â ce trece atrac╚Ťia erotic─â ╚Öi te dai jos din pat, realizezi c─â nu ave╚Ťi prea mare lucru ├«n comun. O rela╚Ťie func╚Ťional─â implic─â valori comune de via╚Ť─â, sentimente de bun─âtate unul fa╚Ť─â de cel─âlalt ╚Öi siguran╚Ť─â. Siguran╚Ťa implic─â loialitatea ╚Öi respectul fa╚Ť─â de partener, dar ╚Öi fa╚Ť─â de tine ├«nsu╚Ťi. A nu-╚Ťi ├«nc─âlca valorile ╚Öi principiile r─âm├«n├«nd loial ╚Öi fidel rela╚Ťiei oficiale ├«nseamn─â respect de sine. Atunci c├«nd tr─âdezi valorile stabilite ale rela╚Ťiei monogame, te tr─âdezi pe tine ├«nsu╚Ťi ├«n primul r├«nd, apoi ├«╚Ťi tr─âdezi ╚Öi partenerul. Dac─â e╚Öti un om s─ân─âtos emo╚Ťional vei ├«n╚Ťelege c─â tr─âdarea vine la pachet cu suferin╚Ť─â, nu numai pentru cel pe care l-ai tr─âdat, nici pentru cel pe care l-ai adus nou ├«n rela╚Ťia de cuplu, dar ╚Öi pentru tine. Nu te placi pentru ce faci, iar ├«n ad├«ncul fiec─âruia dintre noi ╚Ötim care este adev─ârul, doar c─â sunetul lui este prea puternic ╚Öi c─âut─âm s─â-l acoperim cu diferite lucruri prin care s─â-l evit─âm m─âiestru. Uneori ne iese chiar pentru ├«ntreaga via╚Ť─â, doar c─â adev─ârul nu poate fi evitat total a╚Öa cum am vrea s─â credem, acesta va ie╚Öi la suprafa╚Ť─â printr-o suferin╚Ť─â fizic─â, la un moment dat. Totul este ├«n noi ╚Öi tot ce facem are consecin╚Ťe ├«n via╚Ťa noastr─â ╚Öi a celor din preajma noastr─â.

Singur─âtatea este o alegere, uneori con╚Ötient─â, alteori necon╚Ötientizat─â, dar oricum ar fi este o alegere. ╚śi este ├«n regul─â s─â o alegi dac─â nu dore╚Öti o rela╚Ťie sau dac─â nu ├«nt├«lne╚Öti un om cu valori asem─ân─âtoare. E mai s─ân─âtos pentru igiena psihic─â s─â fii singur dec├«t s─â intri ├«ntr-o rela╚Ťie ├«n care s─â ├«╚Ťi mobilizezi resursele pentru a te lupta ╚Öi a te ap─âra, unde nu te po╚Ťi ar─âta descoperit ╚Öi nu ├«╚Ťi po╚Ťi permite vulnerabilitatea.

Trebuie schimbate mentalitatea c─â e╚Öti preten╚Ťios ╚Öi ru╚Öinea ce o implic─â crezul c─â ar fi ceva inadecvat la tine dac─â ├«╚Ťi dore╚Öti o persoan─â care s─â-╚Ťi corespund─â, nu un partener de care s─â ai grij─â, care s─â func╚Ťioneze ca adult ├«n rol emo╚Ťional de copil, pe care s─â-l ├«ngrije╚Öti exasperat, sper├«nd ├«n maturizarea acestuia ├«ntr-o bun─â zi care nu mai vine, situa╚Ťie care, ├«n timp, aduce ╚Öi mult─â furie la adresa partenerului. Trebuie schimbat─â aceast─â etichet─â care este pus─â celor care nu aleg pe oricine ╚Öi care caut─â un partener l├«ng─â care s─â poat─â fi ├«n convivialitate. A fi singur are beneficii, la fel ca a fi ├«ntr-o rela╚Ťie. Ambele situa╚Ťii au ╚Öi beneficii, ╚Öi neajunsuri. Este o alegere individual─â ce implic─â valorile ╚Öi tiparele ├«n care am fost crescu╚Ťi ╚Öi care ╚Öi-au l─âsat amprenta asupra noastr─â.

Camus spune ├«n Nunta: ÔÇ×Inima ├«mi era plin─â de o ciudat─â bucurie, de bucuria care izvor─â╚Öte din con╚Ötiin╚Ťa ├«mp─âcat─â. [...] tocmai asta sim╚Ťeam ╚Öi eu: ├«mi jucasem bine rolul, ├«mi f─âcusem meseria de om ╚Öi faptul de-a fi cunoscut bucuria pre╚Ť de o zi ├«ntreag─â nu mi se p─ârea o reu╚Öit─â excep╚Ťional─â, ci ├«mplinirea patetic─â a unei condi╚Ťii care, ├«n anumite ├«mprejur─âri, face din fericire o datorie. Reg─âsim atunci singur─âtatea, dar de data aceasta ├«n satisfac╚ŤieÔÇŁ.

A fi ├«ntr-o rela╚Ťie este o alt─â alegere, iar dac─â o faci s─â fie una func╚Ťional─â po╚Ťi avea parte de o stare de bine ╚Öi de echilibru, care aduce ├«mplinire. Pentru a avea o rela╚Ťie func╚Ťional─â e important s─â ├«n╚Ťelegem c─â miturile ÔÇ×au tr─âit ferici╚Ťi p├«n─â la ad├«nci b─âtr├«ne╚ŤiÔÇŁ r─âm├«n pove╚Öti, cei care tr─âiesc ferici╚Ťi muncesc zi de zi la rela╚Ťia lor, rezolv─â disfunc╚Ťionalit─â╚Ťi, conflicte, vorbesc cu sinceritate, repar─â, se iart─â, se ├«ngrijesc de rela╚Ťia lor sexual─â, au grij─â de igiena lor, ├«╚Öi accept─â diferen╚Ťele, r─âm├«n bl├«nzi unul cu cel─âlalt, ├«╚Öi ofer─â sprijin, nu se critic─â, nu se judec─â, ├«╚Öi r─âm├«n credincio╚Öi. Altfel, devine o rela╚Ťie abuziv─â care te paraziteaz─â ╚Öi, fix cum face un parazit care se hr─âne╚Öte cu buc─â╚Ťi din tine, merge p├«n─â te epuizeaz─â ╚Öi te ├«mboln─âve╚Öte.

Pare mult, dar, indiferent ce vom alege, nu ce ne va alege, este o munc─â de o via╚Ť─â care aduce cu sine multe beneficii, dac─â s├«ntem con╚Ötien╚Ťi ╚Öi prezen╚Ťi ├«n via╚Ťa noastr─â. Unora ne iese natural, s├«nt pu╚Ťini aceia; al╚Ťii avem nevoie de sprijin. Dar ce bine c─â tr─âim aceste timpuri ├«n care informa╚Ťia poate fi accesat─â cu u╚Öurin╚Ť─â, putem alege ╚Öi putem afla ╚Öi ├«n╚Ťelege at├«tea, ╚Öi mai ales putem vindeca.

Cătălina Dumitrescu este psiholog clinician specialist, psihoterapeut în terapie cognitiv-comportamentală.

Foto: flickr.com

Week end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii jpeg
Week-end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii
Pe undeva, este ╚Öi o dulce ╚Öi t├«rzie r─âzbunare a noastr─â, cu toate c─â ├«ntregul patrimoniu mo╚Ötenit dup─â 1918 apar╚Ťine statului rom├ón, indiferent de st─âp├«nitori, supu╚Öi ╚Öi complicatele raporturi care au existat ├«n trecut ├«ntre ei.
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu jpeg
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu
├Ä╚Ťi scriu, pentru c─â recent s-a reeditat una dintre c─âr╚Ťile tale.
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine? jpeg
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu-i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine?
Este demonstrat─â ╚Ötiin╚Ťific leg─âtura dintre creier, corp, mediu ╚Öi vulnerabilitatea genetic─â.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
La ora prînzului
E o aten╚Ťie pentru lumea mic─â, nev─âzut─â, ├«n mi╚Öcare, din jurul nostru, pentru care parc─â n-am avut ochi p├«n─â acum.
La stînga sau la dreapta? jpeg
La stînga sau la dreapta?
G├«ndirea binar─â ÔÇô natur─â versus cultur─â ÔÇô este prea rigid─â ca s─â explice complexitatea comportamentului verbal, care ├«n mod clar e o combina╚Ťie ├«ntre cele dou─â.
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei?  ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols jpeg
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei? ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols
Ceea ce suscit─â interesul ÔÇ×diagnosticianuluiÔÇŁ s├«nt atitudinile tot mai multor oameni. ├Än primul r├«nd, leg─âtura invers propor╚Ťional─â ├«ntre ÔÇ×lipsa de informa╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×opiniile fermeÔÇŁ.
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai jpeg
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai
S├«ntem ├«ntr-o alt─â etap─â a unui r─âzboi surd p├«n─â acum, ├«ntr-o nou─â formul─â, ÔÇ×reloadedÔÇŁ, dar tot h├«d─â, de a ne raporta la alteritate.
Procese de onirin╚Ť─â jpeg
Procese de onirin╚Ť─â
Niciodat─â nu ╚Ötii ce conduce la vis, pe c├«nd ce vine dup─â aceea e mai limpede: rememorarea, reluarea lui ├«n g├«nd p├«n─â la dispari╚Ťie.
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ jpeg
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ
Respectul difer─â de polite╚Ťe, at├«t ├«n categoriile etice, c├«t ╚Öi la locul de munc─â.
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile jpeg
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile
La nivelul societ─â╚Ťii noastre ├«nt├«lnim mul╚Ťi oameni care func╚Ťioneaz─â ├«n rol de victim─â, e mai simplu s─â plas─âm responsabilitatea ├«n exteriorul nostru dec├«t s─â ne asum─âm alegerile.
Vise la feminin jpeg
Vise la feminin
H├ęl├Ęne Cixous reordoneaz─â material dintr-un jurnal de vise imens, m─ârturisind c─â n-a modificat nimic din ebo╚Öa ini╚Ťial─â.
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american jpeg
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american
Tesla ╚Öi alte afaceri ÔÇ×nou ├«mbog─â╚ŤiteÔÇť se bazeaz─â adesea┬ápe finan╚Ť─âri externe, nu pe profituri.
Adapta╚Ťi pentru viitor  Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne jpeg
Adapta╚Ťi pentru viitor. Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne
Fericirea ne arat─â cum s─â devenim eroi ai propriei noastre vie╚Ťi, ce ├«nseamn─â ╚Öi cum s─â fim cu adev─ârat ni╚Öte eroi buni ╚Öi frumo╚Öi.
Traduc─âtorul orchestr─â ÔÇô interviu cu Andrei VIERU jpeg
Drag─â domnule Andrei Cornea
Un om despre care nu s├«ntem siguri c─â a existat vreodat─â ÔÇô de exemplu, Arjuna din┬áBhagavad-Gita┬áÔÇô face parte din umanitate sau nu?
ÔÇ×Unde ni s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť jpeg
ÔÇ×Unde ni-s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť
Oniriștii nu pornesc de la visele lor nocturne, inventînd hiperlucid altele, diurne.
De ce a murit macroeconomia? jpeg
De ce a murit macroeconomia?
P├«n─â c├«nd economi╚Ötii nu vor recunoa╚Öte existen╚Ťa unei incertitudini inevitabile, nu se va putea vorbi de o teorie macroeconomic─â, ci doar de m─âsuri de prevenire pentru situa╚Ťii de urgen╚Ť─â.
Contabilitatea schimb─ârilor climatice jpeg
Contabilitatea schimb─ârilor climatice
ÔÇ×COP26ÔÇŁ, Conferin╚Ťa ONU privind schimb─ârile climatice de la Glasgow, a adus o important─â mutare de accent de la responsabilitatea guvernelor la puterea sectorului privat.
Visele de apoi jpeg
Visele de apoi
C├«╚Ťi nu ne trezim, ├«n veghea imediat urm─âtoare unui co╚Ömar, cu ve╚Önica analogie dintre spa╚Ťiul oniric ╚Öi via╚Ťa de apoi?
Imagine, iconoclasm, icoan─â jpeg
Imagine, iconoclasm, icoan─â
Imaginea e liber─â de orice cenzur─â, de orice limit─â tehnologic─â.
O afacere bun─â jpeg
O afacere bun─â
Militarii nu s├«nt mai de╚Ötep╚Ťi dec├«t al╚Ťi oameni, dar se pricep de minune s─â stoarc─â din fiecare soldat maximum de efort ├«n minimum de timp.
Antinomiile istorice ale ortodoxiei jpeg
Rămîne Dumnezeu dator?
Vorb─âria care consum─â via╚Ťa chiar ╚Öi ├«n preajma mor╚Ťii arat─â cel mai bine inconsisten╚Ťa caracterelor.
Dileme auctoriale jpeg
Dileme auctoriale
Atunci cînd lectura devine boală, lucru destul de frecvent, leacul vindecării trebuie căutat în altă parte: cartea nu mai e medicament, iar biblioteca nu mai e farmacie.
F─ât Frumos de Magheru jpeg
F─ât-Frumos de Magheru
Cum stăteam noi așa, prin gangul care făcea legătura cu trotuarul a apărut o arătare cu copite.
Trei pactizan╚Ťi cu visul jpeg
Trei pactizan╚Ťi cu visul
Odată calea deschisă, bolnavul ajunge să comunice cu presupusa lume a spiritelor încă din stare de veghe.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.