Descoperiri cu Orchestra Teatrului Scala din Milano, dirijor Riccardo Chailly

24 aprilie 2020
Descoperiri cu Orchestra Teatrului Scala din Milano, dirijor Riccardo Chailly jpeg

├Än timpuri de recluziune, cum s├«nt ├«nc─â urm─âtoarele trei s─âpt─âm├«ni din vie╚Ťile noastre, este poate momentul ╚Öi pentru noi descoperiri muzicale. ╚śi dac─â aceste muzici s├«nt interesante ╚Öi pline de miez, cu at├«t mai bine.

├Än 7 februarie 2020, c├«nd a ap─ârut albumul Cherubini Discoveries, semnat de Orchestra Teatrului Scala din Milano, condus─â de directorul s─âu, dirijorul Riccardo Chailly, nimeni nu se g├«ndea c─â vor veni timpuri c├«nd vom putea asculta aceast─â orchestr─â doar ├«n ├«nregistr─âri. De aceea, cu at├«t mai interesant este s─â descoperi o mare orchestr─â, dirijat─â de unul dintre marii muzicieni ai contemporaneit─â╚Ťii, ├«ntr-un repertoriu foarte rar ├«nt├«lnit.

Cine mai ╚Ötie ast─âzi cine a fost Luigi Cherubini (poate cu excep╚Ťia celor care s├«nt pasiona╚Ťi de istoria muzicii)? Un compozitor, de altfel, foarte important al timpului s─âu, reprezentant al stilului clasic ├«n muzic─â. Beethoven m─ârturisea c─â singurul dintre contemporanii s─âi care i-ar putea fi egal este Cherubini ╚Öi sigur e ╚Öi ceva adev─âr ├«n aceast─â afirma╚Ťie.

├Än orice caz, ├«n ciuda faptului c─â era italian (n─âscut ├«n 1760 la Floren╚Ťa), Luigi Cherubini r─âm├«ne un reper pentru istoria muzical─â a Fran╚Ťei. Cherubini avea 25 ani c├«nd a vizitat prima dat─â Parisul; un an mai t├«rziu se stabilea ├«n capitala Fran╚Ťei ╚Öi chiar ├«n anul revolu╚Ťiei franceze, 1789, devenea director muzical al companiei italiene de oper─â de la Paris. ├Än 1795, Cherubini era numit inspector la Institutul de Muzic─â din Paris, devenit apoi Conservatorul din Paris, unde avea s─â devin─â director ├«n 1822. Cherubini a fost ├«n primele decenii ale secolului al XIX-lea cel mai influent compozitor ╚Öi profesor de muzic─â din Fran╚Ťa; cu un an ├«nainte de a muri, ├«n 1841, primea ╚Öi distinc╚Ťia de Comandor al Legiunii de onoare, primul muzician astfel onorat ├«n istoria Fran╚Ťei.

Cherubini a scris ├«n special oper─â ╚Öi lucr─âri vocal-simfonice religioase; ast─âzi, practic, nici una dintre acestea nu mai s├«nt ├«n repertoriile curente. Are ├«ns─â ╚Öi c├«teva lucr─âri simfonice, ├«nregistrate pe discul ap─ârut pe 7 februarie 2020 la casa Decca: nou─â dintre aceste lucr─âri s├«nt ├«nregistrate ├«n premier─â mondial─â ÔÇô este vorba despre nou─â mici mar╚Öuri compuse pentru anumite ocazii, Cherubini fiind ╚Öi superintedent al capelei regale a Fran╚Ťei. De altfel, una dintre cele mai cunoscute lucr─âri din crea╚Ťia lui Cherubini este un mar╚Ö funebru (╚Öi acesta prezent pe disc), compus ├«n 1820 pentru funeraliile nepotului regele Fran╚Ťei, Ludovic al XVIII-lea.

Lucrarea de rezisten╚Ť─â a discului este ├«ns─â Simfonia ├«n Re major, datat─â 1815. C├«te simfonii italiene sau franceze cunoa╚Öte╚Ťi, compuse la ├«nceputul secolului al XIX-lea? A╚Ö spune c─â este o simfonie european─â: compus─â la Londra, ├«n timpul unei vizite, cu o structur─â de tip german, dar cu o melodic─â de tip italian.

Marele atu al discului a╚Ö remarca, ├«ns─â, c─â nu este repertoriul, de╚Öi un compozitor clasic despre care se ╚Ötiu ast─âzi at├«t de pu╚Ťine ar putea st├«rni curiozitatea, dar f─âr─â interpretarea revelatoare a Orchestrei Teatrului Scala din Milano, muzica putea r─âm├«ne lipsit─â de str─âlucire. Riccardo Chailly construie╚Öte inteligent chiar ╚Öi ├«n micile mar╚Öuri ├«nregistrate aici ├«n premier─â mondial─â, care, s─â recunoa╚Ötem, nu reprezint─â totu╚Öi cea mai inspirat─â muzic─â scris─â vreodat─â. Iar orchestra ├«i r─âspunde cu suple╚Ťe ╚Öi entuziasm: avem ╚Öi acea spa╚Ťialitate de tip cameral, specific─â muzicii clasice, dar ╚Öi verva ╚Öi implicarea pe care le solicit─â un repertoriu cu melodic─â de tip italian.

Orchestra Teatrului Scala din Milano ╚Öi dirijorul s─âu, Riccardo Chailly, continu─â astfel str─âlucit itinerariul lor ├«n lumea descoperirilor: dup─â Mendelssohn ╚Öi Verdi, albume ap─ârute ├«n 2009 ╚Öi 2013 tot la casa britanic─â Decca, iat─â acum un disc cel pu╚Ťin la fel de interesant ╚Öi care cu siguran╚Ť─â poate descre╚Ťi frun╚Ťile celor experimenteaz─â stresul ╚Öi anxietatea ├«n aceste vremuri.

Albumul Cherubini Discoveries a fost difuzat la Radio România Muzical și poate fi reascultat aici

De asemenea, este disponibil și pe platformele de streaming online sau pe site-ul casei de discuri Decca.

Week end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii jpeg
Week-end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii
Pe undeva, este ╚Öi o dulce ╚Öi t├«rzie r─âzbunare a noastr─â, cu toate c─â ├«ntregul patrimoniu mo╚Ötenit dup─â 1918 apar╚Ťine statului rom├ón, indiferent de st─âp├«nitori, supu╚Öi ╚Öi complicatele raporturi care au existat ├«n trecut ├«ntre ei.
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu jpeg
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu
├Ä╚Ťi scriu, pentru c─â recent s-a reeditat una dintre c─âr╚Ťile tale.
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine? jpeg
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu-i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine?
Este demonstrat─â ╚Ötiin╚Ťific leg─âtura dintre creier, corp, mediu ╚Öi vulnerabilitatea genetic─â.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
La ora prînzului
E o aten╚Ťie pentru lumea mic─â, nev─âzut─â, ├«n mi╚Öcare, din jurul nostru, pentru care parc─â n-am avut ochi p├«n─â acum.
La stînga sau la dreapta? jpeg
La stînga sau la dreapta?
G├«ndirea binar─â ÔÇô natur─â versus cultur─â ÔÇô este prea rigid─â ca s─â explice complexitatea comportamentului verbal, care ├«n mod clar e o combina╚Ťie ├«ntre cele dou─â.
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei?  ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols jpeg
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei? ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols
Ceea ce suscit─â interesul ÔÇ×diagnosticianuluiÔÇŁ s├«nt atitudinile tot mai multor oameni. ├Än primul r├«nd, leg─âtura invers propor╚Ťional─â ├«ntre ÔÇ×lipsa de informa╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×opiniile fermeÔÇŁ.
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai jpeg
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai
S├«ntem ├«ntr-o alt─â etap─â a unui r─âzboi surd p├«n─â acum, ├«ntr-o nou─â formul─â, ÔÇ×reloadedÔÇŁ, dar tot h├«d─â, de a ne raporta la alteritate.
Procese de onirin╚Ť─â jpeg
Procese de onirin╚Ť─â
Niciodat─â nu ╚Ötii ce conduce la vis, pe c├«nd ce vine dup─â aceea e mai limpede: rememorarea, reluarea lui ├«n g├«nd p├«n─â la dispari╚Ťie.
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ jpeg
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ
Respectul difer─â de polite╚Ťe, at├«t ├«n categoriile etice, c├«t ╚Öi la locul de munc─â.
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile jpeg
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile
La nivelul societ─â╚Ťii noastre ├«nt├«lnim mul╚Ťi oameni care func╚Ťioneaz─â ├«n rol de victim─â, e mai simplu s─â plas─âm responsabilitatea ├«n exteriorul nostru dec├«t s─â ne asum─âm alegerile.
Vise la feminin jpeg
Vise la feminin
H├ęl├Ęne Cixous reordoneaz─â material dintr-un jurnal de vise imens, m─ârturisind c─â n-a modificat nimic din ebo╚Öa ini╚Ťial─â.
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american jpeg
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american
Tesla ╚Öi alte afaceri ÔÇ×nou ├«mbog─â╚ŤiteÔÇť se bazeaz─â adesea┬ápe finan╚Ť─âri externe, nu pe profituri.
Adapta╚Ťi pentru viitor  Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne jpeg
Adapta╚Ťi pentru viitor. Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne
Fericirea ne arat─â cum s─â devenim eroi ai propriei noastre vie╚Ťi, ce ├«nseamn─â ╚Öi cum s─â fim cu adev─ârat ni╚Öte eroi buni ╚Öi frumo╚Öi.
Traduc─âtorul orchestr─â ÔÇô interviu cu Andrei VIERU jpeg
Drag─â domnule Andrei Cornea
Un om despre care nu s├«ntem siguri c─â a existat vreodat─â ÔÇô de exemplu, Arjuna din┬áBhagavad-Gita┬áÔÇô face parte din umanitate sau nu?
ÔÇ×Unde ni s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť jpeg
ÔÇ×Unde ni-s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť
Oniriștii nu pornesc de la visele lor nocturne, inventînd hiperlucid altele, diurne.
De ce a murit macroeconomia? jpeg
De ce a murit macroeconomia?
P├«n─â c├«nd economi╚Ötii nu vor recunoa╚Öte existen╚Ťa unei incertitudini inevitabile, nu se va putea vorbi de o teorie macroeconomic─â, ci doar de m─âsuri de prevenire pentru situa╚Ťii de urgen╚Ť─â.
Contabilitatea schimb─ârilor climatice jpeg
Contabilitatea schimb─ârilor climatice
ÔÇ×COP26ÔÇŁ, Conferin╚Ťa ONU privind schimb─ârile climatice de la Glasgow, a adus o important─â mutare de accent de la responsabilitatea guvernelor la puterea sectorului privat.
Visele de apoi jpeg
Visele de apoi
C├«╚Ťi nu ne trezim, ├«n veghea imediat urm─âtoare unui co╚Ömar, cu ve╚Önica analogie dintre spa╚Ťiul oniric ╚Öi via╚Ťa de apoi?
Imagine, iconoclasm, icoan─â jpeg
Imagine, iconoclasm, icoan─â
Imaginea e liber─â de orice cenzur─â, de orice limit─â tehnologic─â.
O afacere bun─â jpeg
O afacere bun─â
Militarii nu s├«nt mai de╚Ötep╚Ťi dec├«t al╚Ťi oameni, dar se pricep de minune s─â stoarc─â din fiecare soldat maximum de efort ├«n minimum de timp.
Antinomiile istorice ale ortodoxiei jpeg
Rămîne Dumnezeu dator?
Vorb─âria care consum─â via╚Ťa chiar ╚Öi ├«n preajma mor╚Ťii arat─â cel mai bine inconsisten╚Ťa caracterelor.
Dileme auctoriale jpeg
Dileme auctoriale
Atunci cînd lectura devine boală, lucru destul de frecvent, leacul vindecării trebuie căutat în altă parte: cartea nu mai e medicament, iar biblioteca nu mai e farmacie.
F─ât Frumos de Magheru jpeg
F─ât-Frumos de Magheru
Cum stăteam noi așa, prin gangul care făcea legătura cu trotuarul a apărut o arătare cu copite.
Trei pactizan╚Ťi cu visul jpeg
Trei pactizan╚Ťi cu visul
Odată calea deschisă, bolnavul ajunge să comunice cu presupusa lume a spiritelor încă din stare de veghe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.