ÔÇ×Defini┼úia muzicii o dau cei care ascult─âÔÇť ÔÇô interviu cu Igor NAIDIN ┼či Vladimir BALSHIN

Publicat în Dilema Veche nr. 539 din 12-18 iunie 2014
ÔÇ×Defini┼úia muzicii o dau cei care ascult─âÔÇť ÔÇô interviu cu Igor NAIDIN ┼či Vladimir BALSHIN jpeg

Cvartetul Borodin a fost invitat, pentru prima dat─â dup─â destr─âmarea Uniunii Sovietice, s─â concerteze ├«n Rom├ónia, la Festivalul Interna┼úional de Muzic─â Clasic─â Sibiu/Hermannstadt, 24-31 mai. Igor Naidin ┼či Vladimir Balshin s├«nt violonistul, respectiv violoncelistul grupului.

N-a┼úi ┼čtiut cu foarte mult timp ├«nainte de acest festival c─â ve┼úi veni ├«n Rom├ónia. Cum s-au aranjat lucrurile?

Igor Naidin: Aproape imediat dup─â ce am fost ├«ntreba┼úi dac─â am putea veni aici, am verificat programul ┼či am confirmat c─â s├«ntem liberi pentru aceste c├«teva zile. Eram foarte interesa┼úi ┼či foarte entuziasma┼úi s─â venim ├«n Rom├ónia, unde grupul nu a mai c├«ntat de pe timpul Uniunii Sovietice. Bine├«n┼úeles, nici unul dintre actualii membri nu mai fusese aici ┼či, cu at├«t mai mult, ├«n Transilvania. Exist─â aici o mo┼čtenire cultural─â foarte puternic─â, iar lucrul acesta se reflect─â ├«n felul ├«n care se desf─â┼čoar─â chiar ┼či acest festival, ├«n publicul care vine, ├«n muzicienii pe care-i ├«nt├«lnim. Sibiul nu e un ora┼č mare, dar asta nu are nici o relevan┼ú─â pentru importan┼úa muzicii propuse. Lucrurile s-au potrivit bine ÔÇô ├«ntre celelalte concerte pe care le aveam, Sibiul a fost pl─âcerea noastr─â.  

V-a┼úi sim┼úit bine ┼či ├«n Sala Festiv─â a Bibliotecii Astra...

I.N.: Da, are sala aceasta o acustic─â aproape de perfec┼úiune! Po┼úi controla foarte bine sunetul, ├«n cvartet auzi foarte bine ce c├«nt─â colegii, po┼úi lucra la nuan┼úele muzicale. De┼či e un spa┼úiu despre care ni s-a spus c─â a func┼úionat mult timp ca sal─â de lectur─â, este excelent pentru muzic─â.

Am asistat, împreună cu alţi tineri, la masterclass-ul pe care l-aţi ţinut. Dumneavoastră aţi cîntat împreună cu alţi patru muzicieni români sextetul Amintiri din Florenţa de Ceaikovski. A apărut între dvs. starea de confort sonor, de înţelegere?

Vladimir Balshin: Da, ┼čtim c─â aici e o mare tradi┼úie muzical─â, ├«n mod special ├«n ceea ce prive┼čte arta c├«ntatului la instrumente de coarde. ├Änt├«lnirea a fost profund─â, am sim┼úit c─â g─âsim un limbaj comun. N-a fost o lec┼úie, am c├«ntat ├«mpreun─â cu ei.

I.N.: Am făcut muzică împreună.

V.B.: Da, împreună e cel mai important pentru muzica de cameră.

├Än Rom├ónia nu se pune at├«t de mult accentul pe muzica de camer─â. Tinerii s├«nt, mai degrab─â, preg─âti┼úi s─â devin─â soli┼čti. ┼×coala nu accentueaz─â calit─â┼úile de care e nevoie pentru muzica de camer─â.

I.N.: ├Än Rusia, lucrurile se petrec cam la fel, tinerii s├«nt instrui┼úi s─â-┼či doreasc─â o carier─â de soli┼čti, f─âr─â s─â li se atrag─â aten┼úia asupra frumuse┼úii ┼či sensului pe care le are muzica de camer─â ├«n formarea sim┼úului sonor. Bine├«n┼úeles, nu to┼úi ajung s─â fie soli┼čti. Arta c├«ntatului ├«mpreun─â, ├«ntr-un ansamblu cameral, nu este mai pu┼úin dificil─â. Orchestra e altceva.  

Cum se p─âstreaz─â individualitatea ├«ntr-un cvartet?  

V.B.: Individul e important ├«n structura grupului. Acesta devine mai puternic c├«nd fiecare ├«n parte ├«┼či are propriul sistem de valori. Fiecare dintre noi tr─âie┼čte individual ideile muzicale pe care ┼či grupul, per ansamblu, le genereaz─â ulterior.  

I.N.: Pentru noi, c├«ntatul ├«n cvartet este ceea ce numim ├«n rus─â ÔÇ×calea median─â de aurÔÇť. Ca solist, concentrarea este doar pe tine ├«nsu┼úi. ├Än orchestr─â, tu nu contezi ca individ, te pierzi cu totul, e┼čti absorbit. ├Än cvartet, ├«ns─â, ├«┼úi p─âstrezi personalitatea ┼či, mai mult, aceasta devine parte a fiin┼úei grupului.  

Se vorbe┼čte mult despre sunetul cvartetului dvs.

I.N.: Niciodat─â nu definim noi ceea ce c├«nt─âm. L─âs─âm asta pentru public ┼či pentru critici. Cum am putea noi ├«n┼čine s─â ne ap─âr─âm? Asta este ce auzim, ce c├«nt─âm. Defini┼úia muzicii o dau cei care ascult─â.

Spunea cineva: ÔÇ×Am auzit de multe ori ┼×ostakovici c├«ntat excelent, dar Cvartetul Borodin c├«nt─â altceva, aproape alt─â muzic─â.ÔÇť Cum se ┼úine aceast─â percep┼úie treaz─â?

I.N.: ├Än grupul nostru, membrii se schimb─â unul c├«te unul. Dac─â schimbul nu s-ar face treptat, n-ar mai exista cvartetul ca entitate. Fiecare muzician care se preg─âte┼čte s─â devin─â membru al cvartetului lucreaz─â cu noi, absoarbe ceea ce se afl─â ├«n noi, ceilal┼úi, ca mod de interpretare, ca filozofie a muzicii, a calit─â┼úii sonore pe care o c─âut─âm, ceea ce fiecare dintre membrii din trecut ┼čtia. Ajunge s─â respire aerul cvartetului. Este o mo┼čtenire ale c─ârei caracteristici le cunoa┼čtem foarte bine ┼či, pentru a nu o pierde, pentru a o transmite c├«t mai pur, mai aproape de originar, ├«i preg─âtim pe nou-veni┼úi a┼ča cum am fost preg─âti┼úi ┼či noi. Altfel nu func┼úioneaz─â.

Era┼úi con┼čtien┼úi de toate acestea ├«nainte s─â c├«nta┼úi ├«n Cvartetul Borodin?

I.N.: Eram foarte tineri, bine├«n┼úeles, c├«nd ne-am apropiat de cvartet. To┼úi ├«ns─â studiasem tehnicile muzicii de camer─â, ascultasem mult din ceea ce c├«ntase grupul ├«nainte. De asemenea, to┼úi facem parte din aceea┼či tradi┼úie dezvoltat─â de ┼×coala de la Moscova. Aceasta e lumea din care venim. De asemenea, am prins timpurile ├«n care ┼×ostakovici ├«nc─â tr─âia, ┼či toat─â mo┼čtenirea lui ÔÇô felul de a se manifesta al g├«ndirii sale muzicale ÔÇô era foarte aproape. Influen┼úa lui f─âcea parte fizic din vie┼úile noastre.

Spunea┼úi c─â publicul define┼čte sunetul dvs. Crede┼úi c─â cei din sal─â s├«nt mereu con┼čtien┼úi de rolul important pe care-l joac─â ├«n acest proces? C─â, la fel ca ├«n art─â, privitorul ├«ntrege┼čte experien┼úa tabloului, a obiectului?

I.N.: Publicul este, ├«n mod automat, parte din concert. Arta noastr─â a fost f─âcut─â pentru oameni, nu c├«nt─âm pentru noi ├«n┼čine ┼či nici pentru s─âli goale. De aceea, pentru mul┼úi muzicieni este foarte dificil ┼či complicat s─â ├«nregistreze c├«nd nu au public al─âturi, ├«ntr-o sal─â goal─â. A┼ča te po┼úi concentra asupra calit─â┼úii, dar muzica ta nu are ecou ├«n ceilal┼úi, procesul de rezonan┼ú─â este cumva ├«ntrerupt. De aceea, multe ├«nregistr─âri s├«nt de o calitate foarte bun─â, dar nu au at├«t de mult suflet, pentru c─â, de fapt, nu a existat public c├«nd a fost c├«ntat─â acea muzic─â. Sviatoslav Richter, de exemplu, ├«ntr-o anume parte a vie┼úii sale, a ├«nregistrat doar din concert. Aceea era inspira┼úia lui, aceea era o ├«nregistrare real─â, a unei muzici care chiar exist─â. Nici un studio nu o s─â redea lucrul acesta.

┼×i dvs.?

I.N.: Nu ne plac ├«nregistr─ârile din concerte. ├Änregistr─ârile r─âm├«n ceva artificial. Desigur, cunoa┼čtem importan┼úa lor, este fantastic pentru cei care ne cunosc ┼či nu au cum s─â ajung─â la concerte, pentru cei care vor s─â ne aud─â ├«n mediul lor de via┼ú─â. Dar concertul este mediul ├«n care po┼úi ├«mp─ârt─â┼či ceea ce niciodat─â nu vei putea face altfel.

Sînteţi de acord cu obiceiurile de consum pe care le-a creat societatea contemporană? Poţi să asculţi orice piesă muzicală la orice oră, nu mai există limite în acest sens...

I.N.: Depinde ┼či de ce muzic─â alegi s─â ascul┼úi. Avem ┼či noi muzici pe care le ascult─âm ├«n timp ce facem altceva, ├«n timpul drumurilor, conduc├«nd.

Ce muzici?

V.B.: Jazz, pentru mine. Dave Brubeck, Oscar Peterson.

I.N.: Eu ascult ┼či folclor rus, muzic─â veche, ├«n nici un caz modern─â.

Cum se poate păstra curată gîndirea muzicală în timpurile acestea care nu invită neapărat la reflecţie?

I.N.: Cred c─â fiecare dintre cei care fac parte din marea cultur─â muzical─â clasic─â trebuie s─â se adapteze la timpurile pe care le tr─âim. Muzica clasic─â poate fi perceput─â ca un atavism ├«n lumea noastr─â, dar tot de aici ne tragem seva.  

V.B.: Avem lumea noastră personală înăuntru, o ducem tot timpul cu noi.

V─â aminti┼úi timpurile ├«n care nu ┼čtia┼úi ce e muzica?

I.N.: Poate da, poate nu, pentru c─â, desigur, copilul, chiar ┼či nen─âscut, ascult─â muzica pe care o ascult─â mama sa.   

a consemnat Maria BALABA┼× 

Foto: K. Saunders

Week end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii jpeg
Week-end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii
Pe undeva, este ╚Öi o dulce ╚Öi t├«rzie r─âzbunare a noastr─â, cu toate c─â ├«ntregul patrimoniu mo╚Ötenit dup─â 1918 apar╚Ťine statului rom├ón, indiferent de st─âp├«nitori, supu╚Öi ╚Öi complicatele raporturi care au existat ├«n trecut ├«ntre ei.
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu jpeg
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu
├Ä╚Ťi scriu, pentru c─â recent s-a reeditat una dintre c─âr╚Ťile tale.
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine? jpeg
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu-i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine?
Este demonstrat─â ╚Ötiin╚Ťific leg─âtura dintre creier, corp, mediu ╚Öi vulnerabilitatea genetic─â.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
La ora prînzului
E o aten╚Ťie pentru lumea mic─â, nev─âzut─â, ├«n mi╚Öcare, din jurul nostru, pentru care parc─â n-am avut ochi p├«n─â acum.
La stînga sau la dreapta? jpeg
La stînga sau la dreapta?
G├«ndirea binar─â ÔÇô natur─â versus cultur─â ÔÇô este prea rigid─â ca s─â explice complexitatea comportamentului verbal, care ├«n mod clar e o combina╚Ťie ├«ntre cele dou─â.
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei?  ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols jpeg
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei? ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols
Ceea ce suscit─â interesul ÔÇ×diagnosticianuluiÔÇŁ s├«nt atitudinile tot mai multor oameni. ├Än primul r├«nd, leg─âtura invers propor╚Ťional─â ├«ntre ÔÇ×lipsa de informa╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×opiniile fermeÔÇŁ.
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai jpeg
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai
S├«ntem ├«ntr-o alt─â etap─â a unui r─âzboi surd p├«n─â acum, ├«ntr-o nou─â formul─â, ÔÇ×reloadedÔÇŁ, dar tot h├«d─â, de a ne raporta la alteritate.
Procese de onirin╚Ť─â jpeg
Procese de onirin╚Ť─â
Niciodat─â nu ╚Ötii ce conduce la vis, pe c├«nd ce vine dup─â aceea e mai limpede: rememorarea, reluarea lui ├«n g├«nd p├«n─â la dispari╚Ťie.
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ jpeg
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ
Respectul difer─â de polite╚Ťe, at├«t ├«n categoriile etice, c├«t ╚Öi la locul de munc─â.
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile jpeg
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile
La nivelul societ─â╚Ťii noastre ├«nt├«lnim mul╚Ťi oameni care func╚Ťioneaz─â ├«n rol de victim─â, e mai simplu s─â plas─âm responsabilitatea ├«n exteriorul nostru dec├«t s─â ne asum─âm alegerile.
Vise la feminin jpeg
Vise la feminin
H├ęl├Ęne Cixous reordoneaz─â material dintr-un jurnal de vise imens, m─ârturisind c─â n-a modificat nimic din ebo╚Öa ini╚Ťial─â.
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american jpeg
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american
Tesla ╚Öi alte afaceri ÔÇ×nou ├«mbog─â╚ŤiteÔÇť se bazeaz─â adesea┬ápe finan╚Ť─âri externe, nu pe profituri.
Adapta╚Ťi pentru viitor  Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne jpeg
Adapta╚Ťi pentru viitor. Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne
Fericirea ne arat─â cum s─â devenim eroi ai propriei noastre vie╚Ťi, ce ├«nseamn─â ╚Öi cum s─â fim cu adev─ârat ni╚Öte eroi buni ╚Öi frumo╚Öi.
Traduc─âtorul orchestr─â ÔÇô interviu cu Andrei VIERU jpeg
Drag─â domnule Andrei Cornea
Un om despre care nu s├«ntem siguri c─â a existat vreodat─â ÔÇô de exemplu, Arjuna din┬áBhagavad-Gita┬áÔÇô face parte din umanitate sau nu?
ÔÇ×Unde ni s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť jpeg
ÔÇ×Unde ni-s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť
Oniriștii nu pornesc de la visele lor nocturne, inventînd hiperlucid altele, diurne.
De ce a murit macroeconomia? jpeg
De ce a murit macroeconomia?
P├«n─â c├«nd economi╚Ötii nu vor recunoa╚Öte existen╚Ťa unei incertitudini inevitabile, nu se va putea vorbi de o teorie macroeconomic─â, ci doar de m─âsuri de prevenire pentru situa╚Ťii de urgen╚Ť─â.
Contabilitatea schimb─ârilor climatice jpeg
Contabilitatea schimb─ârilor climatice
ÔÇ×COP26ÔÇŁ, Conferin╚Ťa ONU privind schimb─ârile climatice de la Glasgow, a adus o important─â mutare de accent de la responsabilitatea guvernelor la puterea sectorului privat.
Visele de apoi jpeg
Visele de apoi
C├«╚Ťi nu ne trezim, ├«n veghea imediat urm─âtoare unui co╚Ömar, cu ve╚Önica analogie dintre spa╚Ťiul oniric ╚Öi via╚Ťa de apoi?
Imagine, iconoclasm, icoan─â jpeg
Imagine, iconoclasm, icoan─â
Imaginea e liber─â de orice cenzur─â, de orice limit─â tehnologic─â.
O afacere bun─â jpeg
O afacere bun─â
Militarii nu s├«nt mai de╚Ötep╚Ťi dec├«t al╚Ťi oameni, dar se pricep de minune s─â stoarc─â din fiecare soldat maximum de efort ├«n minimum de timp.
Antinomiile istorice ale ortodoxiei jpeg
Rămîne Dumnezeu dator?
Vorb─âria care consum─â via╚Ťa chiar ╚Öi ├«n preajma mor╚Ťii arat─â cel mai bine inconsisten╚Ťa caracterelor.
Dileme auctoriale jpeg
Dileme auctoriale
Atunci cînd lectura devine boală, lucru destul de frecvent, leacul vindecării trebuie căutat în altă parte: cartea nu mai e medicament, iar biblioteca nu mai e farmacie.
F─ât Frumos de Magheru jpeg
F─ât-Frumos de Magheru
Cum stăteam noi așa, prin gangul care făcea legătura cu trotuarul a apărut o arătare cu copite.
Trei pactizan╚Ťi cu visul jpeg
Trei pactizan╚Ťi cu visul
Odată calea deschisă, bolnavul ajunge să comunice cu presupusa lume a spiritelor încă din stare de veghe.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.