De ce a murit macroeconomia?

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 922 din 9 ÔÇô 15 decembrie 2021
De ce a murit macroeconomia? jpeg

Problema cu relaxarea cantitativ─â (achizi╚Ťia de active), glumea ├«n 2014 Ben Bernanke, pre╚Öedintele Rezervelor Federale SUA, referindu-se la programul de achizi╚Ťie de obliga╚Ťiuni, ÔÇ×e c─â func╚Ťioneaz─â ├«n practic─â, dar nu ╚Öi ├«n teorieÔÇŁ. Acela╚Öi lucru s-ar putea spune ╚Öi despre politica macroeconomic─â ├«n general, ├«n sensul c─â nu este fondat─â pe o teorie solid─â. Guvernele ÔÇ×stimuleaz─âÔÇŁ ├«n mod curent economia pentru a ÔÇ×combateÔÇŁ ╚Öomajul, pornind ├«ns─â de la o teorie care neag─â c─â ar exista un ╚Öomaj care trebuie comb─âtut.

L─âs├«nd deoparte rafinamentele matematice, economia a redevenit ceea ce era cu un secol ├«n urm─â: studiul repartiz─ârii resurselor date, plus teoria cantitativ─â a banilor. Macroeconomia ÔÇô teoria produc╚Ťiei economice ├«n ansamblu, inventat─â de John Maynard Keynes ÔÇô a ├«ncetat, practic, s─â existe.

Care e, de exemplu, cauza ╚Öomajului? R─âspunsul standard din manual e ÔÇ×rezisten╚Ťa salarial─â la sc─âdereÔÇŁ. Un frizer care cere un salariu de 14 dolari pe or─â, dar care e profitabil pentru angajator doar pl─âtit cu 13 dolari pe or─â, alege s─â nu se angajeze. E o alegere benevol─â care reflect─â preferin╚Ťa pentru timp liber sau decizia de a nu fi frizer. Aceast─â situa╚Ťie e aplicabil─â ├«ntregii for╚Ťe de munc─â a unei economii. Din aceast─â perspectiv─â, ceea ce numim ╚Öomaj este op╚Ťiunea de a nu munci.

Ipoteza central─â de aici e c─â oricine alege pentru sine cea mai bun─â op╚Ťiune posibil─â. For╚Ťa de munc─â e ├«ntotdeauna disponibil─â, cu un anumit pre╚Ť. Astfel, ╚Öomajul este, pentru ╚Öomeri, decizia optim─â. Dat─â fiind ipoteza de mai sus, aceast─â logic─â e inatacabil─â.

Dac─â Guvernul augmenteaz─â masa monetar─â pentru a cre╚Öte gradul de ocupare a for╚Ťei de munc─â, unicul rezultat va fi infla╚Ťia, deoarece expansiunea monetar─â nu contribuie cu nimic la cre╚Öterea for╚Ťei de munc─â dispuse s─â munceasc─â. De aceea, politica monetar─â ar trebui s─â aib─â ca unic obiectiv stabilitatea pre╚Ťurilor, iar institu╚Ťia cea mai abilitat─â s─â o fac─â ar fi o banc─â central─â independent─â, ferit─â de tenta╚Ťii politice.

Cei mai mul╚Ťi economi╚Öti rezonabili s├«nt descuraja╚Ťi de logica pe care o implic─â propriile lor ipoteze. De aceea, ├«n recenta lor carte Macroeconomics, Daron Acemoglu de la MIT, David Laibson de la Universitatea Harvard ╚Öi John List de la Universitatea din Chicago identific─â trei categorii de ╚Öomaj ÔÇ×non-benevolÔÇŁ: cel legat de ÔÇ×fric╚ŤiuniÔÇŁ, cel structural ╚Öi cel ciclic. ╚śomajul legat de fric╚Ťiuni apare deoarece c─âutarea unui loc de munc─â consum─â timp. ╚śomajul structural apare deoarece rezisten╚Ťa salarial─â duce la un decalaj ├«ntre cererea ╚Öi oferta de for╚Ť─â de munc─â. ╚śomajul ciclic ÔÇô sau pe termen scurt ÔÇô apare din cauza ÔÇ×╚Öocurilor tehnologice, schimb─ârilor de opinie ╚Öi a factorilor monetari ╚Öi financiariÔÇŁ ╚Öi este ÔÇ×amplificat de rezisten╚Ťa salarial─â la sc─âdere ╚Öi de anumi╚Ťi multiplicatoriÔÇŁ.

Multiplicatorul, o formul─â simpl─â de calculare a efectului amplificat al oric─ârei modific─âri ÔÇô cre╚Ötere sau sc─âdere ÔÇô a cheltuielilor, este singura ma╚Öin─ârie macroeconomic─â care a supravie╚Ťuit dispari╚Ťiei politicii keynesiene de gestionare a cererii. Dar chiar ╚Öi acest instrument a c─âzut ├«n desuetudine ÔÇô s-a presupus c─â multiplicatorii s├«nt zero ÔÇô p├«n─â c├«nd criza financiar─â ╚Öi economic─â din 2008-2009 l-a readus la via╚Ť─â.

Teoria economic─â modern─â sus╚Ťine c─â obstacolele din calea unui grad complet de ocupare a for╚Ťei de munc─â s├«nt contingente, nu inerente. De aceea, ele pot fi minimizate prin reforme ale pie╚Ťei muncii g├«ndite s─â ÔÇ×dezghe╚ŤeÔÇŁ salariile ├«nghe╚Ťate ╚Öi printr-o mai bun─â reglementare bancar─â. ├Än cazul unei sc─âderi economice ciclice ÔÇô o stare de dezechilibru ÔÇô, cei mai mul╚Ťi economi╚Öti s├«nt nevoi╚Ťi s─â admit─â, ast─âzi, c─â o politic─â expansionist─â poate spori cererea de for╚Ť─â de munc─â pe termen scurt, chiar ╚Öi f─âr─â modific─âri salariale. Iar asta a fost contribu╚Ťia lui Keynes. Dup─â cum spunea ├«n 2009 economistul Robert Lucas, laureat al Premiului Nobel, ÔÇ×cred c─â, ├«n situa╚Ťii de criz─â, fiecare e un keynesianÔÇŁ.

Dup─â cum sugereaz─â formularea lui Lucas, politica macroeconomic─â din ziua de azi e rezervat─â pentru situa╚Ťii de criz─â. Dar, ├«ntruc├«t nu exist─â un model pentru crize ÔÇô prin defini╚Ťie imprevizibile ÔÇô, politicile de stimulare nu se pot sprijini pe nici o teorie.

Astfel de politici pot fi monetare sau fiscale: b─âncile centrale pot oferi mai mul╚Ťi bani firmelor private, pentru a le ├«ncuraja s─â fac─â mai multe angaj─âri, sau guvernele se pot ├«ndatora ├«ntr-un grad mai mare. ÔÇ×Keynesianismul monetarÔÇŁ (sub form─â de relaxare cantitativ─â) a fost principala m─âsur─â luat─â ├«n contextul Marii Recesiuni din 2008-2009. La asta se referea Bernanke c├«nd spunea c─â ÔÇ×func╚Ťioneaz─â ├«n practic─â, dar nu ├«n teorieÔÇŁ. De fapt, nu func╚Ťioneaz─â nici m─âcar ├«n teorie.

Campionii relax─ârii cantitative sus╚Ťin c─â, ├«n lipsa acesteia, situa╚Ťia ar fi fost ╚Öi mai grea. Ceea ce e imposibil de confirmat sau de infirmat. Cert e c─â redresarea ├«n urma crizei financiare din 2008-2009 nu a fost nici pe departe ├«ncheiat─â ├«n momentul noii crize COVID-19 din 2020, deoarece o mare parte din sumele destinate relax─ârii cantitative au fost tezaurizate, nu investite.

Pandemia de COVID-19 a constr├«ns guvernele s─â recurg─â la ÔÇ×keynesianismul fiscalÔÇŁ, ├«ntruc├«t era imposibil s─â redeschizi afaceri care au fost ├«nchise prin decizie legal─â, prin simpla augmentare a cantit─â╚Ťii de bani. ├Än timpul lockdown-ului, keynesianismul fiscal a ├«nsemnat emiterea de pl─â╚Ťi din trezoreria statului pentru cei care nu aveau posibilitatea s─â munceasc─â.

Dar acum economia s-a relansat ╚Öi ra╚Ťiunile practice pentru o expansiune monetar─â ╚Öi fiscal─â au disp─ârut. Comentatorii financiari cred ├«ndeob╚Öte c─â economia ├«╚Öi va reveni ca ╚Öi cum nimic nu s-ar fi ├«nt├«mplat. ├Än fond, economiile ajung ├«n situa╚Ťii de criz─â la fel de rar (sau de frecvent) ca fiecare dintre noi. A sosit a╚Öadar momentul pentru a replia politica monetar─â ╚Öi pe cea fiscal─â deopotriv─â, deoarece expansiunea prelungit─â a uneia dintre ele sau a ambelor va duce doar la o ÔÇ×cre╚Ötere brusc─â a infla╚ŤieiÔÇŁ. Putem respira u╚Öura╚Ťi: ╚Öocul a trecut, iar via╚Ťa normal─â, f─âr─â ╚Öomaj, merge mai departe.

╚śi totu╚Öi, rela╚Ťia dintre teorie ╚Öi practic─â nu este a╚Öa cum o vede Bernanke. Politica monetar─â func╚Ťioneaz─â ├«n teorie, dar nu ├«n practic─â; politica fiscal─â func╚Ťioneaz─â ├«n practic─â, dar nu ├«n teorie. Keynesianismul fiscal ├«nc─â mai este o politic─â ├«n c─âutarea unei teorii. Acemoglu, Laibson ╚Öi List contribuie cu un fragment din teoria lips─â, atunci c├«nd observ─â c─â o criz─â e ÔÇ×greu de prezisÔÇŁ. Keynes ar fi spus c─â e imposibil de prezis, motiv pentru care a ╚Öi respins viziunea ├«ndeob╚Öte acceptat─â, potrivit c─âreia economiile s├«nt ciclic stabile, c├«t─â vreme nu survine o criz─â (ceea ce e la fel de inutil cu a spune c─â frunzele nu fream─ât─â atunci c├«nd nu bate v├«ntul).

Modelele de cerere ╚Öi ofert─â pe care le ├«nva╚Ť─â studen╚Ťii din anul ├«nt├«i la economie pot lumina o cale de echilibru ├«n domeniul frizeriei, dar nu ╚Öi ├«n cel al economiei luate ├«n ansamblu. Macroeconomia e copilul incertitudinii. P├«n─â c├«nd economi╚Ötii nu vor recunoa╚Öte existen╚Ťa unei incertitudini inevitabile, nu se va putea vorbi de o teorie macroeconomic─â, ci doar de m─âsuri de prevenire pentru situa╚Ťii de urgen╚Ť─â.

Robert Skidelsky este membru al Camerei Lorzilor a Marii Britanii ┼či profesor emerit de Economie politic─â la Universitatea Warwick.

Copyright: Project Syndicate, 2021

traducere de Matei PLE┼×U

Foto: wikimedia commons

Week end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii jpeg
Week-end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii
Pe undeva, este ╚Öi o dulce ╚Öi t├«rzie r─âzbunare a noastr─â, cu toate c─â ├«ntregul patrimoniu mo╚Ötenit dup─â 1918 apar╚Ťine statului rom├ón, indiferent de st─âp├«nitori, supu╚Öi ╚Öi complicatele raporturi care au existat ├«n trecut ├«ntre ei.
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu jpeg
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu
├Ä╚Ťi scriu, pentru c─â recent s-a reeditat una dintre c─âr╚Ťile tale.
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine? jpeg
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu-i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine?
Este demonstrat─â ╚Ötiin╚Ťific leg─âtura dintre creier, corp, mediu ╚Öi vulnerabilitatea genetic─â.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
La ora prînzului
E o aten╚Ťie pentru lumea mic─â, nev─âzut─â, ├«n mi╚Öcare, din jurul nostru, pentru care parc─â n-am avut ochi p├«n─â acum.
La stînga sau la dreapta? jpeg
La stînga sau la dreapta?
G├«ndirea binar─â ÔÇô natur─â versus cultur─â ÔÇô este prea rigid─â ca s─â explice complexitatea comportamentului verbal, care ├«n mod clar e o combina╚Ťie ├«ntre cele dou─â.
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei?  ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols jpeg
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei? ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols
Ceea ce suscit─â interesul ÔÇ×diagnosticianuluiÔÇŁ s├«nt atitudinile tot mai multor oameni. ├Än primul r├«nd, leg─âtura invers propor╚Ťional─â ├«ntre ÔÇ×lipsa de informa╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×opiniile fermeÔÇŁ.
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai jpeg
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai
S├«ntem ├«ntr-o alt─â etap─â a unui r─âzboi surd p├«n─â acum, ├«ntr-o nou─â formul─â, ÔÇ×reloadedÔÇŁ, dar tot h├«d─â, de a ne raporta la alteritate.
Procese de onirin╚Ť─â jpeg
Procese de onirin╚Ť─â
Niciodat─â nu ╚Ötii ce conduce la vis, pe c├«nd ce vine dup─â aceea e mai limpede: rememorarea, reluarea lui ├«n g├«nd p├«n─â la dispari╚Ťie.
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ jpeg
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ
Respectul difer─â de polite╚Ťe, at├«t ├«n categoriile etice, c├«t ╚Öi la locul de munc─â.
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile jpeg
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile
La nivelul societ─â╚Ťii noastre ├«nt├«lnim mul╚Ťi oameni care func╚Ťioneaz─â ├«n rol de victim─â, e mai simplu s─â plas─âm responsabilitatea ├«n exteriorul nostru dec├«t s─â ne asum─âm alegerile.
Vise la feminin jpeg
Vise la feminin
H├ęl├Ęne Cixous reordoneaz─â material dintr-un jurnal de vise imens, m─ârturisind c─â n-a modificat nimic din ebo╚Öa ini╚Ťial─â.
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american jpeg
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american
Tesla ╚Öi alte afaceri ÔÇ×nou ├«mbog─â╚ŤiteÔÇť se bazeaz─â adesea┬ápe finan╚Ť─âri externe, nu pe profituri.
Adapta╚Ťi pentru viitor  Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne jpeg
Adapta╚Ťi pentru viitor. Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne
Fericirea ne arat─â cum s─â devenim eroi ai propriei noastre vie╚Ťi, ce ├«nseamn─â ╚Öi cum s─â fim cu adev─ârat ni╚Öte eroi buni ╚Öi frumo╚Öi.
Traduc─âtorul orchestr─â ÔÇô interviu cu Andrei VIERU jpeg
Drag─â domnule Andrei Cornea
Un om despre care nu s├«ntem siguri c─â a existat vreodat─â ÔÇô de exemplu, Arjuna din┬áBhagavad-Gita┬áÔÇô face parte din umanitate sau nu?
ÔÇ×Unde ni s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť jpeg
ÔÇ×Unde ni-s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť
Oniriștii nu pornesc de la visele lor nocturne, inventînd hiperlucid altele, diurne.
Contabilitatea schimb─ârilor climatice jpeg
Contabilitatea schimb─ârilor climatice
ÔÇ×COP26ÔÇŁ, Conferin╚Ťa ONU privind schimb─ârile climatice de la Glasgow, a adus o important─â mutare de accent de la responsabilitatea guvernelor la puterea sectorului privat.
Visele de apoi jpeg
Visele de apoi
C├«╚Ťi nu ne trezim, ├«n veghea imediat urm─âtoare unui co╚Ömar, cu ve╚Önica analogie dintre spa╚Ťiul oniric ╚Öi via╚Ťa de apoi?
Imagine, iconoclasm, icoan─â jpeg
Imagine, iconoclasm, icoan─â
Imaginea e liber─â de orice cenzur─â, de orice limit─â tehnologic─â.
O afacere bun─â jpeg
O afacere bun─â
Militarii nu s├«nt mai de╚Ötep╚Ťi dec├«t al╚Ťi oameni, dar se pricep de minune s─â stoarc─â din fiecare soldat maximum de efort ├«n minimum de timp.
Antinomiile istorice ale ortodoxiei jpeg
Rămîne Dumnezeu dator?
Vorb─âria care consum─â via╚Ťa chiar ╚Öi ├«n preajma mor╚Ťii arat─â cel mai bine inconsisten╚Ťa caracterelor.
Dileme auctoriale jpeg
Dileme auctoriale
Atunci cînd lectura devine boală, lucru destul de frecvent, leacul vindecării trebuie căutat în altă parte: cartea nu mai e medicament, iar biblioteca nu mai e farmacie.
F─ât Frumos de Magheru jpeg
F─ât-Frumos de Magheru
Cum stăteam noi așa, prin gangul care făcea legătura cu trotuarul a apărut o arătare cu copite.
Trei pactizan╚Ťi cu visul jpeg
Trei pactizan╚Ťi cu visul
Odată calea deschisă, bolnavul ajunge să comunice cu presupusa lume a spiritelor încă din stare de veghe.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?