De ce a murit macroeconomia?

Publicat în Dilema Veche nr. 922 din 9 – 15 decembrie 2021
De ce a murit macroeconomia? jpeg

Problema cu relaxarea cantitativă (achiziția de active), glumea în 2014 Ben Bernanke, președintele Rezervelor Federale SUA, referindu-se la programul de achiziție de obligațiuni, „e că funcționează în practică, dar nu și în teorie”. Același lucru s-ar putea spune și despre politica macroeconomică în general, în sensul că nu este fondată pe o teorie solidă. Guvernele „stimulează” în mod curent economia pentru a „combate” șomajul, pornind însă de la o teorie care neagă că ar exista un șomaj care trebuie combătut.

Lăsînd deoparte rafinamentele matematice, economia a redevenit ceea ce era cu un secol în urmă: studiul repartizării resurselor date, plus teoria cantitativă a banilor. Macroeconomia – teoria producției economice în ansamblu, inventată de John Maynard Keynes – a încetat, practic, să existe.

Care e, de exemplu, cauza șomajului? Răspunsul standard din manual e „rezistența salarială la scădere”. Un frizer care cere un salariu de 14 dolari pe oră, dar care e profitabil pentru angajator doar plătit cu 13 dolari pe oră, alege să nu se angajeze. E o alegere benevolă care reflectă preferința pentru timp liber sau decizia de a nu fi frizer. Această situație e aplicabilă întregii forțe de muncă a unei economii. Din această perspectivă, ceea ce numim șomaj este opțiunea de a nu munci.

Ipoteza centrală de aici e că oricine alege pentru sine cea mai bună opțiune posibilă. Forța de muncă e întotdeauna disponibilă, cu un anumit preț. Astfel, șomajul este, pentru șomeri, decizia optimă. Dată fiind ipoteza de mai sus, această logică e inatacabilă.

Dacă Guvernul augmentează masa monetară pentru a crește gradul de ocupare a forței de muncă, unicul rezultat va fi inflația, deoarece expansiunea monetară nu contribuie cu nimic la creșterea forței de muncă dispuse să muncească. De aceea, politica monetară ar trebui să aibă ca unic obiectiv stabilitatea prețurilor, iar instituția cea mai abilitată să o facă ar fi o bancă centrală independentă, ferită de tentații politice.

Cei mai mulți economiști rezonabili sînt descurajați de logica pe care o implică propriile lor ipoteze. De aceea, în recenta lor carte Macroeconomics, Daron Acemoglu de la MIT, David Laibson de la Universitatea Harvard și John List de la Universitatea din Chicago identifică trei categorii de șomaj „non-benevol”: cel legat de „fricțiuni”, cel structural și cel ciclic. Șomajul legat de fricțiuni apare deoarece căutarea unui loc de muncă consumă timp. Șomajul structural apare deoarece rezistența salarială duce la un decalaj între cererea și oferta de forță de muncă. Șomajul ciclic – sau pe termen scurt – apare din cauza „șocurilor tehnologice, schimbărilor de opinie și a factorilor monetari și financiari” și este „amplificat de rezistența salarială la scădere și de anumiți multiplicatori”.

Multiplicatorul, o formulă simplă de calculare a efectului amplificat al oricărei modificări – creștere sau scădere – a cheltuielilor, este singura mașinărie macroeconomică care a supraviețuit dispariției politicii keynesiene de gestionare a cererii. Dar chiar și acest instrument a căzut în desuetudine – s-a presupus că multiplicatorii sînt zero – pînă cînd criza financiară și economică din 2008-2009 l-a readus la viață.

Teoria economică modernă susține că obstacolele din calea unui grad complet de ocupare a forței de muncă sînt contingente, nu inerente. De aceea, ele pot fi minimizate prin reforme ale pieței muncii gîndite să „dezghețe” salariile înghețate și printr-o mai bună reglementare bancară. În cazul unei scăderi economice ciclice – o stare de dezechilibru –, cei mai mulți economiști sînt nevoiți să admită, astăzi, că o politică expansionistă poate spori cererea de forță de muncă pe termen scurt, chiar și fără modificări salariale. Iar asta a fost contribuția lui Keynes. După cum spunea în 2009 economistul Robert Lucas, laureat al Premiului Nobel, „cred că, în situații de criză, fiecare e un keynesian”.

După cum sugerează formularea lui Lucas, politica macroeconomică din ziua de azi e rezervată pentru situații de criză. Dar, întrucît nu există un model pentru crize – prin definiție imprevizibile –, politicile de stimulare nu se pot sprijini pe nici o teorie.

Astfel de politici pot fi monetare sau fiscale: băncile centrale pot oferi mai mulți bani firmelor private, pentru a le încuraja să facă mai multe angajări, sau guvernele se pot îndatora într-un grad mai mare. „Keynesianismul monetar” (sub formă de relaxare cantitativă) a fost principala măsură luată în contextul Marii Recesiuni din 2008-2009. La asta se referea Bernanke cînd spunea că „funcționează în practică, dar nu în teorie”. De fapt, nu funcționează nici măcar în teorie.

Campionii relaxării cantitative susțin că, în lipsa acesteia, situația ar fi fost și mai grea. Ceea ce e imposibil de confirmat sau de infirmat. Cert e că redresarea în urma crizei financiare din 2008-2009 nu a fost nici pe departe încheiată în momentul noii crize COVID-19 din 2020, deoarece o mare parte din sumele destinate relaxării cantitative au fost tezaurizate, nu investite.

Pandemia de COVID-19 a constrîns guvernele să recurgă la „keynesianismul fiscal”, întrucît era imposibil să redeschizi afaceri care au fost închise prin decizie legală, prin simpla augmentare a cantității de bani. În timpul lockdown-ului, keynesianismul fiscal a însemnat emiterea de plăți din trezoreria statului pentru cei care nu aveau posibilitatea să muncească.

Dar acum economia s-a relansat și rațiunile practice pentru o expansiune monetară și fiscală au dispărut. Comentatorii financiari cred îndeobște că economia își va reveni ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat. În fond, economiile ajung în situații de criză la fel de rar (sau de frecvent) ca fiecare dintre noi. A sosit așadar momentul pentru a replia politica monetară și pe cea fiscală deopotrivă, deoarece expansiunea prelungită a uneia dintre ele sau a ambelor va duce doar la o „creștere bruscă a inflației”. Putem respira ușurați: șocul a trecut, iar viața normală, fără șomaj, merge mai departe.

Și totuși, relația dintre teorie și practică nu este așa cum o vede Bernanke. Politica monetară funcționează în teorie, dar nu în practică; politica fiscală funcționează în practică, dar nu în teorie. Keynesianismul fiscal încă mai este o politică în căutarea unei teorii. Acemoglu, Laibson și List contribuie cu un fragment din teoria lipsă, atunci cînd observă că o criză e „greu de prezis”. Keynes ar fi spus că e imposibil de prezis, motiv pentru care a și respins viziunea îndeobște acceptată, potrivit căreia economiile sînt ciclic stabile, cîtă vreme nu survine o criză (ceea ce e la fel de inutil cu a spune că frunzele nu freamătă atunci cînd nu bate vîntul).

Modelele de cerere și ofertă pe care le învață studenții din anul întîi la economie pot lumina o cale de echilibru în domeniul frizeriei, dar nu și în cel al economiei luate în ansamblu. Macroeconomia e copilul incertitudinii. Pînă cînd economiștii nu vor recunoaște existența unei incertitudini inevitabile, nu se va putea vorbi de o teorie macroeconomică, ci doar de măsuri de prevenire pentru situații de urgență.

Robert Skidelsky este membru al Camerei Lorzilor a Marii Britanii şi profesor emerit de Economie politică la Universitatea Warwick.

Copyright: Project Syndicate, 2021

traducere de Matei PLEŞU

Foto: wikimedia commons

1025 21 Iamandi jpg
Business as usual
Poate că britanicii, spre deosebire de alte nații mai versatile, mai cameleonice, au exercițiul normalului.
VJ jpg
La aniversară. Valeriu Jereghi în spațiul filmului european
Creator a 19 filme ca regizor, 21 și ca scenarist, opt ca director de imagine și unul ca producător, a fost și actor în patru filme.
1014 23 jpg
„Probabil cel mai aşteptat album rap din ultimii zece ani” – G.P. VOLCEANOV în dialog cu PHUNK B –
Prima mea casetă de hip-hop românesc a fost Familiarizează-te de la La Familia, în 2001, septembrie, de ziua mea, la 7 ani.
p 21 WC jpg
Digital și analogic
Dincolo de sensul intrinsec al unui cuvînt sau al unei expresii, mai există unul, extrinsec, care rezultă din relația acestora cu contextul.
1013 23 Miru fotosoto jpg
„De ce iubim femeile MCs” (II) – G.P. VOLCEANOV în dialog cu MIRU
„Mi-ar plăcea măcar la Conservator, fiind de specialitate, să fie o materie legată de rap.”
image png
Trasul de șireturi
Dar nici cel din urmă nu se oprește vreodată din citit. Nu va declara niciodată că nu mai are nevoie de cărți.
1010 22 coperta jpg
image png
Hoțul de timp
Ei se fortifică în interiorul iluziei de a „avea în mînă accelerarea sau încetinirea călătoriilor la graniță, nu cea geografică, ci cea a veșniciei”
image png
Solidaritatea de aparență
Grație coincidenței onomastice, își însușise fără jenă „faptele de vitejie” ale acestui fotbalist sîrb; și-i mersese de minune pînă să fie descoperit.
image png
Iarna pe uliță
Psihic, însă... mi se pare că e invers.
image png
Privirea ca formă de gîndire în arta lui Marin Gherasim
Preocupările teoretice ale pictorului se manifestă de timpuriu.
p 21 Heinrich B”ll jpg
Dragostea tăiată la montaj. Heinrich Böll despre doliul Germaniei
Dar nu la asta se gîndea Heinrich acum: el se gîndea la speranța care luminase o clipă chipul mamei, numai o singură clipă, dar știa că o clipă înseamnă mult.
index jpeg 7 webp
Ce a căzut, de fapt, în 1989?
Ce nu știm este dacă această situație va dura. Experiența ne arată că omul nu poate trăi fără narative și că istoria la un moment dat se repetă.
pata umana jpg
Pata umană. Despre intoleranță și mizantropie
„Ignoranța nu este un vid, este un preaplin de scenarii și de certitudini.”
p 23 jpg
p 22 Dimitrie Cantemir WC jpg
Cantemir – confluenţe culturale şi aculturaţie
Cel care făcea această observaţie vorbea în bună cunoştință de cauză, sugerînd una din componentele procesului de aculturaţie.
p 22 jpg
Întotdeauna tu, niciodată eu sau despre violența invizibilă
Termenul de „violență psihologică” este intrat de puțini ani în vocabularul colectiv și conștientizat ca fenomen care se petrece și la care am fost și sîntem expuși fără a ne da seama.
987 23 Volceanov jpg
„De ce iubim femeile MCs” – G.P. VOLCEANOV în dialog cu GANI (partea I) –
Cel mai important e să fii true şi pasionat pînă la capăt.
982 22 Lepenies jpg
Muncă intelectuală
Munca intelectuală a lui Martus/Spoerhase e o carte foarte interesantă și plină de învățăminte.
p 23 jpg
În aerul firav al Globului
Ce lecție transfiguratoare despre puterea teatrului este acest spectacol! Și totuși, care Ioana? Ioana pitit/ă în fiecare din noi, care-și dorește să fie ascultat/ă, recunoscut/ă și acceptat/ă. Nimic mai simplu.
980 21 Badescu jpeg
Copel Moscu și jocul de-a realitatea
Filmele lui Moscu sînt documentare ale unei lumi ascunse, a unei alter-realități adevărate, care există, dar nu este într-un mod de la sine înțeles, adică prin însuși faptul de a fi, observată și băgată în seamă.
index jpeg 4 webp
Pe scurt, despre iluzia schimbării
Cădem de acord că aceste vremuri trecute erau frumoase atît pentru fete, cît și pentru băieți.
index jpeg 2 webp
Cu iubirea în minte, cu mintea în iubire
Cînd, la rîndul nostru, iubim o anumită persoană, această iubire se poate extinde la un obiect care i-a fost drag, poate deveni o colecție de obiecte iubite de acel om sau o pasiune pentru un anumit domeniu.
Robert Harron and Gertrude Norman in The Tender Hearted Boy (1913) (cropped) jpg
Iubire "all inclusive” sau prietenie?
Ceilalți, care își investesc energia în mai multe relații, în mai multe preocupări, au de-a face cu limitele, distanța, absența și iubirea neîmpărtășită toată viața.

Parteneri

examen jpg
Perle de la Evaluarea Națională: de la „pantaloni cu șoareci” la „personajul avea un cap de păsărică”! Vezi expresiile care au stârnit îngrijorare
Elevii de clasa a VIII-a au strecurat în lucrările lor de la Evaluarea Națională expresii hilare și greșeli gramaticale savuroase. De la „pantaloni cu șoareci” la „opinci legate cu notițe” sau „gura deschisă până la urechi”, perlele i-au făcut pe corectori să râdă, dar au fost și un semnal de alarmă
Katy Perry, Orlando Bloom  foto   Profimedia jpg
Au un copil împreună, dar asta nu i-a împiedicat pe Katy Perry și pe Orlando Bloom să se despartă
De fapt, faimoasa cântăreață se consideră femeie singură de luni de zile, cu toate că nu a anunțat încă oficială despărțirea de tatăl fiicei sale.
FOTO Profimedia Nicușor Dan, în spatele lui Trump la o fotografie de grup la Palatul Huis ten Bosch, în marja summitului NATO de la Haga
România ar putea scrie istorie
Odată cu alegerea unui președinte de țară după premiera anulării scrutinului din decembrie anul trecut, odată cu formarea unui nou guvern după un interimat de scurtă durată, pare că România a intrat pe un curs de stabilitate și normalitate politică, extrem de necesare într-un moment critic!
nicusor dan fb jpg
Nicușor Dan, declarații despre interesele României înaintea începerii reuniunii Consiliul European: „Ne vom ține de cuvânt”
Președintele României participă, joi și vineri, la Consiliul European, care are loc la Bruxelles, Regatul Belgiei. Nicușor Dan a făcut câteva declarații de presă înaintea începerii reuniunii.
David Popovici (Facebook) jpg
Memmo di Filippuccio   Profane love scenes  The spouses retired to bed   Google Art Project webp
Nu vă țineți respirația: Sex, mirosuri și curățenie în Evul Mediu
Evul Mediu — un termen care, în imaginarul colectiv, evocă cavaleri, castele și catastrofe — ascunde între faldurile sale mirosuri atât de grele, încât chiar și cei mai romantici visători s-ar strâmba din nas. Însă realitatea medievală era deopotrivă aromată și senzuală, murdară și spirituală, respi
Drone cu fibră optică Ucraina FOTO Profimedia jpg
Europa trebuie să fie pregătită pentru un „război al dronelor” lansat de Rusia. Avertismentul comisarului european pentru apărare
Europa trebuie să se pregătească urgent pentru un posibil atac din partea Rusiei și să dezvolte o adevărată „armată de drone”, potrivit comisarului european pentru apărare, Andrius Kubilius.
Donald Trump Mark Rutte summit NATO FOTO EPA EFE jpg
Europa l-a ținut pe Trump în NATO. Ce urmează ? Analiză Politico
Diplomaţia europeană a descoperit, în sfârşit, cheia relaţiei funcţionale cu Donald Trump: linguşeala bine calibrată şi evitarea oricărui subiect concret.
Nicușor Dan FOTO presidency.ro
Mesajul președintelui Nicușor Dan de Ziua Drapelului Național. „A fost prezent în toate momentele cruciale”
Președintele Nicușor Dan a transmis, joi, un mesaj cu ocazia celebrării Zilei Drapelului Național, în care a îndemnat la reflecție asupra simbolurilor care definesc identitatea noastră ca stat.