Cum învingem frica de zbor? – portretul unui pilot

Sebastian RADU
Publicat în Dilema Veche nr. 837 din 5 - 11 martie 2020
Cum învingem frica de zbor? – portretul unui pilot jpeg

„Și spuneți că vă sperie turbulențele, nu? Gîndiți-vă că, din cauza lor, eu nu pot lua masa. Odată am reușit chiar să mă lovesc cu o banană în ochi“, le spune Cătălin Prală, pilot, pasagerilor cu frică de zbor. Ar putea oricînd să lase cariera de la manșă pentru cea de actor, de pildă, dar nu o s-o facă prea curînd. Își iubește prea mult meseria de pilot pentru care a făcut sacrificii și despre care spune că „îi dă ocazia să vadă soarele în fiecare zi“. Cînd nu zboară, însă, se folosește de umorul și de șarmul său pentru a-i ajuta pe pasagerii aviofobi să înțeleagă mai bine domeniul aviatic, cum decurge o călătorie aeriană și să le răspundă la toate întrebările pe care aceștia le au cu privire la zborurile comerciale. Scopul? Pentru ca acești pasageri cu „frică de zbor“ să călătorească pe calea aerului cu mai multă încredere, să spună „da“ vacanțelor în locuri greu accesibile cu un alt mijloc de transport decît avionul ori oportunităților în carieră care se pot ivi. Și, nu în ultimul rînd, să se bucure de zbor – acest privilegiu al omului modern. Cătălin Prală este membru fondator al Asociației Iubim Aviația și, prin poveștile sale, alături de ceilalți entuziaști ai zborului din asociație, organizează seminare gratuite dedicate pasagerilor cu frică de zbor, dar și pentru tineri, în școli și licee, pentru a-i îndruma spre o carieră în domeniul aviatic. Astfel, din 2017 pînă astăzi, au ajutat peste 450 de oameni să călătorească mai relaxați și mai informați și peste 100 de tineri să descopere cît mai bine domeniul și oportunitățile lui.

Am stat de vorbă cu Cătălin Prală, la finalul ultimului seminar organizat chiar pe 14 februarie împreună cu ROMAERO și Aeroclubul României – un pretext pentru a-i motiva pe cei prezenți să „se îndrăgostească“ de aviație.

„Priviți prin hublou să vedeți cît de sus a ajuns tehnologia. La propriu!“

Cătălin este conștient că și el, asemenea celorlalți membri ai societății, tinde să vadă lumea subiectiv. I-a fost greu să descopere că există oameni care nu se bucură de un zbor cu avionul, așa cum el o face zi de zi. „Eu ard de nerăbdare pînă în ziua următoarei curse, alții… să aterizeze mai repede“. Nu i-a fost greu să se alăture proiectului FricaDeZbor.ro. „Acum sînt motivat de reacțiile celor care ne scriu ulterior seminarelor și ne povestesc că au zburat mai relaxați“, spune el.

Poveștile bunicului său, pilot, au fost mai puternice decît faptul că ambii săi părinți sînt medici și l-au convins să se facă la rîndul său pilot. Într-o oarecare măsură, a contat și admirația sa pentru Henry Coandă, care a pus bazele aviației moderne, proiectînd motorul cu reacție. „Din păcate, doar după moartea bunicului meu am luat decizia de a urma această carieră, atunci cînd mi-am dat seama că viața e prea scurtă și nu avem timp să ne amînăm visele“, spune Cătălin, care a ales să zboare la manșa avioanelor de pasageri pentru că i-au plăcut uniformele mai mult decît cele din aviația sportivă, iar gîndul de a fi pus în situația de a lua vieți omenești l-a ținut departe de aviația militară.

Pînă să ajungă însă la manșă, Cătălin a trebuit să facă sacrificii și să învețe ce este răbdarea. „Licența de zbor am obținut-o în cadrul Școlii Superioare de Aviație Civilă, însă după acest proces, din cauza crizei mondiale începute în 2008, nu mi-am putut găsi un loc de muncă în domeniu. Licența de pilot a trebuit însă menținută, lucru care a presupus eforturi și cheltuieli anuale considerabile, susținute financiar din job-ul pe care îl aveam, ca agent de telesales, iar apoi de vînzări. Nu am să uit niciodată sentimentul care mă încerca pe atunci, cînd observam cîte un avion pe cer și mă întrebam ce caut eu pe aici, pe jos…“, își aduce el aminte. Spune despre meseria sa că este una în care „vezi soarele în fiecare zi“. Și nu mai contează că îți surprinzi pasagerii anunțînd prin interfon că ai pus roțile pe pista unei alte destinații decît cea de pe bilete. Astfel de momente sînt trecute pe lista întîmplărilor amuzante din carieră. Mai greu de povestit sînt însă momentele frumoase, întrucît fiecare clipă petrecută la manșă are farmecul ei, spune pilotul. „Faptul că am ocazia să văd soarele zi de zi face ca fiecare clipă petrecută la manșă să fie frumoasă. Altfel, sînt prea multe astfel de momente ca să pot povesti unul special. Dintre preferatele mele, totuși, se numără: trecerea anotimpurilor, văzută de sus, sau străpungerea plafonului de nori.“

„La zbor nu există situații periculoase, ci doar momente potențial dificile“, explică pilotul Cătălin Prală. Piloții se pregătesc temeinic pentru evitarea situațiilor periculoase încă din școală, apoi se antrenează pentru ele la simulator. „Da, există momente potențial dificile, dar pentru care ne pregătim foarte bine. Aici, mă refer în special la capriciile vremii. Astfel de situații le evităm stabilind o altă rută, luînd o rezervă mai mare de combustibil sau, în cazuri extreme, amînînd sau anulînd cursa“, le spune Cătălin celor prezenți la ultimul seminar, în timp ce îi plimbă în jurul unei aeronave, prezentîndu-le ce verificări face personal, înaintea fiecărui zbor, înainte ca ei să se îmbarce.

Chiar dacă societatea modernă ne împiedică adesea să dăm nas în nas cu fricile noastre, asta nu înseamnă că realizăm acest lucru și nu le mai avem. De ce îi e frică unui pilot de avion? În cazul lui Cătălin, frica este una controlată, dar prezentă atunci cînd merge la munte – una dintre activitățile sale preferate din timpul liber. „Pot spune că pe munte mi-am descoperit cîteva temeri – frica de prăpastie, frica de animale sălbatice, de șerpi. Reușesc să trec însă peste ele, altfel nu aș mai merge să văd locuri de o frumusețe greu de exprimat în cuvinte.“ Cam așa se întîmplă și cu zborul – dacă reușești să-ți depășești fricile, te poți bucura cu adevărat de experiența în sine. Cătălin Prală îi așteaptă în continuare pe pasagerii aviofobi la seminariile despre frica de zbor.

Sebastian Radu este jurnalist și președintele Asociației Iubim Aviația.

Foto: wikimedia commons

316953588 506193938209801 1661483905740624086 n jpg
Daniel Vighi a plecat
Dilema veche transmite condoleanțe familiei și tuturor prietenilor săi! Dumnezeu să-l odihnească!
Engine lathe work LOC 25423838163 jpg
Stimată redacție Dilema veche,
La articolul „Șaiba” (Dilema veche, nr. 951/ 30 iunie – 6 iulie 2022) să-i fie îngăduit unui vechi „meseriaș” o mică adăugire, utilă, zic eu, înțelegerii derivatelor semantice ale acestui cuvînt.
p 22 Ken Loach WC jpg
Ken Loach. Iluzia working class hero
Cineastul britanic, cu o carieră onorabilă și consecventă, reușește în continuare să surprindă și să evoce niște pasaje ce descriu atît de palpabil o realitate, de altfel evidentă.
p 8 IMG 20220707 WA0031 jpg
In memoriam: Simona Cioculescu
Avea darul ca, prin prezența ei luminoasă și tonică, să creeze în jurul soțului ei o aură de veghe și de atenție iubitoare care îl înflorea permanent, în chip miraculos.
1024px Sulina 4 jpg
Vacanță la marginea frontului
Sulina complet schimbată față de alți ani. Peste drum de Ucraina. Peste drum de oroarea absolută a ultimului an.
p 23 InterviuBoca&Infinitu' CatalinSoto 1 jpg
Definiția underground-ului – G.P. VOLCEANOV în dialog cu CHAKRA 7
Rap-ul românesc nu a trebuit niciodată să fie resuscitat. A fost mereu într-o continuă ascensiune, depinde pe cine asculţi şi pe cine cauţi.
948 22 jpg
Viața bate filmu’
„The Third Man” e un film clasic, în alb-negru, o producție a anului 1949, premiată în același an la Festivalul de la Cannes, ce poate fi vizionată și astăzi în cinematografele din Viena, bineînțeles restaurată digital.
900px Serhiy Zhadan Toronto 2019 jpg
Un road movie
Tentativa brutală a Moscovei de reconstituire a unui imperiu poate fi stopată, dar aceasta nu ne pune la adăpost de surprize nedorite în materie de democraţie și drepturi ale omului.
42098322520 249c2ee734 c jpg
Imnurile noastre… toate
Căci chestiunea momentelor cvasi-solemne, ca izvor al unor „așa-zise” probleme, legate de ținuturi ori țări și cîntecele lor emblematice, de identitatea unor comunități, fie ele chiar și etnice, a revenit cu o fervoare nebănuită în prim-planul discursului public autohton.
627x0 jpg
Repetabilitatea trecutului
Începînd cu luna noiembrie a anului 2020 există însă o lege prin care proprietarii sînt obligați să-și repare casele, să-și întrețină fațadele și să-și spele ferestrele de la stradă.
p 22 WC jpg
De-sine-mișcător(i)ul Dacia, de la Pitești
În română avem „Superman” american și „Supraom” nietzschean.
Week end în patru puncte principale și multe alte divagații jpeg
Week-end în patru puncte principale și multe alte divagații
Pe undeva, este și o dulce și tîrzie răzbunare a noastră, cu toate că întregul patrimoniu moștenit după 1918 aparține statului român, indiferent de stăpînitori, supuși și complicatele raporturi care au existat în trecut între ei.
Scrisoare către Leonida Neamțu jpeg
Scrisoare către Leonida Neamțu
Îți scriu, pentru că recent s-a reeditat una dintre cărțile tale.
Despre singurătatea din noi – nu i așa că îți place de mine? jpeg
Despre singurătatea din noi – nu-i așa că îți place de mine?
Este demonstrată științific legătura dintre creier, corp, mediu și vulnerabilitatea genetică.
Viețile netrăite jpeg
La ora prînzului
E o atenție pentru lumea mică, nevăzută, în mișcare, din jurul nostru, pentru care parcă n-am avut ochi pînă acum.
La stînga sau la dreapta? jpeg
La stînga sau la dreapta?
Gîndirea binară – natură versus cultură – este prea rigidă ca să explice complexitatea comportamentului verbal, care în mod clar e o combinație între cele două.
Sfîrșitul competenței: inamicul nevăzut al democrației?  – o discuție pe marginea cărții lui Tom Nichols jpeg
Sfîrșitul competenței: inamicul nevăzut al democrației? – o discuție pe marginea cărții lui Tom Nichols
Ceea ce suscită interesul „diagnosticianului” sînt atitudinile tot mai multor oameni. În primul rînd, legătura invers proporțională între „lipsa de informații” și „opiniile ferme”.
Gînduri pașnice „în vreme de război”, pentru ortodocși și nu numai jpeg
Gînduri pașnice „în vreme de război”, pentru ortodocși și nu numai
Sîntem într-o altă etapă a unui război surd pînă acum, într-o nouă formulă, „reloaded”, dar tot hîdă, de a ne raporta la alteritate.
Procese de onirință jpeg
Procese de onirință
Niciodată nu știi ce conduce la vis, pe cînd ce vine după aceea e mai limpede: rememorarea, reluarea lui în gînd pînă la dispariție.
Din jurnalul unui om cu „o mic” jpeg
Din jurnalul unui om cu „o mic”
Respectul diferă de politețe, atît în categoriile etice, cît și la locul de muncă.
O dilemă morală a fiecărei zile jpeg
O dilemă morală a fiecărei zile
La nivelul societății noastre întîlnim mulți oameni care funcționează în rol de victimă, e mai simplu să plasăm responsabilitatea în exteriorul nostru decît să ne asumăm alegerile.
Vise la feminin jpeg
Vise la feminin
Hélène Cixous reordonează material dintr-un jurnal de vise imens, mărturisind că n-a modificat nimic din eboșa inițială.
Sovietizarea selectivă a capitalismului american jpeg
Sovietizarea selectivă a capitalismului american
Tesla și alte afaceri „nou îmbogățite“ se bazează adesea pe finanțări externe, nu pe profituri.
Adaptați pentru viitor  Etica și estetica fericirii postmoderne jpeg
Adaptați pentru viitor. Etica și estetica fericirii postmoderne
Fericirea ne arată cum să devenim eroi ai propriei noastre vieți, ce înseamnă și cum să fim cu adevărat niște eroi buni și frumoși.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.