Contabilitatea schimbărilor climatice

Lucrezia REICHLIN
Publicat în Dilema Veche nr. 921 din 2 – 8 decembrie 2021
Contabilitatea schimbărilor climatice jpeg

„COP26”, Conferința ONU privind schimbările climatice de la Glasgow, a adus o importantă mutare de accent de la responsabilitatea guvernelor la puterea sectorului privat. Dacă guvernele naționale nu pot găsi o cale ca să împace propriile interese cu angajamentul unei acțiuni colective, poate oare sectorul privat să compenseze acest fapt?

Nu e o doar o întrebare despre cît de mare e diferența dintre reducerea individuală a emisiilor și cea coordonată, a companiilor, deși probabil că diferența e semnificativă. Întrebarea vizează mai degrabă potențialul pieței. Poate fi ea „înhămată” pentru a livra bunul public esențial al unei reduceri rapide și pe scară largă a emisiilor?

Lipsa capitalului financiar nu pare să fie o problemă. Mark Carney, trimisul special ONU pentru probleme de climă și finanțe, a făcut senzație la întîlnirea COP26, anunțînd un angajament în valoare de 130 de bilioane de dolari în vederea scopului zero net (realizarea unui echilibru între cantitatea de emisii produse și cele eliminate din atmosferă – n. trad.). Această sumă seducătoare va fi pusă la dispoziție de Alianța Financiară pentru Zero Net Glasgow (GFANZ), o coaliție condusă de Carney care include cca. 450 de instituții financiare, reprezentînd 40% din totalul activelor planetare.

Dar acest angajament financiar ridică el însuși o serie de întrebări. În primul rînd, cum vor fi cheltuiți acești bani? Vor reflecta aceste eforturi în mod adecvat și echitabil interesele populației globale – consumatori, muncitori, deponenți și investitori deopotrivă?

Date fiind aceste întrebări, ar trebui să ținem seama și de un alt eveniment, poate chiar mai important, din cadrul COP26. Erkki Likannen, președintele membrilor consiliului de administrație al Fundației Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), a anunțat formarea unui Consiliu pentru Standarde Internaționale de Sustenabilitate (ISSB) care va reglementa, înainte de toate, modul în care sînt raportate informațiile pe teme climatice. Ceea ce reprezintă un important pas înainte, deoarece, după cum spunea Peter Drucker, „Ceea ce se măsoară se și administrează”.

Deja, Fundația IFRS emite standarde de contabilitate financiară necesare în peste 140 de țări. Aceste standarde, care constituie baza regulilor de raportare internă ale țărilor, au devenit între timp lingua franca a piețelor de capital globale. Motivul e simplu: standardele clare asigură informații transparente, comparabile, cu care analiștii, auditorii, investitorii, creditorii, entitățile de reglementare și directorii de companii pot lucra.

În acest sens, dezvoltarea unor standarde de raportare comune a fost vitală pentru globalizarea piețelor de capital; acest trend a făcut ca o tot mai mare parte a antreprizelor comerciale ale lumii să se supună disciplinei impuse de capitalul privat cu circulație liberă. Și totuși, această disciplină nu se extinde și asupra factorilor climatici.

Companiile sînt deopotrivă făptașe și victime ale degradării mediului. Ele vor fi afectate de urmările schimbărilor climatice, precum fenomenele meteorologice extreme tot mai severe și mai frecvente, dar și de măsurile de reducere a emisiilor și de protecție și restaurare a mediului luate de guverne.

În momentul de față, nu știm cu exactitate cît de ridicate vor fi aceste costuri – sau cît de mult afectează mediul activitățile unei anumite companii – deoarece nu există un sistem comun de raportare cu privire la variabilele relevante. Ceea ce e o problemă chiar și din punct de vedere strict financiar. Aceste variabile legate de climă și de politicile climatice reprezintă riscuri majore, dar în lipsa unui sistem de raportare consecvent și cuprinzător, aceste riscuri nu pot fi măsurate și cu atît mai puțin diminuate.

În acest punct intervine ISSB. E adevărat, aria de competență a acestei instituții este foarte ambițioasă: va fi globală de la bun început și va furniza standarde care să acopere un set de indicatori de o complexitate imensă. O alternativă, evident, nu există: măsurarea riscurilor climatice nu este o sarcină ușoară, iar provocarea pare să fie cu atît mai descurajantă cu cît standardele actuale de raportare financiară s-au dezvoltat de-a lungul multor ani.

Și totuși, avem motive să sperăm că ISSB va reuși.

ISSB va stabili un „nivel de referință” global al standardelor minime, la care companiile vor trebui să se alinieze atunci cînd raportează despre riscuri climatice. Acest nivel de referință le va permite investitorilor să compare astfel de riscuri în rîndul mai multor companii, la nivel global. Standardele ISSB nu vor stabili sisteme de măsură referitoare la politici publice prescriptive care, cel mai probabil, vor fi specifice fiecărei țări în parte. Dacă o țară are o anumită țintă sau politică în vigoare, normele ISSB pot fi adăugate ca o cerință suplimentară. Esențial aici este ca cerințele locale să nu ducă la o structură de raportare cu totul diferită, ci să fie cumulative.

Modul de guvernare va fi o parte integrantă a succesului ISSB. Experiența a arătat că o axare excesivă pe un stil descendent, „de sus în jos”, de guvernare poate bloca evoluția standardelor. De aceea, fundația IFRS a stabilit un sistem de guvernare în trei trepte: un consiliu de monitorizare compus din reprezentanți ai autorităților piețelor de capital din întreaga lume, un consiliu de administratori independenți și Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB), o entitate independentă care stabilește standarde. La procesul de stabilire a standardelor contribuie și autorități care definesc standarde naționale, organizații multilaterale și companii private, prin intermediul mai multor comisii de experți.

ISSB e gîndit să reproducă abordarea pe baze largi a Fundației IFRS. El există ca un consiliu-„frate” al IASB, iar Fundația IFRS se așteaptă ca noua entitate să colaboreze îndeaproape cu Organizația Internațională a Comisiilor de Valori – apropiere menită să faciliteze adoptarea standardelor la nivel local. În plus, ISSB va avea mai multe filiale fizice în întreaga lume.

Crearea ISSB reflectă o nouă combinație de inițiative ascendente („de jos în sus”) și descendente („de sus în jos”), și o convergență a unei game variate de organizații și persoane. Și ea nu ar fi fost posibilă fără efortul deschizător de drumuri al mai multor actori, care au înțeles – cu mult înainte ca acest subiect să ajungă la ordinea zilei – că piețele de capital aveau nevoie de standarde de sustenabilitate. Aceste organizații – Value Reporting Foundation (Fundația de Raportare a Valorii) și, mai ales, Climate Disclosure Standards Board/CDSB (Consiliul Standardelor de Informare Climatică) – au definit primele concepte de raportare și au reușit în parte să asigure adoptarea lor de către companii. O contribuție importantă au avut și Grupul Operativ pentru Informări Financiare pe Teme Climatice (TCFD), precum și Forumul Economic Mondial (WEF).

Chiar dacă toate aceste eforturi „au pus roțile în mișcare”, ele au dus totodată la un talmeș-balmeș de standarde și de sisteme de măsură, bulversant pentru companii, și au făcut posibil fenomenul greenwashing (dezinformare ecologică prin folosirea în exces, fără acoperire, a termenilor „verde”, „eco”, „bio” etc. – n. trad.). Pentru a combina aceste inițiative într-un unic cadru comun e nevoie de o abordare descendentă, coordonată de o autoritate credibilă. Entități de reglementare, organizații internaționale și guverne au încurajat Fundația IFRS să preia acest rol, ținînd cont de palmaresul ei solid ca autoritate de definire a standardelor de raportare financiară.

Crearea ISSB constituie urmarea firească și indispensabilă a apariției standardelor financiare pentru domeniul climatic. Iar amestecul pragmatic de inițiative descendente și ascendente, împreună cu acțiunea unei „coaliții a voințelor”, care au făcut posibil acest consiliu, ar putea avea o însemnătate de durată pentru eforturile mai ample ale omenirii de a furniza bunuri publice.

Lucrezia Reichlin, fost director de cercetare la Banca Centrală Europeană, este profesor de Economie la London Business School și unul dintre administratorii Fundației Standardelor Internaționale de Raportare Financiară.

Copyright: Project Syndicate, 2021 

traducere de Matei PLEŞU

Foto: wikimedia commons

1025 21 Iamandi jpg
Business as usual
Poate că britanicii, spre deosebire de alte nații mai versatile, mai cameleonice, au exercițiul normalului.
VJ jpg
La aniversară. Valeriu Jereghi în spațiul filmului european
Creator a 19 filme ca regizor, 21 și ca scenarist, opt ca director de imagine și unul ca producător, a fost și actor în patru filme.
1014 23 jpg
„Probabil cel mai aşteptat album rap din ultimii zece ani” – G.P. VOLCEANOV în dialog cu PHUNK B –
Prima mea casetă de hip-hop românesc a fost Familiarizează-te de la La Familia, în 2001, septembrie, de ziua mea, la 7 ani.
p 21 WC jpg
Digital și analogic
Dincolo de sensul intrinsec al unui cuvînt sau al unei expresii, mai există unul, extrinsec, care rezultă din relația acestora cu contextul.
1013 23 Miru fotosoto jpg
„De ce iubim femeile MCs” (II) – G.P. VOLCEANOV în dialog cu MIRU
„Mi-ar plăcea măcar la Conservator, fiind de specialitate, să fie o materie legată de rap.”
image png
Trasul de șireturi
Dar nici cel din urmă nu se oprește vreodată din citit. Nu va declara niciodată că nu mai are nevoie de cărți.
1010 22 coperta jpg
image png
Hoțul de timp
Ei se fortifică în interiorul iluziei de a „avea în mînă accelerarea sau încetinirea călătoriilor la graniță, nu cea geografică, ci cea a veșniciei”
image png
Solidaritatea de aparență
Grație coincidenței onomastice, își însușise fără jenă „faptele de vitejie” ale acestui fotbalist sîrb; și-i mersese de minune pînă să fie descoperit.
image png
Iarna pe uliță
Psihic, însă... mi se pare că e invers.
image png
Privirea ca formă de gîndire în arta lui Marin Gherasim
Preocupările teoretice ale pictorului se manifestă de timpuriu.
p 21 Heinrich B”ll jpg
Dragostea tăiată la montaj. Heinrich Böll despre doliul Germaniei
Dar nu la asta se gîndea Heinrich acum: el se gîndea la speranța care luminase o clipă chipul mamei, numai o singură clipă, dar știa că o clipă înseamnă mult.
index jpeg 7 webp
Ce a căzut, de fapt, în 1989?
Ce nu știm este dacă această situație va dura. Experiența ne arată că omul nu poate trăi fără narative și că istoria la un moment dat se repetă.
pata umana jpg
Pata umană. Despre intoleranță și mizantropie
„Ignoranța nu este un vid, este un preaplin de scenarii și de certitudini.”
p 23 jpg
p 22 Dimitrie Cantemir WC jpg
Cantemir – confluenţe culturale şi aculturaţie
Cel care făcea această observaţie vorbea în bună cunoştință de cauză, sugerînd una din componentele procesului de aculturaţie.
p 22 jpg
Întotdeauna tu, niciodată eu sau despre violența invizibilă
Termenul de „violență psihologică” este intrat de puțini ani în vocabularul colectiv și conștientizat ca fenomen care se petrece și la care am fost și sîntem expuși fără a ne da seama.
987 23 Volceanov jpg
„De ce iubim femeile MCs” – G.P. VOLCEANOV în dialog cu GANI (partea I) –
Cel mai important e să fii true şi pasionat pînă la capăt.
982 22 Lepenies jpg
Muncă intelectuală
Munca intelectuală a lui Martus/Spoerhase e o carte foarte interesantă și plină de învățăminte.
p 23 jpg
În aerul firav al Globului
Ce lecție transfiguratoare despre puterea teatrului este acest spectacol! Și totuși, care Ioana? Ioana pitit/ă în fiecare din noi, care-și dorește să fie ascultat/ă, recunoscut/ă și acceptat/ă. Nimic mai simplu.
980 21 Badescu jpeg
Copel Moscu și jocul de-a realitatea
Filmele lui Moscu sînt documentare ale unei lumi ascunse, a unei alter-realități adevărate, care există, dar nu este într-un mod de la sine înțeles, adică prin însuși faptul de a fi, observată și băgată în seamă.
index jpeg 4 webp
Pe scurt, despre iluzia schimbării
Cădem de acord că aceste vremuri trecute erau frumoase atît pentru fete, cît și pentru băieți.
index jpeg 2 webp
Cu iubirea în minte, cu mintea în iubire
Cînd, la rîndul nostru, iubim o anumită persoană, această iubire se poate extinde la un obiect care i-a fost drag, poate deveni o colecție de obiecte iubite de acel om sau o pasiune pentru un anumit domeniu.
Robert Harron and Gertrude Norman in The Tender Hearted Boy (1913) (cropped) jpg
Iubire "all inclusive” sau prietenie?
Ceilalți, care își investesc energia în mai multe relații, în mai multe preocupări, au de-a face cu limitele, distanța, absența și iubirea neîmpărtășită toată viața.

Adevarul.ro

image
Cine este News Daddy, tiktokerul care a anunțat atentatul asupra lui Trump de la „Beach, Please”. Dylan Page: „Nu e o glumă, se întâmplă chiar acum” VIDEO
Dylan Page, un creator de conținut pe Tik Tok, cu peste 11 milioane de urmăritori, a fost primul care a anunțat tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump. TikTok-erul se afla la festivalul „Beach, Please”, când a publicat știrea.
image
Tentativa de asasinat asupra lui Trump. Mișcarea salvatoare pe care a făcut-o fostul președinte chiar înainte ca glonțul să îl lovească FOTO VIDEO
Imaginile și informațiile despre tentativa de asasinare asupra lui Donald Trup, continuă să șocheze. O nouă înregistrare video arată mișcarea salvatoare pe care Donald Trump a făcut-o chiar în momentul în care un glonț a trecut pe lângă capul fostului președinte la mitingul din Butler, Pennsylvania.
image
Cum salvăm, pe caniculă, legumele din grădini și solarii. Fermier: „Se coace și roșia cât nuca, e de speriat”
Temperaturile de cuptor din ultimele zile pun la grea încercare și culturile din grădini și solarii. Legumicultori cu experiență spun ce putem face pentru a salva pe caniculă din munca de câteva luni și a ne bucura de legume din grădina proprie.

HIstoria.ro

image
De ce mergeau bogătașii ruși la Nisa?
Citirea romanului Fum, de Turgheniev, dar și reluarea prozei mele despre Rușii de la Baden Baden, au făcut să mă întreb: De ce mergeau rușii din lumea înaltă în Occident în proporție de masă? De ce nu dădeau năvală occidentalii în Rusia țaristă?
image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.