Cît de deschise pot fi economiile naţionale

Publicat în Dilema Veche nr. 254 din 29 Dec 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än mijlocul celei mai ad├«nci crize financiare de dup─â Marea Depresiune, instabilitatea sistemului financiar mondial este c├«t se poate de evident─â. Dar aceasta nu este o instabilitate de moment: au existat mai multe episoade de criz─â ├«n ┼ú─ârile industrializate, ├«n ultimele dou─â decenii, numeroase crize financiare ┼či monetare pe pie┼úele emergente, liberalizarea comer┼úului a l─âsat multe ┼ú─âri s─ârace cu mai multe daune dec├«t beneficii, mitul "noii economii" s-a disipat, scandalurile corporative au ar─âtat c─â favoritismele ┼či guvernarea proast─â s├«nt mai complexe ┼či mai r─âsp├«ndite dec├«t se credea, bog─â┼úia este distribuit─â mai inegal dec├«t ├«nainte, iar fragmentarea social─â ┼či excluziunea au crescut at├«t ├«n ┼ú─ârile bogate, c├«t ┼či ├«n cele s─ârace. ┼×i totu┼či, aceast─â dezordine a coexistat ├«mpreun─â cu un "consens" asupra principiilor ┼či practicilor economice, transpus ├«n fapt printr-o liberalizare ┼či dereglementare a pie┼úelor, privatizare ┼či reducerea la minimum a sectorului public. Aceast─â "┼čtiin┼ú─â economic─â ra┼úional─â" este, poate, ├«n consonan┼ú─â cu ceea ce Max Weber numea "ra┼úionalizarea vie┼úii", tendin┼úa noastr─â de a pune pe prim-plan cunoa┼čterea ┼či teoria, precum ┼či c─âutarea ├«n┼úelepciunii supreme. Pr─âbu┼čirea comunismului a ajutat la na┼čterea unei singure cosmologii, "neo-liberal─â" ├«n context economic. Acea cosmologie a fost poten┼úat─â de un regim interna┼úional bazat pe superioritatea cov├«r┼čitoare a SUA ├«n toate domeniile. Aceast─â criz─â ar trebui s─â dea lovitura de gra┼úie accep┼úiunii conform c─âreia economia este o ┼čtiin┼ú─â "tare" (hard science). ├Än mod sigur, a dezv─âluit grave sl─âbiciuni ale fundamentalismului pie┼úelor. Desigur, au existat multe transform─âri determinate de pie┼úe - dar acestea ni se dezv─âluie cu nuan┼úe, la o examinare mai atent─â. Liberalizarea ┼či privatizarea au transformat societ─â┼úile postcomuniste - dar unicitatea lor geografic─â, etosul cultural ┼či politic, precum ┼či suportul considerabil din partea SUA ┼či a Europei Occidentale au f─âcut ca aceste ┼ú─âri s─â reprezinte o situa┼úie cu totul specific─â. Reformele orientate c─âtre pia┼ú─â au ├«mpins China ┼či India ├«nainte - ├«ns─â reformele lor au fost pragmatice, acord├«nd aten┼úie problemelor sociale ┼či celor ce ┼úin de dezvoltarea rural─â, ├«n timp ce pie┼úele financiare ┼či comerciale nu au fost liberalizate f─âr─â discern─âm├«nt. Globalizarea (┼či liberalizarea) nu trebuie s─â constituie o mantr─â ideologic─â; poate fi un concept deschis care s─â defineasc─â "deschiderea" societ─â┼úilor sub impulsul schimb─ârilor tehnologice ┼či al nenum─âratelor c─âut─âri ale progresului economic. O astfel de interpretare ar ├«ncuraja politici pragmatice ┼či flexibile ┼či ar elibera globalizarea de percep┼úia conform c─âreia aceasta este de origine occidental─â. O asemenea abordare ├«n interpretarea globaliz─ârii ar avea repercusiuni majore asupra politicilor publice na┼úionale ┼či a politicii interna┼úionale. Astfel, politicile publice na┼úionale ar deveni mai pragmatice, variate ┼či orientate c─âtre obiectivele tradi┼úionale ale cre┼čterii economice, ale stabilit─â┼úii pre┼úurilor ┼či justi┼úiei sociale. Unii ar putea spune c─â o prea mare varietate a design-ului institu┼úional ┼či de politic─â public─â ar afecta uniformitatea mediului de ac┼úiune ┼či ar ├«mpiedica func┼úionarea eficient─â a pie┼úelor. Acest argument nu este lipsit de temei, dar diminueaz─â importan┼úa identific─ârii politicilor care ┼úin cont de diversitatea condi┼úiilor din economia mondial─â ┼či de faptul c─â for┼úele pie┼úei nu induc convergen┼úa, ├«n mod automat. Este posibil ca deja s─â asist─âm la ├«nceputul unei schimb─âri semnificative ├«n elaborarea politicilor financiare. Una dintre mo┼čtenirile intelectuale ale lui Keynes - aceea c─â fluxurile de capital, deosebit de volatile, s├«nt ostile comer┼úului ┼či prosperit─â┼úii - ┼či-a demonstrat relevan┼úa ├«n aceast─â criz─â. De decenii tot auzim o mantr─â la nivel mondial: aceea c─â nu se pot face foarte multe la nivel na┼úional, deoarece pie┼úele globale ar pedepsi guvernul. Aceast─â criz─â ├«ncurajeaz─â ├«ntreb─âri fundamentale (este natura pie┼úelor globale dat─â de Divinitate?) ┼či ├«ntreb─âri ce pun ├«n discu┼úie perspectiva schimb─ârilor de politic─â economic─â (nu s├«nt pie┼úele globale, pe l├«ng─â motorul lor tehnologic, totodat─â ┼či produse ale deciziilor oamenilor de a stabili reguli pentru finan┼úe, comer┼ú ┼či investi┼úii?). Afirma┼úia c─â nimic nu poate fi f─âcut ├«n leg─âtur─â cu fluxurile financiare atunci c├«nd provoac─â suferin┼ú─â este neconving─âtoare. Exist─â o multitudine de reglement─âri specifice care pot fi impuse ┼či constr├«ngeri care pot fi exercitate. ├Än mod analog, comer┼úul liber ar putea fi reexaminat, pe m─âsur─â ce preocup─ârile statelor ├«n leg─âtur─â cu impactul acestuia asupra securit─â┼úii va cre┼čte. Una dintre preocup─âri - ├«mp─ârt─â┼čit─â de economi┼čti de seam─â ┼či economi┼čti din domeniul dezvolt─ârii - este costul asociat ajust─ârii la presiunile competitivit─â┼úii. Un alt set de preocup─âri se refer─â la "securitatea vital─â". C├«t de mult "nego┼ú cu rivalul" este posibil ├«nainte ca restric┼úiile s─â fie impuse. Vor accepta SUA sau alte state membre importante ale UE ca p─âr┼úi valoroase ale celor mai sensibile sectoare industriale ┼či de IT s─â fie preluate de companii ┼či fonduri suverane de investi┼úii din China ┼či Rusia? Securitatea alimentar─â ┼či schimb─ârile climatice vor induce o re┼úinere de la bizuirea ├«n exces pe furnizorii externi. Putem g├«ndi global, ├«ns─â riscurile existente ne pot for┼úa s─â ne limit─âm la modele "mai sigure" ale comer┼úului ┼či produc┼úiei. Cu alte cuvinte, am putea asista la o domesticire par┼úial─â a for┼úelor pie┼úei, ├«n ├«ncercarea guvernelor na┼úionale de a face fa┼ú─â riscurilor sistemice ┼či tensiunilor sociale. Aceasta ar implica o prezen┼ú─â mai mare a statului ├«n economie (elemente de capitalism de stat) ┼či o reglementare mai ampl─â; elemente ale "economiei de r─âzboi" vor fi mai vizibile ├«n politicile publice, chiar ┼či ├«n democra┼úiile liberale. Nevoile presante vor fi mai importante dec├«t ├«nclina┼úiile ideologice. Astfel de preocup─âri ar putea stimula formarea de alian┼úe ├«ntre grupuri de ┼ú─âri care ├«mp─ârt─â┼česc interese comune. UE este deja un astfel de bloc. O zon─â de comer┼ú transatlantic ar putea de asemenea s─â apar─â. Am putea asista la o replic─â a acesteia ├«n Asia. Rivalitatea ┼či experien┼úa - ├«n ciuda specula┼úiilor, nu a fost format─â o uniune monetar─â dup─â criza asiatic─â din 1997 - ne sugereaz─â c─â a┼ča ceva ar putea s─â nu se ├«nt├«mple; totu┼či, dac─â yuan-ul devine moned─â de rezerv─â, ra┼úiunea de a crea o uniune monetar─â asiatic─â ar cre┼čte. Mai multe grupuri sub-globale ar putea, atunci, s─â apar─â pentru a diminua poten┼úialele efecte devastatoare ale unui sistem mondial complet deschis. Acestea ar opera ├«ntr-o lume multipolar─â format─â din mai multe puteri globale - iar existen┼úa unori poli care s─â constituie alternative la puterea Statelor Unite ar putea crea ea ├«ns─â┼či bariere ├«n calea comer┼úului mondial liber, investi┼úiilor ┼či finan┼úelor. Cum ar putea evolua UE ├«ntr-un asemenea context? Logica pie┼úelor unice ar putea r─âm├«ne dominant─â, dar deciziile de politic─â public─â ar putea fi destul de nuan┼úate la nivel na┼úional. ├Än absen┼úa unei politici externe ┼či de securitate comune ┼či ├«n fa┼úa unor riscuri de securitate crescute, guvernele na┼úionale ar fi mai active ├«n economie. De aceea, UE ar putea continua s─â aib─â o structur─â a procesului decizional destul de complicat─â. Prin urmare, cine ar trebui s─â formuleze ┼či s─â impun─â un regim interna┼úional potrivit pentru secolul XXI? SUA nu vor mai avea capacitatea s─â o fac─â ├«n continuare. ├Än starea actual─â, UE nu ar putea s─â preia un astfel de rol. Iar o schimbare fundamental─â a arhitecturii interna┼úionale a institu┼úiilor financiare at├«rn─â de ceea ce principalii actori inter-na┼úionali doresc s─â fac─â ┼či de cum se plaseaz─â ace┼čtia unii fa┼ú─â de ceilal┼úi. Dac─â SUA, UE ┼či puterile globale emergente pot ajunge la un acord ├«n ceea ce prive┼čte reforma, al┼úi actori importan┼úi li se vor al─âtura, ├«n cele din urm─â. Provocarea lor va fi s─â fac─â economia deschis─â s─â func┼úioneze pentru ├«ntreaga lume. Aceasta implic─â renun┼úarea la o credin┼ú─â oarb─â ├«n virtu┼úile de autovindecare ┼či autoreglementare ale pie┼úei. Aceasta chiar s-ar putea ├«nt├«mpla. (articol ap─ârut ├«n European Voice, 4 decembrie 2008) traducere de Mihai PANAIT

Week end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii jpeg
Week-end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii
Pe undeva, este ╚Öi o dulce ╚Öi t├«rzie r─âzbunare a noastr─â, cu toate c─â ├«ntregul patrimoniu mo╚Ötenit dup─â 1918 apar╚Ťine statului rom├ón, indiferent de st─âp├«nitori, supu╚Öi ╚Öi complicatele raporturi care au existat ├«n trecut ├«ntre ei.
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu jpeg
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu
├Ä╚Ťi scriu, pentru c─â recent s-a reeditat una dintre c─âr╚Ťile tale.
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine? jpeg
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu-i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine?
Este demonstrat─â ╚Ötiin╚Ťific leg─âtura dintre creier, corp, mediu ╚Öi vulnerabilitatea genetic─â.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
La ora prînzului
E o aten╚Ťie pentru lumea mic─â, nev─âzut─â, ├«n mi╚Öcare, din jurul nostru, pentru care parc─â n-am avut ochi p├«n─â acum.
La stînga sau la dreapta? jpeg
La stînga sau la dreapta?
G├«ndirea binar─â ÔÇô natur─â versus cultur─â ÔÇô este prea rigid─â ca s─â explice complexitatea comportamentului verbal, care ├«n mod clar e o combina╚Ťie ├«ntre cele dou─â.
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei?  ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols jpeg
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei? ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols
Ceea ce suscit─â interesul ÔÇ×diagnosticianuluiÔÇŁ s├«nt atitudinile tot mai multor oameni. ├Än primul r├«nd, leg─âtura invers propor╚Ťional─â ├«ntre ÔÇ×lipsa de informa╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×opiniile fermeÔÇŁ.
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai jpeg
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai
S├«ntem ├«ntr-o alt─â etap─â a unui r─âzboi surd p├«n─â acum, ├«ntr-o nou─â formul─â, ÔÇ×reloadedÔÇŁ, dar tot h├«d─â, de a ne raporta la alteritate.
Procese de onirin╚Ť─â jpeg
Procese de onirin╚Ť─â
Niciodat─â nu ╚Ötii ce conduce la vis, pe c├«nd ce vine dup─â aceea e mai limpede: rememorarea, reluarea lui ├«n g├«nd p├«n─â la dispari╚Ťie.
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ jpeg
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ
Respectul difer─â de polite╚Ťe, at├«t ├«n categoriile etice, c├«t ╚Öi la locul de munc─â.
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile jpeg
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile
La nivelul societ─â╚Ťii noastre ├«nt├«lnim mul╚Ťi oameni care func╚Ťioneaz─â ├«n rol de victim─â, e mai simplu s─â plas─âm responsabilitatea ├«n exteriorul nostru dec├«t s─â ne asum─âm alegerile.
Vise la feminin jpeg
Vise la feminin
H├ęl├Ęne Cixous reordoneaz─â material dintr-un jurnal de vise imens, m─ârturisind c─â n-a modificat nimic din ebo╚Öa ini╚Ťial─â.
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american jpeg
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american
Tesla ╚Öi alte afaceri ÔÇ×nou ├«mbog─â╚ŤiteÔÇť se bazeaz─â adesea┬ápe finan╚Ť─âri externe, nu pe profituri.
Adapta╚Ťi pentru viitor  Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne jpeg
Adapta╚Ťi pentru viitor. Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne
Fericirea ne arat─â cum s─â devenim eroi ai propriei noastre vie╚Ťi, ce ├«nseamn─â ╚Öi cum s─â fim cu adev─ârat ni╚Öte eroi buni ╚Öi frumo╚Öi.
Traduc─âtorul orchestr─â ÔÇô interviu cu Andrei VIERU jpeg
Drag─â domnule Andrei Cornea
Un om despre care nu s├«ntem siguri c─â a existat vreodat─â ÔÇô de exemplu, Arjuna din┬áBhagavad-Gita┬áÔÇô face parte din umanitate sau nu?
ÔÇ×Unde ni s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť jpeg
ÔÇ×Unde ni-s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť
Oniriștii nu pornesc de la visele lor nocturne, inventînd hiperlucid altele, diurne.
De ce a murit macroeconomia? jpeg
De ce a murit macroeconomia?
P├«n─â c├«nd economi╚Ötii nu vor recunoa╚Öte existen╚Ťa unei incertitudini inevitabile, nu se va putea vorbi de o teorie macroeconomic─â, ci doar de m─âsuri de prevenire pentru situa╚Ťii de urgen╚Ť─â.
Contabilitatea schimb─ârilor climatice jpeg
Contabilitatea schimb─ârilor climatice
ÔÇ×COP26ÔÇŁ, Conferin╚Ťa ONU privind schimb─ârile climatice de la Glasgow, a adus o important─â mutare de accent de la responsabilitatea guvernelor la puterea sectorului privat.
Visele de apoi jpeg
Visele de apoi
C├«╚Ťi nu ne trezim, ├«n veghea imediat urm─âtoare unui co╚Ömar, cu ve╚Önica analogie dintre spa╚Ťiul oniric ╚Öi via╚Ťa de apoi?
Imagine, iconoclasm, icoan─â jpeg
Imagine, iconoclasm, icoan─â
Imaginea e liber─â de orice cenzur─â, de orice limit─â tehnologic─â.
O afacere bun─â jpeg
O afacere bun─â
Militarii nu s├«nt mai de╚Ötep╚Ťi dec├«t al╚Ťi oameni, dar se pricep de minune s─â stoarc─â din fiecare soldat maximum de efort ├«n minimum de timp.
Antinomiile istorice ale ortodoxiei jpeg
Rămîne Dumnezeu dator?
Vorb─âria care consum─â via╚Ťa chiar ╚Öi ├«n preajma mor╚Ťii arat─â cel mai bine inconsisten╚Ťa caracterelor.
Dileme auctoriale jpeg
Dileme auctoriale
Atunci cînd lectura devine boală, lucru destul de frecvent, leacul vindecării trebuie căutat în altă parte: cartea nu mai e medicament, iar biblioteca nu mai e farmacie.
F─ât Frumos de Magheru jpeg
F─ât-Frumos de Magheru
Cum stăteam noi așa, prin gangul care făcea legătura cu trotuarul a apărut o arătare cu copite.
Trei pactizan╚Ťi cu visul jpeg
Trei pactizan╚Ťi cu visul
Odată calea deschisă, bolnavul ajunge să comunice cu presupusa lume a spiritelor încă din stare de veghe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.