Cele trei modele

19 mai 2020
Cele trei modele jpeg

S-a mai a╚Öezat praful dup─â furtuna violent─â care a cuprins lumea ├«n ultimele dou─â luni. Acum e mai clar care e narativul dominant ├«n privin╚Ťa coronavirusului. Cu toate c─â, de multe ori, oamenii nu s├«nt capabili s─â ├«nve╚Ťe din lec╚Ťiile istoriei, exist─â se pare o memorie a epidemiilor care de peste dou─â mii de ani tot aduc suferin╚Ť─â ╚Öi pierderi. Memoria aceasta s-a manifestat, s-a de╚Öteptat ╚Öi, ├«n plus, a mai fost ceva: am avut mijloacele de a reac╚Ťiona ├«n consecin╚Ť─â. Nu le-am avut, cel pu╚Ťin ├«n aceast─â m─âsur─â, ├«n 430 ├«. H., la Atena, nici ├«n 541, la Constantinopol, nici ├«n Evul Mediu, nici dup─â Primul R─âzboi Mondial, c├«nd s-au mai dezl─ân╚Ťuit molimele. Acum ├«ns─â, am putut ╚Öi am ╚Öi ac╚Ťionat preventiv.

Reac╚Ťiile st├«rnite de coronavirus au fost probabil mai ├«ntinse chiar ╚Öi dec├«t teritoriul ├«n care acesta a ajuns. ╚śi iar─â╚Öi e acum mai clar c─â ele au fost de trei tipuri. La o extrem─â este modelul asiatic, unde domin─â regimurile de tip autoritar. Tot aici, experien╚Ťele cu epidemiile au fost mai recente dec├«t cele tr─âite de Occident, unde igiena ╚Öi cercet─ârile medicale le-au mai scos din actualitate. Ilustrativ ├«n acest sens este Vietnamul, care sus╚Ťine c─â nu are niciun deces de Covid-19. Vietnamul este o ╚Ťar─â comunist─â de o sut─â de milioane de locuitori care a trecut ├«n ultimele decenii prin epidemii de SARS, grip─â aviar─â, pojar ╚Öi febr─â hemoragic─â. Partidul a reac╚Ťionat rapid ╚Öi decis, a ├«nchis ╚Öcolile ├«nc─â din ianuarie ╚Öi a introdus carantina institu╚Ťionalizat─â pe scar─â larg─â. ├Än Vietnam s-au luat decizii colective impuse individual, f─âr─â cr├«cnire ╚Öi ├«mpotrivire.

La cel─âlalt cap─ât este Suedia. Aici oamenilor li s-a explicat ╚Öi au ├«n╚Ťeles pericolul. Au decis s─â p─âstreze distan╚Ťa ╚Öi s─â asculte de sfaturile oamenilor de ╚Ötiin╚Ť─â. Guvernul nu a avut ce s─â impun─â, decizia reac╚Ťiei a fost asumat─â de public. ├Än Suedia s-au luat decizii individuale rezult├«nd ├«ntr-o atitudine comun─â. Via╚Ťa obi╚Önuit─â nu a fost afectat─â, activit─â╚Ťile economice ╚Öi sociale au continuat, cu modific─âri ╚Öi adapt─âri f─âcute din mers. Reac╚Ťia suedez─â nu a fost lipsit─â de riscuri. Oamenii din centrele de ├«ngrijire a v├«rstnicilor ╚Öi unii imigran╚Ťi, pentru care distan╚Ťarea social─â este un lux pe care nu ╚Öi-l puteau permite, au fost mai afecta╚Ťi de coronavirus dec├«t persoanele din alte categorii.

├Äntre cele dou─â modele de la extremit─â╚Ťi, exist─â planurile intermediare. Ele exprim─â destul de fidel concep╚Ťia curent─â local─â despre rela╚Ťia dintre individ ╚Öi colectiv. Unele variante au prezentat tr─âs─âturi asiatice mai pregnante: amenzi mari, carantin─â institu╚Ťionalizat─â, supraveghere brut─â sau electronic─â. Alte variante au mers spre modelul suedez, cu oameni care au ╚Ťinut distan╚Ťa ╚Öi guvernul care legifera din urm─â ceea ce popula╚Ťia ├«ncepuse. ├Än Europa, ├«n mare, zona sudic─â a fost mai oriental─â, cea nordic─â mai occidental─â ├«n raport cu modelele de reac╚Ťie la pandemie.

Unde ne-am situat noi pe aceast─â ax─â? Dac─â ╚Öi-a f─âcut cineva iluzii ├«n privin╚Ťa asum─ârii profunde a unor practici democratice, acum ar fi momentul s─â ╚Öi le revizuiasc─â. Modelul rom├ónesc r─âm├«ne o enigm─â, ├«n care de pild─â amenzile la ├«nceput s├«nt astronomic-asiatice, pentru ca la final s─â dispar─â cu totul, ca ├«n Occident. E un hibrid ├«n care nimeni nu pune ├«n discu╚Ťie ac╚Ťiunile guvernului ├«n prima lun─â de situa╚Ťie de urgen╚Ť─â, pentru ca acum s─â apar─â partide ├«ntregi de denun╚Ť─âtori ai abuzurilor. E o versiune ├«n care la ├«nceput politicienii se prezint─â ca salvatori atot╚Ötiutori, iar la sf├«r╚Öit invoc─â un corp de exper╚Ťi de care nimeni nu a auzit p├«n─â acum.

├Äntre cele dou─â modele de reac╚Ťie extreme nu s-a tran╚Öat ├«nc─â un c├«╚Ötig─âtor. Vietnamul a ├«nceput relaxarea, dar tr─âie╚Öte cu perspectiva urm─âtorului val al epidemiei. Suedia a ├«nregistrat decese premature determinate de ├«mboln─âvirea de Covid-19, dar se apropie de o imunizare de mas─â care ├«i va u╚Öura confruntarea uman─â ╚Öi economic─â cu valul doi. Decisiv ├«n aceast─â curs─â este g─âsirea unui tratament eficient ╚Öi a unui vaccin. Cu c├«t acestea ├«nt├«rzie, cu at├«t modelul suedez va fi mai tentant.

Ionu╚Ť Iamandi este jurnalist la Radio Rom├ónia Actualit─â╚Ťi.

Foto: Relaxare ├«n Bucure╚Öti, ├«n biserici. Oamenii au putut participa la slujbele oficiate ├«n aer liber, p─âstr├«nd ├«ns─â distan╚Ťa dintre ei ╚Öi purt├«nd m─â╚Öti faciale. Credit: Arhiva autorului.

Week end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii jpeg
Week-end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii
Pe undeva, este ╚Öi o dulce ╚Öi t├«rzie r─âzbunare a noastr─â, cu toate c─â ├«ntregul patrimoniu mo╚Ötenit dup─â 1918 apar╚Ťine statului rom├ón, indiferent de st─âp├«nitori, supu╚Öi ╚Öi complicatele raporturi care au existat ├«n trecut ├«ntre ei.
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu jpeg
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu
├Ä╚Ťi scriu, pentru c─â recent s-a reeditat una dintre c─âr╚Ťile tale.
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine? jpeg
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu-i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine?
Este demonstrat─â ╚Ötiin╚Ťific leg─âtura dintre creier, corp, mediu ╚Öi vulnerabilitatea genetic─â.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
La ora prînzului
E o aten╚Ťie pentru lumea mic─â, nev─âzut─â, ├«n mi╚Öcare, din jurul nostru, pentru care parc─â n-am avut ochi p├«n─â acum.
La stînga sau la dreapta? jpeg
La stînga sau la dreapta?
G├«ndirea binar─â ÔÇô natur─â versus cultur─â ÔÇô este prea rigid─â ca s─â explice complexitatea comportamentului verbal, care ├«n mod clar e o combina╚Ťie ├«ntre cele dou─â.
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei?  ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols jpeg
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei? ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols
Ceea ce suscit─â interesul ÔÇ×diagnosticianuluiÔÇŁ s├«nt atitudinile tot mai multor oameni. ├Än primul r├«nd, leg─âtura invers propor╚Ťional─â ├«ntre ÔÇ×lipsa de informa╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×opiniile fermeÔÇŁ.
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai jpeg
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai
S├«ntem ├«ntr-o alt─â etap─â a unui r─âzboi surd p├«n─â acum, ├«ntr-o nou─â formul─â, ÔÇ×reloadedÔÇŁ, dar tot h├«d─â, de a ne raporta la alteritate.
Procese de onirin╚Ť─â jpeg
Procese de onirin╚Ť─â
Niciodat─â nu ╚Ötii ce conduce la vis, pe c├«nd ce vine dup─â aceea e mai limpede: rememorarea, reluarea lui ├«n g├«nd p├«n─â la dispari╚Ťie.
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ jpeg
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ
Respectul difer─â de polite╚Ťe, at├«t ├«n categoriile etice, c├«t ╚Öi la locul de munc─â.
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile jpeg
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile
La nivelul societ─â╚Ťii noastre ├«nt├«lnim mul╚Ťi oameni care func╚Ťioneaz─â ├«n rol de victim─â, e mai simplu s─â plas─âm responsabilitatea ├«n exteriorul nostru dec├«t s─â ne asum─âm alegerile.
Vise la feminin jpeg
Vise la feminin
H├ęl├Ęne Cixous reordoneaz─â material dintr-un jurnal de vise imens, m─ârturisind c─â n-a modificat nimic din ebo╚Öa ini╚Ťial─â.
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american jpeg
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american
Tesla ╚Öi alte afaceri ÔÇ×nou ├«mbog─â╚ŤiteÔÇť se bazeaz─â adesea┬ápe finan╚Ť─âri externe, nu pe profituri.
Adapta╚Ťi pentru viitor  Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne jpeg
Adapta╚Ťi pentru viitor. Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne
Fericirea ne arat─â cum s─â devenim eroi ai propriei noastre vie╚Ťi, ce ├«nseamn─â ╚Öi cum s─â fim cu adev─ârat ni╚Öte eroi buni ╚Öi frumo╚Öi.
Traduc─âtorul orchestr─â ÔÇô interviu cu Andrei VIERU jpeg
Drag─â domnule Andrei Cornea
Un om despre care nu s├«ntem siguri c─â a existat vreodat─â ÔÇô de exemplu, Arjuna din┬áBhagavad-Gita┬áÔÇô face parte din umanitate sau nu?
ÔÇ×Unde ni s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť jpeg
ÔÇ×Unde ni-s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť
Oniriștii nu pornesc de la visele lor nocturne, inventînd hiperlucid altele, diurne.
De ce a murit macroeconomia? jpeg
De ce a murit macroeconomia?
P├«n─â c├«nd economi╚Ötii nu vor recunoa╚Öte existen╚Ťa unei incertitudini inevitabile, nu se va putea vorbi de o teorie macroeconomic─â, ci doar de m─âsuri de prevenire pentru situa╚Ťii de urgen╚Ť─â.
Contabilitatea schimb─ârilor climatice jpeg
Contabilitatea schimb─ârilor climatice
ÔÇ×COP26ÔÇŁ, Conferin╚Ťa ONU privind schimb─ârile climatice de la Glasgow, a adus o important─â mutare de accent de la responsabilitatea guvernelor la puterea sectorului privat.
Visele de apoi jpeg
Visele de apoi
C├«╚Ťi nu ne trezim, ├«n veghea imediat urm─âtoare unui co╚Ömar, cu ve╚Önica analogie dintre spa╚Ťiul oniric ╚Öi via╚Ťa de apoi?
Imagine, iconoclasm, icoan─â jpeg
Imagine, iconoclasm, icoan─â
Imaginea e liber─â de orice cenzur─â, de orice limit─â tehnologic─â.
O afacere bun─â jpeg
O afacere bun─â
Militarii nu s├«nt mai de╚Ötep╚Ťi dec├«t al╚Ťi oameni, dar se pricep de minune s─â stoarc─â din fiecare soldat maximum de efort ├«n minimum de timp.
Antinomiile istorice ale ortodoxiei jpeg
Rămîne Dumnezeu dator?
Vorb─âria care consum─â via╚Ťa chiar ╚Öi ├«n preajma mor╚Ťii arat─â cel mai bine inconsisten╚Ťa caracterelor.
Dileme auctoriale jpeg
Dileme auctoriale
Atunci cînd lectura devine boală, lucru destul de frecvent, leacul vindecării trebuie căutat în altă parte: cartea nu mai e medicament, iar biblioteca nu mai e farmacie.
F─ât Frumos de Magheru jpeg
F─ât-Frumos de Magheru
Cum stăteam noi așa, prin gangul care făcea legătura cu trotuarul a apărut o arătare cu copite.
Trei pactizan╚Ťi cu visul jpeg
Trei pactizan╚Ťi cu visul
Odată calea deschisă, bolnavul ajunge să comunice cu presupusa lume a spiritelor încă din stare de veghe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.