Cele trei modele

19 mai 2020
Cele trei modele jpeg

S-a mai a╚Öezat praful dup─â furtuna violent─â care a cuprins lumea ├«n ultimele dou─â luni. Acum e mai clar care e narativul dominant ├«n privin╚Ťa coronavirusului. Cu toate c─â, de multe ori, oamenii nu s├«nt capabili s─â ├«nve╚Ťe din lec╚Ťiile istoriei, exist─â se pare o memorie a epidemiilor care de peste dou─â mii de ani tot aduc suferin╚Ť─â ╚Öi pierderi. Memoria aceasta s-a manifestat, s-a de╚Öteptat ╚Öi, ├«n plus, a mai fost ceva: am avut mijloacele de a reac╚Ťiona ├«n consecin╚Ť─â. Nu le-am avut, cel pu╚Ťin ├«n aceast─â m─âsur─â, ├«n 430 ├«. H., la Atena, nici ├«n 541, la Constantinopol, nici ├«n Evul Mediu, nici dup─â Primul R─âzboi Mondial, c├«nd s-au mai dezl─ân╚Ťuit molimele. Acum ├«ns─â, am putut ╚Öi am ╚Öi ac╚Ťionat preventiv.

Reac╚Ťiile st├«rnite de coronavirus au fost probabil mai ├«ntinse chiar ╚Öi dec├«t teritoriul ├«n care acesta a ajuns. ╚śi iar─â╚Öi e acum mai clar c─â ele au fost de trei tipuri. La o extrem─â este modelul asiatic, unde domin─â regimurile de tip autoritar. Tot aici, experien╚Ťele cu epidemiile au fost mai recente dec├«t cele tr─âite de Occident, unde igiena ╚Öi cercet─ârile medicale le-au mai scos din actualitate. Ilustrativ ├«n acest sens este Vietnamul, care sus╚Ťine c─â nu are niciun deces de Covid-19. Vietnamul este o ╚Ťar─â comunist─â de o sut─â de milioane de locuitori care a trecut ├«n ultimele decenii prin epidemii de SARS, grip─â aviar─â, pojar ╚Öi febr─â hemoragic─â. Partidul a reac╚Ťionat rapid ╚Öi decis, a ├«nchis ╚Öcolile ├«nc─â din ianuarie ╚Öi a introdus carantina institu╚Ťionalizat─â pe scar─â larg─â. ├Än Vietnam s-au luat decizii colective impuse individual, f─âr─â cr├«cnire ╚Öi ├«mpotrivire.

La cel─âlalt cap─ât este Suedia. Aici oamenilor li s-a explicat ╚Öi au ├«n╚Ťeles pericolul. Au decis s─â p─âstreze distan╚Ťa ╚Öi s─â asculte de sfaturile oamenilor de ╚Ötiin╚Ť─â. Guvernul nu a avut ce s─â impun─â, decizia reac╚Ťiei a fost asumat─â de public. ├Än Suedia s-au luat decizii individuale rezult├«nd ├«ntr-o atitudine comun─â. Via╚Ťa obi╚Önuit─â nu a fost afectat─â, activit─â╚Ťile economice ╚Öi sociale au continuat, cu modific─âri ╚Öi adapt─âri f─âcute din mers. Reac╚Ťia suedez─â nu a fost lipsit─â de riscuri. Oamenii din centrele de ├«ngrijire a v├«rstnicilor ╚Öi unii imigran╚Ťi, pentru care distan╚Ťarea social─â este un lux pe care nu ╚Öi-l puteau permite, au fost mai afecta╚Ťi de coronavirus dec├«t persoanele din alte categorii.

├Äntre cele dou─â modele de la extremit─â╚Ťi, exist─â planurile intermediare. Ele exprim─â destul de fidel concep╚Ťia curent─â local─â despre rela╚Ťia dintre individ ╚Öi colectiv. Unele variante au prezentat tr─âs─âturi asiatice mai pregnante: amenzi mari, carantin─â institu╚Ťionalizat─â, supraveghere brut─â sau electronic─â. Alte variante au mers spre modelul suedez, cu oameni care au ╚Ťinut distan╚Ťa ╚Öi guvernul care legifera din urm─â ceea ce popula╚Ťia ├«ncepuse. ├Än Europa, ├«n mare, zona sudic─â a fost mai oriental─â, cea nordic─â mai occidental─â ├«n raport cu modelele de reac╚Ťie la pandemie.

Unde ne-am situat noi pe aceast─â ax─â? Dac─â ╚Öi-a f─âcut cineva iluzii ├«n privin╚Ťa asum─ârii profunde a unor practici democratice, acum ar fi momentul s─â ╚Öi le revizuiasc─â. Modelul rom├ónesc r─âm├«ne o enigm─â, ├«n care de pild─â amenzile la ├«nceput s├«nt astronomic-asiatice, pentru ca la final s─â dispar─â cu totul, ca ├«n Occident. E un hibrid ├«n care nimeni nu pune ├«n discu╚Ťie ac╚Ťiunile guvernului ├«n prima lun─â de situa╚Ťie de urgen╚Ť─â, pentru ca acum s─â apar─â partide ├«ntregi de denun╚Ť─âtori ai abuzurilor. E o versiune ├«n care la ├«nceput politicienii se prezint─â ca salvatori atot╚Ötiutori, iar la sf├«r╚Öit invoc─â un corp de exper╚Ťi de care nimeni nu a auzit p├«n─â acum.

├Äntre cele dou─â modele de reac╚Ťie extreme nu s-a tran╚Öat ├«nc─â un c├«╚Ötig─âtor. Vietnamul a ├«nceput relaxarea, dar tr─âie╚Öte cu perspectiva urm─âtorului val al epidemiei. Suedia a ├«nregistrat decese premature determinate de ├«mboln─âvirea de Covid-19, dar se apropie de o imunizare de mas─â care ├«i va u╚Öura confruntarea uman─â ╚Öi economic─â cu valul doi. Decisiv ├«n aceast─â curs─â este g─âsirea unui tratament eficient ╚Öi a unui vaccin. Cu c├«t acestea ├«nt├«rzie, cu at├«t modelul suedez va fi mai tentant.

Ionu╚Ť Iamandi este jurnalist la Radio Rom├ónia Actualit─â╚Ťi.

Foto: Relaxare ├«n Bucure╚Öti, ├«n biserici. Oamenii au putut participa la slujbele oficiate ├«n aer liber, p─âstr├«nd ├«ns─â distan╚Ťa dintre ei ╚Öi purt├«nd m─â╚Öti faciale. Credit: Arhiva autorului.

Week end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii jpeg
Week-end ├«n patru puncte principale ╚Öi multe alte divaga╚Ťii
Pe undeva, este ╚Öi o dulce ╚Öi t├«rzie r─âzbunare a noastr─â, cu toate c─â ├«ntregul patrimoniu mo╚Ötenit dup─â 1918 apar╚Ťine statului rom├ón, indiferent de st─âp├«nitori, supu╚Öi ╚Öi complicatele raporturi care au existat ├«n trecut ├«ntre ei.
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu jpeg
Scrisoare c─âtre Leonida Neam╚Ťu
├Ä╚Ťi scriu, pentru c─â recent s-a reeditat una dintre c─âr╚Ťile tale.
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine? jpeg
Despre singur─âtatea din noi ÔÇô nu-i a╚Öa c─â ├«╚Ťi place de mine?
Este demonstrat─â ╚Ötiin╚Ťific leg─âtura dintre creier, corp, mediu ╚Öi vulnerabilitatea genetic─â.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
La ora prînzului
E o aten╚Ťie pentru lumea mic─â, nev─âzut─â, ├«n mi╚Öcare, din jurul nostru, pentru care parc─â n-am avut ochi p├«n─â acum.
La stînga sau la dreapta? jpeg
La stînga sau la dreapta?
G├«ndirea binar─â ÔÇô natur─â versus cultur─â ÔÇô este prea rigid─â ca s─â explice complexitatea comportamentului verbal, care ├«n mod clar e o combina╚Ťie ├«ntre cele dou─â.
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei?  ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols jpeg
Sf├«r╚Öitul competen╚Ťei: inamicul nev─âzut al democra╚Ťiei? ÔÇô o discu╚Ťie pe marginea c─âr╚Ťii lui Tom Nichols
Ceea ce suscit─â interesul ÔÇ×diagnosticianuluiÔÇŁ s├«nt atitudinile tot mai multor oameni. ├Än primul r├«nd, leg─âtura invers propor╚Ťional─â ├«ntre ÔÇ×lipsa de informa╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×opiniile fermeÔÇŁ.
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai jpeg
G├«nduri pa╚Önice ÔÇ×├«n vreme de r─âzboiÔÇŁ, pentru ortodoc╚Öi ╚Öi nu numai
S├«ntem ├«ntr-o alt─â etap─â a unui r─âzboi surd p├«n─â acum, ├«ntr-o nou─â formul─â, ÔÇ×reloadedÔÇŁ, dar tot h├«d─â, de a ne raporta la alteritate.
Procese de onirin╚Ť─â jpeg
Procese de onirin╚Ť─â
Niciodat─â nu ╚Ötii ce conduce la vis, pe c├«nd ce vine dup─â aceea e mai limpede: rememorarea, reluarea lui ├«n g├«nd p├«n─â la dispari╚Ťie.
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ jpeg
Din jurnalul unui om cu ÔÇ×o micÔÇŁ
Respectul difer─â de polite╚Ťe, at├«t ├«n categoriile etice, c├«t ╚Öi la locul de munc─â.
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile jpeg
O dilem─â moral─â a fiec─ârei zile
La nivelul societ─â╚Ťii noastre ├«nt├«lnim mul╚Ťi oameni care func╚Ťioneaz─â ├«n rol de victim─â, e mai simplu s─â plas─âm responsabilitatea ├«n exteriorul nostru dec├«t s─â ne asum─âm alegerile.
Vise la feminin jpeg
Vise la feminin
H├ęl├Ęne Cixous reordoneaz─â material dintr-un jurnal de vise imens, m─ârturisind c─â n-a modificat nimic din ebo╚Öa ini╚Ťial─â.
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american jpeg
Sovietizarea selectiv─â a capitalismului american
Tesla ╚Öi alte afaceri ÔÇ×nou ├«mbog─â╚ŤiteÔÇť se bazeaz─â adesea┬ápe finan╚Ť─âri externe, nu pe profituri.
Adapta╚Ťi pentru viitor  Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne jpeg
Adapta╚Ťi pentru viitor. Etica ╚Öi estetica fericirii postmoderne
Fericirea ne arat─â cum s─â devenim eroi ai propriei noastre vie╚Ťi, ce ├«nseamn─â ╚Öi cum s─â fim cu adev─ârat ni╚Öte eroi buni ╚Öi frumo╚Öi.
Traduc─âtorul orchestr─â ÔÇô interviu cu Andrei VIERU jpeg
Drag─â domnule Andrei Cornea
Un om despre care nu s├«ntem siguri c─â a existat vreodat─â ÔÇô de exemplu, Arjuna din┬áBhagavad-Gita┬áÔÇô face parte din umanitate sau nu?
ÔÇ×Unde ni s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť jpeg
ÔÇ×Unde ni-s entuzia╚Ötii, vis─âtoriiÔÇť
Oniriștii nu pornesc de la visele lor nocturne, inventînd hiperlucid altele, diurne.
De ce a murit macroeconomia? jpeg
De ce a murit macroeconomia?
P├«n─â c├«nd economi╚Ötii nu vor recunoa╚Öte existen╚Ťa unei incertitudini inevitabile, nu se va putea vorbi de o teorie macroeconomic─â, ci doar de m─âsuri de prevenire pentru situa╚Ťii de urgen╚Ť─â.
Contabilitatea schimb─ârilor climatice jpeg
Contabilitatea schimb─ârilor climatice
ÔÇ×COP26ÔÇŁ, Conferin╚Ťa ONU privind schimb─ârile climatice de la Glasgow, a adus o important─â mutare de accent de la responsabilitatea guvernelor la puterea sectorului privat.
Visele de apoi jpeg
Visele de apoi
C├«╚Ťi nu ne trezim, ├«n veghea imediat urm─âtoare unui co╚Ömar, cu ve╚Önica analogie dintre spa╚Ťiul oniric ╚Öi via╚Ťa de apoi?
Imagine, iconoclasm, icoan─â jpeg
Imagine, iconoclasm, icoan─â
Imaginea e liber─â de orice cenzur─â, de orice limit─â tehnologic─â.
O afacere bun─â jpeg
O afacere bun─â
Militarii nu s├«nt mai de╚Ötep╚Ťi dec├«t al╚Ťi oameni, dar se pricep de minune s─â stoarc─â din fiecare soldat maximum de efort ├«n minimum de timp.
Antinomiile istorice ale ortodoxiei jpeg
Rămîne Dumnezeu dator?
Vorb─âria care consum─â via╚Ťa chiar ╚Öi ├«n preajma mor╚Ťii arat─â cel mai bine inconsisten╚Ťa caracterelor.
Dileme auctoriale jpeg
Dileme auctoriale
Atunci cînd lectura devine boală, lucru destul de frecvent, leacul vindecării trebuie căutat în altă parte: cartea nu mai e medicament, iar biblioteca nu mai e farmacie.
F─ât Frumos de Magheru jpeg
F─ât-Frumos de Magheru
Cum stăteam noi așa, prin gangul care făcea legătura cu trotuarul a apărut o arătare cu copite.
Trei pactizan╚Ťi cu visul jpeg
Trei pactizan╚Ťi cu visul
Odată calea deschisă, bolnavul ajunge să comunice cu presupusa lume a spiritelor încă din stare de veghe.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?