Oameni calificați, oneşti, articulați ca ideologie politică, cu biografii profesionale solide, cu rezultate în munca lor, dispuşi să facă un alt fel de politică – da, asta înseamnă deja un profil. Avem nevoie de aceşti oameni care se vor angaja
Un referendum nou prin care poporul să revină asupra deciziei de a părăsi Uniunea Europeană. Ca să se ajungă acolo nu trebuie decît ca acordul pe tema Brexit să pice la vot în Parlamentul britanic. Ceea ce, avînd în vedere nemulțumirile crescînde în ambele tabere, nu e deloc exclus să se întîmple.
Liderul vostru adorat Nicolae Ceaușescu a reușit cumva să dea impresia că regimul comunist din România e diferit de altele, că e național. Și occidentalii păreau să accepte cu bucurie această doar aparentă decuplare a Republicii Socialiste România de Moscova.
Pentru Theresa May, presiunea e dublă. Nevoită să negocieze atît cu Bruxelles, cît și cu partidul său, pare cu totul depășită de situație. Impasul negocierilor va întîrzia, mai mult ca sigur, un acord la nivelul Uniunii Europene, acord prevăzut inițial pentru jumătatea lunii
Mulți dintre detractorii legii au crezut într-o creștere alarmantă a consumului. Nu s-a întîmplat! Dimpotrivă, „afacerile“ merg prost. Fiindcă statul nu a fost pregătit pentru momentul intrării în vigoare a legii. În plină euforie stîrnită de legalizare, comerțul
Merkel a reușit să scoată Germania din criza financiară și să depășească și criza monedei unice europene care a urmat. Austeritate? Da. A folosit adesea acest cuvînt și, cînd a fost nevoie, a aplicat și principiile. Dar, între timp, cei mai mulți germani au uitat:
Prețul final a întrecut cu mult așteptările: lucrarea a fost vîndută cu aproape 400.000 de euro. Artiștii au încărcat în sistemul informatic 15.000 de portrete clasice.
În Polonia, partidul populist și eurosceptic Lege și Justiție (PiS), la putere de trei ani, a cîștigat alegerile locale de duminica trecută. Însă rezultatele sînt încurajatoare pentru partidele de opoziție, care au obținut cîteva victorii importante în marile orașe. Pentru Europa valorilor liberale, e un semn bun.
Ce au democrația, diversitatea și spiritul incluziv cu literatura? Criterii extraliterare la un premiu pentru literatură? Nu e de mirare că mulți au strîmbat din nas.
Editurile considerate de dreapta vor fi izolate, împreună, într-un colțișor al Halei 4.1. Editura Antaios, de la care a pornit scandalul anul trecut, nu se mai prezintă la ediția curentă. Va veni, în schimb, săptămînalul Junge Freiheit (Tînăra libertate). Plus încă două edituri. Toate vor sta la colț, în carantină. Într-un fel, e bine să se instituie zone de siguranță. Dar cum rămîne cu spiritul incluziv de care vorbea Juergen Boos?
Guvernul de la Atena s-a opus prin veto încercării Macedoniei de a se alătura NATO în 2008 și a blocat ambițiile sale de aderare la UE. Ca să poată adera, Macedonia trebuie să scape mai întîi de litigiul cu Grecia privind denumirea statului.
Privind dinspre România, e, într-adevăr, cel puţin un semn de schizofrenie să aloci atîtea fonduri pentru proiecte culturale de dimensiuni faraonice. Dar nu e oare un gest încă şi mai schizofrenic să plăteşti 700.000 de euro într-o singură seară pentru o petrecere a sectorului 5 cînd,
De vină pentru întîrzieri ar fi statul paralel. Adică, în înţelesul celor care au aruncat pe piaţă acest termen, o reţea nevăzută de oameni din serviciile secrete, din Justiţie, din administraţie, din afaceri şi din societatea civilă care influenţează, cu efecte nefaste, luarea deciziilor, oameni cu interese obscure, contrare interesului naţional, care se opun reformelor binefăcătoare ale guvernului.
În România nu există nici un stat paralel, este invenţia PSD-iştilor prin care vor să îşi motiveze demersurile anti-Justiţie şi anti-servicii. Atît de simplu este. În România e un singur stat. Şi pe acel stat îl reprezint eu. Deci povestea cu statul paralel este o invenţie
În 2008, odată cu intrarea în faliment a companiei bancare Lehman Brothers se declanșa poate cea mai mare, cea mai profundă criză financiară globală. A afectat nu doar finanțele din SUA, ci și piețele din Europa. Undele de șoc ale crizei se simt și astăzi, chiar dacă, pentru a le contracara și pentru a preveni o nouă catastrofă, guvernele și apoi băncile au „inventat“ mecanisme de (auto)reglementare. Dar sîntem, într-adevăr, feriți de o nouă criză, similară celei de acum zece ani?
Niciodată un partid extremist nu a obținut un rezultat atît de copleșitor în Suedia. Însă voturile obținute sînt departe de ceea ce prevesteau sondajele, care, cu o săptămînă înaintea alegerilor, plasau partidul la 20% sau chiar 25% din opțiunile electoratului.
Dacă există o minoritate persecutată în lumea întreagă, inclusiv în lumea musulmană, aceasta e constituită din creștini. Țin să vă reamintesc că recent, în Indonezia, la Surabaya, zeci de creștini au fost uciși de un grup de jihadiști care au intrat într-o biserică și s-au detonat. În Irak,
Imaginile cu palatul în flăcări sînt copleșitoare – aflați că și muzeele din România sînt într-o situație aproape la fel tragică. Subfinanțarea cronică a muzeelor românești creează toate premisele unei tragedii precum cea de la Rio de Janeiro. Doar că muzeele noastre sînt mistuite nu de un incendiu devastator, ci ard la foc mic. Și focul continuă să ardă, de multă vreme. Cu aceleași efecte ca incendiul de la Rio.
„M-am simțit trădat“, a explicat Hulot. Semne ale acestei trădări au apărut încă de acum mai bine de un an și ceva, la învestirea guvernului. Iar despre posibila demisie a ministrului Tranziției Ecologice s-a tot vorbit: Hulot s-a plîns adesea în legătură cu presiunile la care e supus și, mai ales, în legătură cu dificultatea de a genera politici de mediu coerente într-un guvern care are alte priorități.
Grecia iese, în sfîrșit, din programul de sprijin financiar. Statele din zona euro și Fondul Monetar Internațional (FMI) își încheie, astfel, programul de salvare. Economia Greciei nu mai e sub tutelă, dar țara rămîne sub supraveghere. Un stat suveran, dar, în continuare, sărac. 290 de miliarde de euro – aceasta e valoarea celor trei programe de salvare oferite Greciei de Eurogrup și de FMI. În 2010, la debutul crizei, Greciei i s-a oferit un prim ajutor în valoare de 110 miliarde de euro. Doi a
Mihai Oroveanu. Știu cît de mult îi plăcea să se piardă în această colecție de fotografii, să le privească, să le sorteze, să poarte conversații despre ele. Amprenta lui Mihai Oroveanu e de neocolit, iar personalitatea lui a modelat în mod decisiv compoziția arhivei și va modela în continuare acțiunile noastre.
„Dacă aveți dolari, euro sau aur la saltea, mergeți la bancă să-i schimbați pe lire! E o luptă națională.“ Așa sună îndemnul – era să zic porunca – pe care președintele Recep Tayyip Erdogan l-a adresat conaționalilor săi vinerea trecută, pe cînd criza monedei naționale turcești nu ajunsese încă la cote critice.
Acum, orice cetățean francez care deține un televizor plătește o taxă de 139 de euro pe an. Însă se vorbește de o redevență universală, aplicabilă deci tuturor cetățenilor, indiferent dacă au sau nu aparate, de 100 de euro. Și aceasta va fi – dacă va fi – o mișcare curajoasă, căci impopulară, a Puterii.
La următoarele alegeri, își vor aminti că au avut job-uri, că au mîncat mai mulți hamburgeri, că și-au putut cumpăra mașină nouă. Deficitul bugetar? E o chestiune abstractă, greu de cuantificat. La fel ca serviciile sociale, medicale etc. susținute, toate, din taxe, din banii cetățenilor administrați de stat. Sînt abstracte, deci inutile, pînă cînd ai, într-adevăr, nevoie de ele…
91% din francezi sînt cititori, arată un studiu recent publicat de Centrul Național al Cărții. Tirajele sînt în ușoară scădere, însă numărul de cărți cumpărate e în creștere. Mai ales cititorii „mari“ (care citesc mai mult de 15 cărți pe an) contribuie la această creștere.
E, într-adevăr, un restart? E chiar un premiu atît de „altfel“? Pe lista lungă a nominalizaţilor apar cîţiva autori deja foarte cunoscuţi şi despre care se tot spune că s-ar afla în vizorul comitetului Nobel (cum ar fi Ngugi wa Thiong’o, Amos Oz, H
PSD e la putere de mai bine de şase ani, Cuminţenia Pămîntului n-a fost recuperată de stat, iar Muzeul Brâncuşi, instituit prin lege, există, în continuare, doar pe hîrtie. Patrimoniul e doar un vector de imagine. Cînd vine vorba de iniţiative ori de acţiuni
S-a lucrat mult pe textul Codului. L-am început în timpul mandatului meu şi bănuiesc că şi ceilalţi colegi de-ai mei au continuat munca. Există un text în mare parte pregătit, dar cum au trecut foarte mulţi ani de la începerea acestei munci trebuie să reluăm o grămadă de proceduri.
O bibliotecă din Serbia a digitizat o tipăritură în limba sîrbă, apărută la Blaj în 1748. Ea reprezintă prima activitate despre care avem informații certe la tipografia de la Blaj, dar despre care în literatura românească nu se scrie deloc.
Un „deal“ (o afacere) UK – UE menit să asigure un acces limitat la piață comună, dar din care sînt excluse libertatea de circulație și serviciile. A fost o negociere dură pentru un Brexit „soft“.
Criza migrației produce o criză a Coaliției de guvernare în Germania. Pe scurt, ministrul de Interne Horst Seehofer (CSU) a propus un mic șantaj pentru a-și impune punctul de vedere – împotriva cancelarei Angelei Merkel – în chestiunea condițiilor întoarcerii solicitanților de azil la frontiere.
Nu e nici o surpriză: Recep Tayyip Erdogan a cîștigat alegerile prezidențiale din Turcia. Iar partidul său, AKP, se menține la putere și va forma viitorul guvern. „Noul“ președinte și-a desenat, cu grijă, din timp, arhitectura statului pe care îl poate conduce pînă cel puțin în 2023.
Germanul mediu nu „rezistă“ mai mult de 18 minute fără să-și consulte telefonul inteligent ori tableta. În medie, germanii își consultă telefonul de 88 de ori pe zi.
De fapt, tocmai legislaţia muncii e problema, şi nu presupusa „creştere economică“ din ţările care exportă forţă de muncă ieftină. Lucrătorilor agricoli de import li se oferă salariul minim (adică 8,84 euro pe oră). Însă nu atît oferta salarială e descurajantă, cît condiţiile contractuale generale.
Conform așa-numitului „contract“ de guvernare, familiile vor avea un venit minim garantat de 780 de euro (cu condiția ca titularii acestui venit să-și caute activ loc de muncă). Se estimează că acest program va costa 17 miliarde de euro.
36% nu au putut numi un obiectiv de patrimoniu. E, iarăși, o chestiune de comunicare și de educație: autoritățile fac prea puțin pentru a pune în valoare… valorile.
Poate e timpul ca și Uniunea Europeană să reacționeze la derivele antieuropene al noului (vechi) premier al Ungariei. De pildă, sancționînd, la Bruxelles, discursul naționalist, xenofob, extremist al lui Orbán.
Şcolile funcţionează după un model familial şi sînt structurate precum o locuinţă ceva mai mare: adulţi şi copii, profesori şi elevi împart acest spaţiu, mănîncă la aceeaşi masă, îşi petrec mult timp împreună.
Partidul extremist AfD rămîne la același nivel de încredere ca în ziua alegerilor; asta, în vreme ce era de așteptat ca, odată cu potolirea vacarmului electoral, simpatia pentru acest partid să-și piardă din intensitate.
Mircea Cărtărescu, Ioana Nicolaie, Dana Grigorcea (poate au mai fost și alții) au purtat, la evenimentele la care au participat, insigne cu #REZIST. Nu e neapărat o surpriză: ei protestează oricum sub această deviză și în țară. Iar „exportul“ acestui mesaj, la un tîrg de carte, e un gest tot atît de firesc ca a vorbi despre literatură.
