Sinergie ╚Öi economie ├á la fran├žaise

Publicat în Dilema Veche nr. 755 din 9-15 august 2018
Salut─âri de la Basel jpeg

Fran╚Ťa vrea s─â-╚Öi construisc─â ÔÇ×o institu╚Ťie public─â de media global─âÔÇť sau m─âcar ÔÇ×cu voca╚Ťie universal─âÔÇť. Un fel de BBC ├á la fran├žaise. Pentru ministra Culturii Fran├žoise Nyssen, reforma audiovizualului public e cea mai grea misiune de p├«n─â acum. Cele ╚Öase mari institu╚Ťii publice care structureaz─â opinia public─â din Fran╚Ťa s├«nt organiza╚Ťii solide, cu culturi diferite ╚Öi cu un num─âr foarte mare de angaja╚Ťi (18.000) ÔÇô era deci firesc ca reforma s─â st├«rneasc─â ├«ngrijorare. Nu doar sindicatele se agit─â. ╚śi ╚Öefii marilor corpora╚Ťii de media privesc, cu precau╚Ťie, foaia de parcurs ce le-a fost prezentat─â de Nyssen. Chiar dac─â au fost consulta╚Ťi ├«nainte la preg─âtirea ei.

Un cuv├«nt-cheie care revine mereu ├«n discursul despre audiovizualul public francez: sinergie. C─âci ─âsta e, p├«n─â la urm─â, obiectivul reformei: crearea unor sinergii ├«ntre diferitele institu╚Ťii de media, adic─â a unor centre comune de produc╚Ťie ╚Öi difuzare a con╚Ťinutului. Evident, cu scopul ÔÇô recunoscut, dar nu afirmat ca atare ÔÇô de a face economii. Audiovizualul public va trebui s─â str├«ng─â cureaua. Guvernul are ├«n vedere o reducere a bugetului dedicat: aproape 190 de milioane de euro p├«n─â ├«n 2022. E o economie la buget, dar nu e o pierdere insurmontabil─â pentru sector: e vorba de o sc─âdere de 5% din totalul aloc─ârilor de la buget, care se ridic─â la aproape 4 miliade de euro. Sigur e c─â France T├ęl├ęvisions, Arte, Radio France, France Medias Monde, TV5 Monde ╚Öi Institutul Na╚Ťional al Audiovizualului (INA) vor trebui s─â g─âseasc─â, fiecare, dar ╚Öi ├«n comun, solu╚Ťii pentru a diminua cheltuielile salariale.

Finan╚Ťarea audiovizualului public va reveni ├«ns─â ├«n discu╚Ťie ╚Öi anul viitor, c├«nd Parlamentul va dezbate, probabil, o modificare legislativ─â despre care se discut─â deja de mai mult─â vreme: taxa radio-TV. Acum, orice cet─â╚Ťean francez care de╚Ťine un televizor pl─âte╚Öte o tax─â de 139 de euro pe an. ├Äns─â se vorbe╚Öte de o redeven╚Ť─â universal─â, aplicabil─â deci tuturor cet─â╚Ťenilor, indiferent dac─â au sau nu aparate, de 100 de euro. ╚śi aceasta va fi ÔÇô dac─â va fi ÔÇô o mi╚Öcare curajoas─â, c─âci impopular─â, a Puterii.

P├«n─â una-alta, Nyssen vrea ca audiovizualul public s─â ajung─â la o audien╚Ť─â mai larg─â. Regruparea (era s─â zic: comasarea) institu╚Ťiilor de media va permite, cred autorii reformei, o mai bun─â concentrare a resurselor pe produc╚Ťia de con╚Ťinut audiovizual de calitate ╚Öi pe crearea unor noduri de difuzare digital─â.

Pe de altă parte, reforma mai prevede instituirea unei platforme comune de decriptare/demascare a știrilor false, o centrală de alertare care să regrupeze jurnaliști de la toate mediile publice. Un prim pas în acest sens s-a făcut deja la Franceinfo.

Reforma mai are ├«n vedere crearea unei platforme online dedicate culturii ╚Öi artelor care s─â con╚Ťin─â programe specializate, difuzate ├«n acest moment de cele ╚Öase entit─â╚Ťi diferite ale audiovizualului public francez. ├Än fine, se mai vorbe╚Öte ╚Öi despre o ofert─â de programe comun─â dedicat─â publicului t├«n─âr, cu formate scurte ╚Öi emisiuni inovatoare. Principalii piloni ai acestei direc╚Ťii: Radio France, France T├ęl├ęvisions ╚Öi France M├ędias Monde.

Institutul Na┼úional al Audiovizualului (INA) se va num─âra, probabil, printre victimele acestei reforme. C─âci va trebui s─â ofere mai mult pentru aloc─âri bugetare mai mici. INA este un imens rezervor de imagini ┼či sunete, o arhiv─â cu nenum─ârate paliere menit─â s─â p─âstreze ┼či s─â revalorifice ansamblul produc┼úiei audiovizuale franceze. Institu┼úia a fost creat─â la ├«nceputul anilor ÔÇÖ70 dup─â o extindere a legii depozitului legal, care ├«i obliga pe produc─âtorii de programe radio ╚Öi TV s─â p─âstreze o copie a emisiunilor difuzate. La scurt timp dup─â ├«nfiin┼úare, INA a recuperat toate aceste ├«nregistr─âri ╚Öi a ├«nceput sarcina dificil─â de restaurare, catalogare, conservare ╚Öi revalorificare. ╚śi, evident, s─â ├«nregistreze ├«n continuare toate emisiunile radio ┼či TV transmise la nivel na┼úional. INA e un soi de muzeu viu al audiovizualului, o memorie a televiziunii. Dar ╚Öi o institu╚Ťie care creeaz─â con╚Ťinut nou din ├«nregistr─âri vechi.

Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.