Sinergie și economie à la française

Publicat în Dilema Veche nr. 755 din 9-15 august 2018
Salutări de la Basel jpeg

Franța vrea să-și construiscă „o instituție publică de media globală“ sau măcar „cu vocație universală“. Un fel de BBC à la française. Pentru ministra Culturii Françoise Nyssen, reforma audiovizualului public e cea mai grea misiune de pînă acum. Cele șase mari instituții publice care structurează opinia publică din Franța sînt organizații solide, cu culturi diferite și cu un număr foarte mare de angajați (18.000) – era deci firesc ca reforma să stîrnească îngrijorare. Nu doar sindicatele se agită. Și șefii marilor corporații de media privesc, cu precauție, foaia de parcurs ce le-a fost prezentată de Nyssen. Chiar dacă au fost consultați înainte la pregătirea ei.

Un cuvînt-cheie care revine mereu în discursul despre audiovizualul public francez: sinergie. Căci ăsta e, pînă la urmă, obiectivul reformei: crearea unor sinergii între diferitele instituții de media, adică a unor centre comune de producție și difuzare a conținutului. Evident, cu scopul – recunoscut, dar nu afirmat ca atare – de a face economii. Audiovizualul public va trebui să strîngă cureaua. Guvernul are în vedere o reducere a bugetului dedicat: aproape 190 de milioane de euro pînă în 2022. E o economie la buget, dar nu e o pierdere insurmontabilă pentru sector: e vorba de o scădere de 5% din totalul alocărilor de la buget, care se ridică la aproape 4 miliade de euro. Sigur e că France Télévisions, Arte, Radio France, France Medias Monde, TV5 Monde și Institutul Național al Audiovizualului (INA) vor trebui să găsească, fiecare, dar și în comun, soluții pentru a diminua cheltuielile salariale.

Finanțarea audiovizualului public va reveni însă în discuție și anul viitor, cînd Parlamentul va dezbate, probabil, o modificare legislativă despre care se discută deja de mai multă vreme: taxa radio-TV. Acum, orice cetățean francez care deține un televizor plătește o taxă de 139 de euro pe an. Însă se vorbește de o redevență universală, aplicabilă deci tuturor cetățenilor, indiferent dacă au sau nu aparate, de 100 de euro. Și aceasta va fi – dacă va fi – o mișcare curajoasă, căci impopulară, a Puterii.

Pînă una-alta, Nyssen vrea ca audiovizualul public să ajungă la o audiență mai largă. Regruparea (era să zic: comasarea) instituțiilor de media va permite, cred autorii reformei, o mai bună concentrare a resurselor pe producția de conținut audiovizual de calitate și pe crearea unor noduri de difuzare digitală.

Pe de altă parte, reforma mai prevede instituirea unei platforme comune de decriptare/demascare a știrilor false, o centrală de alertare care să regrupeze jurnaliști de la toate mediile publice. Un prim pas în acest sens s-a făcut deja la Franceinfo.

Reforma mai are în vedere crearea unei platforme online dedicate culturii și artelor care să conțină programe specializate, difuzate în acest moment de cele șase entități diferite ale audiovizualului public francez. În fine, se mai vorbește și despre o ofertă de programe comună dedicată publicului tînăr, cu formate scurte și emisiuni inovatoare. Principalii piloni ai acestei direcții: Radio France, France Télévisions și France Médias Monde.

Institutul Naţional al Audiovizualului (INA) se va număra, probabil, printre victimele acestei reforme. Căci va trebui să ofere mai mult pentru alocări bugetare mai mici. INA este un imens rezervor de imagini şi sunete, o arhivă cu nenumărate paliere menită să păstreze şi să revalorifice ansamblul producţiei audiovizuale franceze. Instituţia a fost creată la începutul anilor ’70 după o extindere a legii depozitului legal, care îi obliga pe producătorii de programe radio și TV să păstreze o copie a emisiunilor difuzate. La scurt timp după înfiinţare, INA a recuperat toate aceste înregistrări și a început sarcina dificilă de restaurare, catalogare, conservare și revalorificare. Și, evident, să înregistreze în continuare toate emisiunile radio şi TV transmise la nivel naţional. INA e un soi de muzeu viu al audiovizualului, o memorie a televiziunii. Dar și o instituție care creează conținut nou din înregistrări vechi.

Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.