ÔÇ×Corectitudinea politic─â e, de fapt, o negare a realit─â╚ŤiiÔÇť ÔÇô interviu cu Pascal BRUCKNER

Publicat în Dilema Veche nr. 760 din 13-19 septembrie 2018
ÔÇ×Corectitudinea politic─â e, de fapt, o negare a realit─â╚ŤiiÔÇť ÔÇô interviu cu Pascal BRUCKNER jpeg

Cunoscut ├«n Rom├ónia mai ales pentru romanele sale, Pascal Bruckner e ╚Öi un intelectual public angajat, un autor de eseuri pe teme foarte sensibile, a╚Öa cum este, de pild─â, alteritatea, rela╚Ťia cu cel─âlalt. Cea mai recent─â carte a sa este intitulat─â Un rasism imaginar. Islamofobie ╚Öi culpabilitate ╚Öi a ap─ârut la Editura Trei. O carte despre felul ├«n care sentimentul de culp─â produs de istoria colonial─â deformez─â felul ├«n care ne raport─âm ast─âzi la musulmani. Corectitudinea politic─â e, evident, tema central─â a acestei c─âr╚Ťi. O polemic─â interesant─âÔÇŽ 

Domnule Pascal Bruckner, cum de s-a ajuns la aceast─â situa╚Ťie, cum de a devenit corectitudinea politic─â un adversar al libert─â╚Ťii cuv├«ntului?

Corectitudinea politic─â e un soi de balustrad─â, un paravan de protec╚Ťie, ├«n plan semantic, dac─â vre╚Ťi, pentru a numi anumite categorii. E un mecanism de bun sim╚Ť, absolut func╚Ťional. Doar c─â, ├«ncetul cu ├«ncetul, s-a transformat ├«ntr-o ideologie care te ├«mpiedic─â s─â spui lucrurilor pe nume. Dac─â spui lucrurilor pe nume, dac─â spui exact ce crezi, ri╚Öti s─â st├«rne╚Öti un scandal, e╚Öti ar─âtat cu degetul, pus la zidul infamiei. Corectitudinea politic─â e puternic─â ├«n Fran╚Ťa, dar ├«n Statele Unite ale Americii sau ├«n Canada e ├«nc─â ╚Öi mai r─âu. Acolo a devenit ├«ntr-adev─âr un instrument care ├«n─âbu╚Ö─â orice alt─â viziune asupra lumii.

╚śi care e momentul ├«n care corectitudinea politic─â s-a transformat ├«n ideologie, ├«n doctrin─â? Pute╚Ťi identifica un moment anume ├«n istorie?

Cred c─â e vorba de anii ÔÇÖ90ÔÇŽ Erau anii lui Bill Clinton ├«n Statele Unite. E vorba, mai exact, de momentul c├«nd lupta pentru drepturile sociale a fost abandonat─â pentru a fi ├«nlocuit─â cu o lupt─â pentru drepturile minorit─â╚Ťilor. Aceast─â trecere a fost urmat─â de erup╚Ťia corectitudinii politice. Am v─âzut asta cu ochii mei, am tr─âit aceast─â transformare, c─âci pe atunci predam ├«n Statele Unite. ├Ämi amintesc cum mi s-au explicat noile reguli de urmat ├«n universitate: cum s─â m─â port cu studentele, pe care nu trebuia s─â le privesc ├«n ochi, c─ârora nu trebuia s─â le fac complimente, nu trebuia s─â vorbesc cu ele ├«ntr-un birou cu u╚Öa ├«nchis─â dec├«t dac─â discu╚Ťia era ├«nregistrat─â pe reportofon. Mi s-a mai spus c─â e de evitat s─â iau liftul cu o femeie singur─â ╚Öi c─â orice rela╚Ťie cu o student─â, chiar dac─â major─â ╚Öi chiar dac─â a consim╚Ťit, era pasibil─â de un proces ├«n instan╚Ť─â. Ei, ├«ncep├«nd din acel moment, preceptele corectitudinii politice s-au extins la toate minorit─â╚Ťile, astfel ├«nc├«t ast─âzi totul a culminat cu un sistem care sugrum─â orice reflec╚Ťie, orice g├«ndire. Un sistem care, dup─â p─ârerea mea, a contribuit ├«n mare m─âsur─â la victoria lui Donald Trump ├«n Statele Unite. Asta, pentru c─â dreapta devenise exasperat─â de aceast─â mod─â nou─â, a corectitudinii politice, venit─â, evident, dinspre st├«nga.

E diferit─â situa╚Ťia din Europa Occidental─â de ce se petrece ├«n Statele Unite? Cultural, social, politic?

Da, e diferit, pentru c─â avem alte tradi╚Ťii ╚Öi alte moravuri. Dar s├«ntem influen╚Ťa╚Ťi de Statele Unite ╚Öi tindem ╚Öi noi, din ce ├«n ce mai mult, s─â ne ├«nchipuim lumea ├«n termeni de majoritate oprimant─â versus minorit─â╚Ťi oprimate. Riscul e deci c─â ne americaniz─âm ├«ncetul cu ├«ncetul, pierz├«nd, ├«n acela╚Öi timp, ceea ce reprezint─â specificitatea culturii europene. E un risc politic foarte puternic. Dar totul e la nivel de limbaj. Corectitudinea politic─â e poli╚Ťia limbajului. Dac─â, de pild─â, apropo de atentatele teroriste, spui c─â exist─â o leg─âtur─â cu islamul ╚Öi c─â poate e o problem─â cu islamul, atunci e╚Öti imediat acuzat de rasism, de generaliz─âriÔÇŽ ╚śi imediat vei fi ar─âtat cu degetul.

Cum de v─â preocup─â islamul ╚Öi rasismul ├«n rela╚Ťia cu islamul?

Vine de la faptul c─â am avut dou─â sute patruzeci ╚Öi ╚Öapte de mor╚Ťi ├«n ultimii trei aniÔÇŽ Ultimele victime au fost ├«n aceast─â prim─âvar─â, la Paris, ├«n apropiere de Oper─â, c├«nd un extremist a ucis cu cu╚Ťitul trec─âtori, strig├«nd ÔÇ×Allah Akbar!ÔÇť. ├Än fineÔÇŽ E o problem─â pe care eu o tot semnalez din 1983, ├«n cartea Lacrimile omului alb. Lumea a treia, culpabilitate ╚Öi ur─â de sine. ╚śi problema nu ├«nceteaz─â s─â se agraveze. ├Än Fran╚Ťa am avut foarte multe atentate ╚Öi, prin urmare, e normal s─â ne preocupe aceste chestiuni. ╚śi cei care s├«nt cei mai preocupa╚Ťi s├«nt chiar musulmanii, c─âci ei s├«nt primele victime ale propriilor terori╚Öti. Eu cred c─â dintre intelectualii musulmani trebuie s─â-i sus╚Ťinem pe cei lumina╚Ťi, liberali, moderni╚Öti, ╚Öi nu pe fanatici, nu pe retrograzi, nu pe cei care n-ar schimba nimic ├«n religia lor.

Dar cum se face că tocmai corectitudinea politică împiedcă o dezbatere autentică despre raporturile dintre Occident și islam?

Asta se ├«nt├«mpl─â mereu. St├«nga ╚Öi extrema st├«ng─â nu contenesc s─â ne explice c─â atentatele n-au nimic de a face cu islamul, c─â unele atacuri s├«nt din vina noastr─âÔÇŽ ni se aminte╚Öte c─â Fran╚Ťa a colonizat, c─â-╚Öi trateaz─â r─âu imigran╚Ťii, c─â ├«i trimite ├«n cartierele cele mai s─ârace ╚Öi c─â, de fapt, Fran╚Ťa ar trebui s─â fie sup─ârat─â pe ea ├«ns─â╚Öi din toate aceste motive. Ecua╚Ťia pe care ace╚Öti st├«ngi╚Öti vor s─â ne o serveasc─â e urm─âtoarea: victimele s├«nt f─âpta╚Öii, iar f─âpta╚Öii s├«nt, de fapt, victimele. ╚śi asta e de nesuportat. E o atitudine pe care o larg─â majoritate ├«n Fran╚Ťa nu o mai admite. E o negare a realit─â╚Ťii. Corectitudinea politic─â e, de fapt, o negare a realit─â╚Ťii. Nu vrem s─â vedem ceea ce vedem; vedem, ├«n schimb, altceva, o gril─â politic─â anterioar─â evenimentului. Deci nu mai putem nici s─â vedem, nici s─â auzim, nici s─â ├«n╚Ťelegem.

Cartea ├«ncepe cu un motto, un scurt citat din romanul autobiografic al lui Salman Rushdie Joseph Anton: ÔÇ×Un nou cuv├«nt a fost inventat pentru a permite orbilor sa╠ć ra╠ćm├«na╠ć orbi: islamofobia. Sa╠ć critici violent╠Ža militanta╠ć a acestei religii ├«n incarnarea sa contemporana╠ć era considerat drept fanatism.ÔÇť

Salman Rushdie e un om exemplar, a fost persecutat de islami╚Öti pentru cartea sa Versetele satanice, e ├«n continuare urm─ârit printr-o fatwa. Pe capul s─âu a fost pus─â o recompens─â de c├«teva milioane de dolari. Salman Rushdie s-a b─âtut pentru libertate ╚Öi a fost, el ├«nsu╚Öi, acuzat de islamofobie. Nu e doar o victim─â. Pe deasupra, mai e ╚Öi acuzat de rasism pentru c─â ╚Öi-a permis s─â interpreteze ├«n felul s─âu Coranul. Asta, ├«n vreme ce dac─â m├«ine un cre╚Ötin s-ar apuca s─â scrie un text despre Biblie, dac─â s-ar apuca s─â ia peste picior cutare sau cutare pasaj din Evanghelia dup─â Marcu sau dup─â Luca, nimeni n-ar spune nimic. De altfel, ne petrecem timpul critic├«ndu-ne propria religie sau Vaticanul sau clerul, iar episcopii nu dau edicte uciga╚Öe pentru a se r─âzbuna. E un drept pe care l-am c├«╚Ötigat, acela de a lua distan╚Ť─â fa╚Ť─â de religiile noastre de origine. C├«nd ├«ns─â Salman Rushdie face asta apropo de islam, e condamnat la moarte. ╚śi mii de oameni ├«i ard c─âr╚Ťile ├«n Anglia, exact ca la N├╝rnberg ├«n 1933. ╚śi dac─â denun╚Ťi toate astea, e╚Öti acuzat de rasism. Cred c─â s├«ntem cu to╚Ťii c─âzu╚Ťi ├«n cap, s-a ├«ntors lumea pe dos.

Totu╚Öi, rasismul, xenofobia s├«nt realit─â╚Ťi ├«n Europa. Cum mai poate fi comb─âtut rasismul real ╚Öi ├«n acela╚Öi timp denun╚Ťat rasismul imaginar?

Tocmai. Exist─â destul rasism ├«n lumea real─â pentru a nu mai ad─âuga ├«nc─â unul, cel pe care eu ├«l numesc rasism imaginar ÔÇô adic─â exact aceast─â libertate pe care o avem de a critica religia. Un lucru e interzis ╚Öi a╚Öa trebuie s─â ╚Öi r─âm├«n─â: e interzis s─â persecu╚Ťi credincio╚Öii. Dar ├«n acela╚Öi timp trebuie remarcat c─â, dac─â exist─â o minoritate persecutat─â ├«n lumea ├«ntreag─â, inclusiv ├«n lumea musulman─â, aceasta e constituit─â din cre╚Ötini. ╚Üin s─â v─â reamintesc c─â recent, ├«n Indonezia, la Surabaya, zeci de cre╚Ötini au fost uci╚Öi de un grup de jihadi╚Öti care au intrat ├«ntr-o biseric─â ╚Öi s-au detonat. ├Än Irak, ├«n Siria, ├«n Liban, ├«n Egipt, ├«n Yemen, ├«n Libia, peste tot cre╚Ötinii s├«nt persecuta╚Ťi de musulmani. Or, despre christianofobie nu se vorbe╚Öte. Se vorbe╚Öte doar de islamofobie. De ce aceast─â dubl─â m─âsur─â? Nu fac dec├«t s─â pun o ├«ntrebareÔÇŽ De ce ar avea cineva dreptul s─â-i persecute sau s─â-i extermine pe cre╚Ötini, de oricare ar fi, ortodoc╚Öi, catolici, protestan╚Ťi, armeni, ╚Öi de ce vorbim de rasism imediat ce ├«ncerc─âm s─â aducem ├«n discu╚Ťie anumite dogme ale islamului radical, care, din ce s-a v─âzut recent, e un islam care ucide. Ceea ce s-a ├«nt├«mplat recent ├«n Indonezia ╚Öi la Paris demonstreaz─â c─â ├«n numele lui Dumnezeu ╚Öi al unei interpret─âri maximaliste a religiei s├«nt uci╚Öi oameni nevinova╚Ťi. ╚śi asta e insuportabil. ╚śi, ├«nc─â o dat─â, musulmanii progresi╚Öti s├«nt primele victime ale acestor crime ├«n serie.

15 wc paris salon du livre de paris 2017 pascal bruckner 004 jpg jpeg

S├«nte╚Ťi de acord deci c─â ╚Öi musulmanii s├«nt victime, c─â exist─â ╚Öi aceast─â dimensiune de victim─âÔÇŽ

Care? Haide╚Ťi s─â vedem cine s├«nt victimele. Unul dintre principiile extremei st├«ngi e s─â afirme c─â to╚Ťi musulmanii s├«nt victime. ╚śi c─â islamul e o religie oprimat─â. ├Änt├«i de toate, e fals. Apoi, dac─â musulmanii s├«nt victime, e din cauza propriilor conduc─âtori, din cauza propriilor extremi╚Öti, din cauza orbirii unor teologi ╚Öi imami care s├«nt incapabili s─â reformeze sau s─â modernizeze religia. Da, s├«nt victime. S├«nt propriile victime. ╚śi ale extremi╚Ötilor. Nu cred ├«ns─â c─â musulmanii din Fran╚Ťa s├«nt victime. Drept dovad─â, ei r─âm├«n ├«n Fran╚Ťa. Avem peste cinci milioane de musulmani ├«n Fran╚Ťa. ╚śi nu doar c─â r─âm├«n, ci vin ├«n mas─â, din tot felul de ╚Ť─âri, pentru a tr─âi la noi. De ce? Pentru c─â Fran╚Ťa ├«i emancipeaz─â pe musulmani, le permite s─â se elibereze de propria religie sau s─â tr─âiasc─â credin╚Ťa ├«ntr-un mod mai relaxatÔÇŽ Motiv pentru care francezii de religie musulman─â s├«nt ├«n general ferici╚Ťi s─â tr─âiasc─â ├«n Fran╚Ťa, mai degrab─â dec├«t s─â fi r─âmas ├«n ╚Ť─ârile maghrebine sau ├«n Orientul Mijlociu, acolo unde, de altfel, s├«nt r─âzboaie civile, atentate ╚Öi alte fenomene destul de violente.

Dar este islamul compatibil cu democra╚Ťia, cu libert─â╚Ťile civile?

Nu se pune problema dac─â e sau nu compatibil. El trebuie s─â devin─â compatibil. A priori, nici o religie nu e compatibil─â cu democra╚Ťia. Nici cre╚Ötinismul, nici iudaismul, nici islamul. Doar c─â, dup─â ni╚Öte secole, cu timpul, au ├«nceput s─â devin─â. Ideea e c─â ╚Öi islamul trebuie s─â devin─â compatibil cu legea republican─â, cu aceast─â or├«nduire. Oricum, aici nu avem de ales. Nu putem face o excep╚Ťie pentru musulmani. Nu putem face excep╚Ťie pentru islam ├«n vreme ce catolicii, ortodoc╚Öii, mozaicii, budi╚Ötii, confuciani╚Ötii s-au conformat legilor comune ├«n Europa. Musulmanii trebuie s─â se ├«nscrie ╚Öi ei pe acest curs. Nu e de acceptat nici o excep╚Ťie de la aceast─â regul─â.

Dar de ce e atît de importantă religia în acest proces al integrării?

Pentru c─â mul╚Ťi oameni au venit la noi din state africane ├«nt├«i de toate ca musulmani ╚Öi abia ├«n al doilea r├«nd ca algerieni, ivorieni sau tunisieni. Religia a fost numitorul comun, un substitut de identitate. Dincolo de aceste mase de imigran╚Ťi s├«nt toate noile ideologii: wahabismul din Arabia Saudit─â, ideologia Fra╚Ťilor Musulmani, foarte activ─â, ╚Öi aceasta ÔÇô v─â amintesc c─â marele vostru vecin la Marea Neagr─â, Turcia, e un fief al Fra╚Ťilor Musulmani ╚Öi c─â Recep Erdogan e unul dintre marii ap─âr─âtori ai Fra╚Ťilor Musulmani. Mai s├«nt salafi╚Ötii, takfiri╚ÖtiiÔÇŽ To╚Ťi ace╚Ötia ├«ncearc─â s─â-i asmut─â pe musulmani ├«mpotriva or├«nduirii occidentale. Trebuie s─â rezist─âm ╚Öi s─â facem, din ace╚Öti musulmani, francezi, rom├óni, unguri, germani, englezi la fel ca ceilal╚Ťi. E o misiune de lung─â durat─â ╚Öi foarte dificil─â.

Avem nevoie, deci, de un nou mod de ├«ntrebuin╚Ťare pentru multiculturalism. De unde ar trebui ├«nceput?

Nu, ceea ce nu-mi place la multiculturalismul de tip anglo-saxon e c─â ├«l men╚Ťine pe fiecare ├«n cultura de origine. ╚śi c─â, prin urmare, evit─â s─â construiasc─â o baz─â comun─â. Faimosul melting-pot anglo-saxon nu mai func╚Ťioneaz─â ├«n Anglia, de pild─â. Trebuie s─â fim toleran╚Ťi, bine├«n╚Ťeles, ╚Öi fiecare trebuie s─â poat─â s─â-╚Öi exercite drepturile religioase, trebuie s─â existe locuri de cult ╚Öi institute religioase musulmane, f─âr─â ├«ndoial─â. Doar c─â nu trebuie s─â ar─ât─âm nici un fel de toleran╚Ť─â fa╚Ť─â de cei care nu s├«nt toleran╚Ťi ├«n ceea ce ne prive╚Öte. ╚śi mai e ceva ÔÇô ╚Öi aici, nu trebuie s─â avem nici o toleran╚Ť─â, aici nu e loc de negociere: moravurile occidentale, egalitatea dintre femei ╚Öi b─ârba╚Ťi, dreptul fiec─âruia de a crede sau de a nu crede, libertatea de con╚Ötiin╚Ť─â, libertatea femeilor de a se ├«mbr─âca cum vor, toate acestea nu s├«nt negociabile. Aici e dup─â cum spune o maxim─â latin─â: ÔÇ×La Roma f─â ca romanii!ÔÇť Cine nu e de acord cu aceste principii nu poate r─âm├«ne ├«n spa╚Ťiul european. ╚śi asta, f─âr─â excep╚Ťii.

S-a v─âzut, ├«ntr-adev─âr, c─â multiculturalismul poate produce anumite conflicte culturale. Dar crede╚Ťi mai degrab─â ├«n ideea francez─â a asimil─ârii? E ÔÇ×asimila╚ŤionismulÔÇť preferabil multiculturalismului?

├Äntr-adev─âr, exist─â un conflict aici. Dar libertatea exist─â. Femei care poart─â v─âl s├«nt cu miile ├«n Fran╚Ťa, doar c─â v─âlul e interzis la ╚Öcoal─â, la fel cum semnele religioase ├«n general s├«nt interzise: crucea, chipa, v─âlul, toate. Fran╚Ťa a interzis burka, adic─â v─âlul integral, ├«n 2010. ╚śi a avut dreptate. S├«ntem ├«n avangard─â ├«n Europa cu aceast─â m─âsur─â. Iar eu cred c─â burka trebuie s─â fie interzis─â din ra╚Ťiuni de securitate ╚Öi de vizibilitate. ╚śi v─â amintesc c─â mai e o ╚Ťar─â care tocmai a interzis burka: Marocul. Nu putem spune c─â e o ╚Ťar─â antimusulman─â, c─âci regele e descendent al profetului. ╚śi Algeria a interzis burka la ╚Öcoal─â. Da, trebuie s─â fim toleran╚Ťi, dar e nevoie ╚Öi de limite. Exist─â limite dincolo de care nu se poate trece. C├«nd vezi feti╚Ťe de ╚Öapte ani purt├«nd v─âl integral pentru c─â a╚Öa vor p─ârin╚Ťii lor, trebuie s─â intervin─â legea ╚Öi s─â spun─â c─â nu e voie. ╚śi asta trebuie s─â se ├«nt├«mple ╚Öi ├«n Fran╚Ťa: face╚Ťi ce vre╚Ťi, unde vre╚Ťi, dar a╚Öa ceva, ├«n Fran╚Ťa, e de netolerat.

Putem ├«n╚Ťelege aceast─â carte ca pe o continuare a Tiraniei peniten╚Ťei?

E ├«n primul r├«nd o continuare a c─âr╚Ťii mele Lacrima omului alb, e o reflec╚Ťie despre con╚Ötiin╚Ťa ├«nc─ârcat─â a occidentalilor ╚Öi despre concesiile pe care societ─â╚Ťile noastre s├«nt dispuse s─â le fac─â ├«n numele acestor ├«nvinov─â╚Ťiri pe care le adreseaz─â grupuri fanatice sau teroriste sau regimuri dictatoriale. Cultura occidental─â e ar─âtat─â cu degetul, i se spune c─â e cea mai rea cultur─â din lume, c─â a oprimat universul ├«ntreg ÔÇô ceea ce nu e adev─ârat, evident. ╚śi, ├«n acest sens, e o continuare a Tiraniei peniten╚Ťei.

Mai ave╚Ťi timp s─â scrie╚Ťi ╚Öi literatur─â? Romane?

Sigur c─â da. Tocmai am terminat de scris un roman. ├Äncerc s─â-mi fac timp pentru toate, s─â fac ce-mi place. Scriu romane, piese de teatruÔÇŽ Nu fac dec├«t asta. Scrisul e meseria mea. Am timp, s├«nt foarte organizat, lucrez foarte mult, nu abandonez nimic din ce-mi place s─â fac.

V─â sim╚Ťi╚Ťi mai liber ├«n literatur─â dec├«t atunci c├«nd scrie╚Ťi eseuri?

DepindeÔÇŽ Nu neap─ârat. Literatura presupune alte constr├«ngeri. E greu s─â scrii romane. Pentru c─â trebuie s─â inventezi o lume. Cred c─â ├«n Fran╚Ťa s├«nt mai cunoscut pentru eseuri dec├«t pentru romane, chiar dac─â am, ╚Öi acolo, un public pentru romane. ├Än Rom├ónia e mai degrab─â invers. Aici, oamenii prefer─â romanele. Esen╚Ťial e s─â ai dou─â creiere, dou─â genuri. Mie ├«mi place s─â le folosesc pe am├«ndou─â. 

(interviu difuzat la Radio România Cultural)

a consemnat Matei MARTIN

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: ÔÇ×Povestea Casei PaleologuÔÇŁ, un eseu despre educa╚Ťie
Editura Funda╚Ťiei Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectual─â semnat─â de Theodor Paleologu ╚Öi, totodat─â, un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi un manifest pentru ini╚Ťiativele independente ├«n acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?