⬆
Matei MARTIN
Pagina 7
Cetăţeni sau consumatori?
Care e misiunea audiovizualului public? Cum ar trebui să funcționeze? Cine trebuie să plătească factura? Asemenea dezbateri animă, periodic, spațiul public european. S-a întîmplat, cel mai recent, în Elveția.
Cea mai mare închisoare de jurnalişti
Corespondent al ziarului Die Welt, Yücel se afla deja de mai bine de un an în arest, fără să-i fie aduse la cunoștință acuzațiile. Eliberarea lui s-a produs, cel mai probabil, în urma unor negocieri (însăși Angela Merkel a cerut-o, de mai multe ori) complicate. Fiind cetățean german, se poate spune că Yücel a avut, pînă la urmă, noroc. Dar ce poate face comunitatea internațională pentru jurnaliștii -turci aflați în închisori? Altceva în afară de petiții, scrisori deschise și declarații?
Istoria nu se schimbă prin lege
u, nu Polonia a construit lagărele morții, nu polonezii, ci germanii au administrat ororile de acolo în timpul ocupației; guvernul polonez a alarmat comunitatea internațională cu privire la Holocaust; și, între cei „drepți între popoare“, majoritatea sînt polonezi. Dar nenumăratele episoade rușinoase, precum colaboraționismul ori masacrele de la Jedwabne sau Kielce, nu pot fi șterse cu buretele, evacuate din istorie printr-o lege. Nu poți rescrie istoria prin lege.
Odă pentru o băltoacă
Domnule director al muzeului, domnule ministru al Culturii, doamnă prim-ministru, domnule președinte al Senatului, domnule președinte al României, măicuță Precista și Doamne, Dumnezeule, rezolvați, cumva!
Cum se finanţează statul cultural
Capitolul „Cultură“ are cam aceeași întindere ca secțiunea intitulată „Relansarea economică“: șapte pagini.
Lalelele lui Koons
Ce e artă și ce e șarlatanie în creația lui Jeff Koons vor decide istoricii de artă. El „face“ obiecte ready made, pop-art, instalații (post)industriale, diverse sculpturi realizate în materiale plastice etc. E kitsch-ul ridicat pe piedestal, e genul de artă care te interpelează prin stridență.
De ce e cool limba franceză
Odată cu limba franceză, Franţa speră să „exporte“ şi valorile culturii politice şi civice ale Franţei. Dar cît de convingătoare e Franța atunci cînd militează, în exterior, pentru diversitate, în vreme ce în interior reușește s-o apere cu atît de multă dificultate?
A fi sau a nu fi european
Există un psyché francez, germanic, italian? Putem schiţa profilul unei naţiuni? Pot fi enumerate trăsăturile unui popor?
Un oraș mai curat, mai atractiv, mai uman
Modelul „orașului pietonal“ a fost conceput și aplicat la Copenhaga, în ultimul deceniu, de celebrul urbanist Jan Gehl.
Anul teatral 2017
Ce rămîne din sutele de spectacole produse anul trecut în România? Șase critici răspund la aceleaşi trei întrebări: 1) Care a fost cel mai bun spectacol? 2) Care a fost cel mai prost spectacol / cea mai mare dezamăgire? 3) Care a fost cel mai interesant fenomen în anul teatral 2017? Un bilanț.
O licărire de speranţă
Coreea de Sud organizează, în februarie, Jocurile Olimpice de Iarnă. Și a lansat o amplă discuție cu oficiali de la Phenian cu privire la condițiile de participare a sportivilor din Coreea de Nord.
Să rîdem la Riad
De puțină vreme, femeilor saudite le este permis să conducă automobile. O schimbare bruscă de atitudine, așteptată și surprinzătoare, în același timp. Acum două săptămîni, prințul Mohammed Bin Salman a anunțat că va permite (re)deschiderea sălilor de cinema începînd cu anul viitor.
Telefoane smart pentru elevii smart
Dacă tot sînt omniprezente, dacă tot nu pot fi interzise, măcar să fie folosite cu cap!
Artei, libertatea...
Cel puțin trei orașe europene (Londra, Hamburg și Köln) au refuzat să expună afișele reprezentînd nuduri contorsionate; desenele lui Schiele au fost considerate prea impudice, provocatoare, un atentat la bunele moravuri. Femeia cu ciorapi portocalii și Autoportret nud – lucrări de referință ale artistului – sînt respinse de metroul londonez și de societățile (publice) de afișaj din Germania.
Modificarea legii ONG-urilor – în numele transparenţei?
Asociaţiile şi fundaţiile vor trebui să publice, o dată la şase luni, o declaraţie referitoare la venituri şi cheltuieli. Atenţiune: nu e vorba doar de organizaţiile care au căpătat statut de „interes public“, nici doar de cele finanţate din bani publici, ci de toate asociaţiile şi fundaţiile.
Cum reparăm locomotiva Europei?
Germania conta, în Europa, ca un model. O țară stabilă din punct de vedere economic și politic, cu o acțiune politică previzibilă, o democrație orientată spre consens. Impasul de acum arată că s-a stricat locomotiva.
Problemele majore ale minorităţilor
Chestiunea relaţiilor dintre românii majoritari şi celelalte etnii aflate pe teritoriul României Mari a provocat încă de la început tensiuni şi îngrijorări.
Franţa se vinde la franciză
Abu Dhabi a achiziționat cea mai valoroasă „marcă“ din lume, Luvrul, dreptul de a folosi numele celui mai recognoscibil și mai vizitat muzeu la nivel mondial.
Noua limbă franceză a activi·ști·ste·lor
E nevoie de acel nou semn tipografic pentru a marca cele două terminații diferite pentru feminin și masculin plural. În fine, al treilea principiu e să se recurgă la termenul general (și nemarcat de gen) „uman“ în loc de homme și femme.
Spania după referendum. Principii universale şi situaţii particulare
Probabil cel mai important inamic al independenței e Carles Puigdemont însuși: promisiunile populiste și orbirea politică au atras inclusiv disprețul unor tovarăși de drum. Apelul (iresponsabil) la nesupunere, îndemnul la „rezistență pașnică“, apoi fuga din țară completează profilul unui lider incapabil și laș.
În goana trenului – noul sezon literar francez
581 de romane noi au apărut în acest sezon literar. La cît de mult se scrie, cine mai are timp să citească? – ironiza un comentator situaţia cărţii în Franţa.
Germania se pregăteşte de aselenizare
Pînă la deschiderea noului aeroport, vizitatorii capitalei germane aterizează pe pista cea nouă, dar apoi sînt preluați de pe vechiul și foarte înghesuitul Berlin Schönefeld. Sau de pe aeroportul Tegel, aglomerat, și acesta, și o victimă sigură a noului proiect aeroportuar, atunci cînd va fi, în sfîrșit, inaugurat.
Promovarea lecturii – un semnal de alarmă
România este ţara europeană cu cel mai mare număr de analfabeţi. 6% din populaţie nu ştie carte. 41% din elevii români au acasă mai puţin de zece cărţi. În jur de 40% din elevii în vîrstă de 15 ani au dificultăţi la citire.
Catalonia după referendum
E greu de prevăzut ce se va petrece, în viitorul apropiat, după referendumul din Catalonia cu privire la autodeterminare. Un episod dramatic și trist din care catalanii, spaniolii, și europenii, în general, au numai de pierdut.
Teatrul sub ocupaţie
Un grup de artiști a pătruns în holul principal al teatrului și a pus stăpînire pe clădire. #occupy e un protest și un spectacol – activiștii care au „montat“ toată tărășenia insistă asupra acestei duble dimensiuni a întreprinderii lor. Totul a pornit de la o supărare mai veche: înlocuirea fostului director al teatrului. Se știa deja de cîțiva ani că lui Frank Castorf avea să i se încheie contractul și că în locul lui va veni Chris Dercon.
Campanie fără strălucire
Sînt cel puțin trei motive pentru care Angela Merkel are prima șansă să (re)devină cancelar.
Trump, Irma și încălzirea globală
A vorbi, după uraganul Irma, despre efectele încălzirii climatice nu înseamnă „politizarea unei tragedii“.
„Am scris pentru că m-a ajutat“ – interviu cu Lucian Dan TEODOROVICI
E cu totul ieşit din obişnuinţă să scrii ceva autobiografic, atît de profund autobiografic, şi să te foloseşti de întîmplări şi personaje reale.
Modelul francez şi realităţile româneşti
De fapt, nu atît banii, cît legile adecvate lipsesc pentru ca mediul cultural din România să se dezvolte armonios.
Jos mîinile de pe manuale
Teoria evoluției speciilor a fost lăsată deoparte. Apariția omului va fi predată la orele de Religie. Manualele par a fi concepute pentru a crea „noul cetățean“ polonez, lipsit de aparat critic și deci permeabil la ideologia de partid, avertizează Podemski.
De ce sînt smart oraşele smart
A făcut deja carieră declarația primarului Gabriela Firea despre orașul smart București: capitala e un oraș smart „doar pentru că aici locuiesc foarte mulți oameni smart“. E absurd, ridicol și revoltător: un oraș cu foarte mulți oameni inteligenți e condus de atîta vreme de edili neispirați și neputincioși...
Cu cine ar vota Erdogan la alegerile din Germania?
Președintele turc i-a îndemnat pe etnicii turci din Germania să nu voteze cu CDU, SPD și cu Verzii, pe care le consideră partide „inamice ale Turciei“. Iar atunci cînd ministrul german de Externe Sigmar Gabriel l-a acuzat de ingerințe în chestiuni politice, l-a pus imediat la punct spunînd că „trebuie să știe unde îi e locul“.
Focul şi furia...
Relațiile dintre SUA și Coreea de Nord, menținute, multă vreme, la stadiul de război rece, au escaladat pe fondul atitudinii și al declarațiilor iresponsabile ale lui Kim Jong-un, dar și al retoricii cu nimic mai pacifiste a președintelui american.
Politica e o distopie?
Macron însuși e considerat un reprezentant al înnoirii și al întineririi clasei politice. Însă a trecut aproape neobservat faptul că Macron a obținut victoria pe fondul unei participări la vot extrem scăzute și că, prin urmare, legitimitatea noului președinte e discutabilă.
Germania înainte de alegeri
Numărul imigranţilor şi al persoanelor cu fundal imigraţionist de pe teritoriul Germaniei a depăşit 18,5 milioane, se arată în cel mai recent raport al Biroului Federal de Statistică.
Democraţie şi (un pic de) populism
Cum se face totuși că populismul nu a pătruns în Germania așa cum a făcut în Franța, în Țările de Jos, în Marea Britanie, în Austria, în Italia sau în alte locuri? Ce e diferit în Germania?
Lumea liberă şi restul lumii
La exact un an de la puciul eșuat îndreptat împotriva sa, Recep Tayyip Erdogan își sărbătorește, cu mare fast, renașterea.
Arles, fotografie de grup
Actriţa Audrey Tatou se pune în scenă, se joacă cu propriul statut de vedetă – şi nu e nimic superficial în asta, ne asigură criticii de artă care au văzut expoziţia.
Sfîrşitul erei Castorf
Nici Frank Castorf nu acceptă să se retragă în glorie și mai ales în decență. Nu dă senzația că „se ține cu dinții de scaun“ – ar găsi, oricînd, oportunități în marile teatre europene –, dar nici nu vrea să-l ajute pe succesor. Dimpotrivă!
Trump. Fenomenul
Departe de orice certitudini, miza acestui Dosar e să prezinte nu preşedintele, ci fenomenul Trump.
Biroul Oval al muzicii clasice
Programul lui Barenboim are însă o portanţă mai largă. Căci şi ambiţiile sînt mari. Barenboim-Said-Akademie se numeşte instituţia pe care a creat-o lîngă Opera din Berlin.
Cercul vicios al datoriilor Greciei
Da, ieșirea Greciei din zona euro a fost evitată. Dar cu ce preț? Cifrele șomajului au crescut alarmant la 22%. Jumătate dintre tinerii sub 25 de ani nu au locuri de muncă. Veniturile medii din salarii au scăzut cu aproximativ 25%.
Macron şi „riscul“ pentru democraţie
Nu știu ce alt președinte și-ar putea dori mai mult: la început de mandat, Emmanuel Macron se bucură nu doar de o imensă popularitate în rîndul cetățenilor, de simpatia liderilor mondiali, ci și, în curînd, de o majoritate confortabilă, poate chiar absolută, în Adunarea Națională.
O lege pentru cinema
Alarmant e și că destinul unui asemenea act normativ depinde, în ultimă instanță, de o decizie a președintelui. Căci, în fond, asta e chemat să hotărască acum președintele, în scrisoarea pe care i-au adresat-o peste 450 de profesioniști din cinematografie.
Un milion şi jumătate de cititori
Reducerea TVA la carte, acum doi ani, a fost doar o gură de oxigen pentru un organism aflat în colaps. În orice ecuație ai pune-o, industria cărții din România șchioapătă.
Fenomenul Macron
Noul preşedinte al Franţei este, fără îndoială, o forţă. A reuşit ceea ce puţini credeau că este posibil.
„Euroscepticismul e o parte a culturii politice din Europa“ – interviu cu Cristian PREDA
S-a ajuns aici fiindcă și partide de centru-dreapta, și unele de centru-stînga vînează voturile euroscepticilor, ale celor care afirmă că extinderea la Est a fost o greșeală.
De ce protestează cineaştii
Zeci de cineaşti protestează împotriva respingerii Ordonanţei 91/2016 de modificare a legii cinematografiei.
Războiul lumilor la Cannes
Netflix nu are nici un interes să proiecteze filmele în săli de cinema. Compania operează în regim video on demand (video la cerere), într-un sistem în care clienții plătesc abonament. Dacă ar vrea să-și difuzeze producțiile în cinematografele din Franța, atunci ar trebui să aștepte trei ani de la prima difuzare în sală pînă la prima difuzare pe platforma online.
Franţa e en marche!
Mai mult ca sigur, acest guvern „de tranziție“ va trebui să se prezinte cu figuri noi și să reușească deja cîteva măsuri pînă în iunie.